1,346 matches
-
școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Ideea includerii unei arii cât mai cuprinzătoare din existența individului în grup, ca și criteriu, semn al comunității, apare la mulți gânditori. Salaman, Nisbet și alții arată că o comunitate este definită de cele mai multe ori ca cea în care individul relaționează cu ceilalți ca întreg mai degrabă decât într-un rol specific. Ronald Frankenberg utilizează următoarea definiție: "În comunitățile față-în-față fiecare individ este în relație cu orice alt individ în întreaga rețea în câteva modalități diferite. Într-un caz extrem, tatăl
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunicațiile rapide, creșterea mobilității geografice a oamenilor precum și lărgirea orizonturilor și intereselor, erau responsabili în bună măsură de aceasta. Multe comunități americane cunoșteau schimbări rapide, creșteau rapid ca dimensiune a teritoriului și populației, contribuția funcțională era mai difuză, iar oamenii relaționau unii cu alții mai degrabă ca membri ai grupurilor secundare, decât ai grupurilor primare. Altfel spus, comunitățile capătă caracteristici urbane. Este un curent opus specializării funcționale externe a comunităților. Este ceea ce Brownell Baker numește "alienare funcțională", definită ca mutare a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte, el exprimă orientarea și stabilitatea atitudinilor elevului față de ambianța școlară. Cele două perspective de abordare a fenomenului de adaptare/dezadaptare se completează
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a-și autoevalua rezultatele școlare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de școală; • insuficiențe la nivelul operațiilor logic-abstracte ale gândirii, de tipul: incompetența de limbaj (de a răspunde concis sau într-o formă dezvoltată la întrebările profesorului); incapacitatea de a relaționa informațiile (de a le pune în contexte variate și flexibile); absența unui mod dialectic de gândire, care să alterneze judecățile pro și contra; slaba capacitate de concretizare (sau ilustrare) a unui fenomen sau principiu învățat la ore; incapacitatea realizării unui
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tip științific Ă sau chiar prin modul de a ajunge la ele Ă își câștigă loc și cele menite să accentueze și celelalte componente ale personalității în formare. „Să știi să înțelegi”, „să știi să te exprimi”, „să știi să relaționezi”, „să știi să faci”, intră pe picior de egalitate cu „să știi matematică”, „chimie”, „istorie” etc. 5.2. Profesorul și conținuturile învățăriitc "5.2. Profesorul [i conținuturile înv\ț\rii" Raportul profesorului, ca formator, cu conținuturile pe care le poate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să i se explice că oamenii pot critica, judeca o opinie, dar că este contraindicat a judeca persoana care a emis acea opinie, pentru că în caz contrar este posibil ca acea persoană să se supere și să înceteze să mai relaționeze cu el. Responsabilitatea se deprinde de când copilul este mic, și poate să fie regăsită în tot ceea ce face și în tot ceea ce fac adulții din jurul lui. Atunci când copilul deprinde capacitatea de a-și asuma responsabilități, va ști cu siguranță să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
perete/lumen trebuie să crească în vederea normalizarii stresului tensional [Nichols și ORourke, 1998]. Această creștere a fost observată la subiecții non-renali, nu și la cei uremici. La aceștia din urmă, raportul perete/diametru în arterele mari, de conductanță, nu se relaționează cu modificările presionale [GuØrin et al., 1998]. Aceste observații diferite la pacienții non-renali față de cei renali sugerează faptul că în boala renală cronică, arterele de conductanță prezintă o capacitate limitată de hipertrofiere ca răspuns la sarcinile de presiune și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
drepturi asupra copilului, la ideea potrivit căreia părinții sunt responsabili față de evoluția și dezvoltarea acestuia. Părinții, ca și întreaga societate, trebuie să-și (re-)evalueze și, acolo unde este necesar, să-și redefinească rolul, ca cei chemați să învețe să relaționeze permanent cu copilul, să-l asculte și să-l înțeleagă, să îi citească nevoile, să îndrume mai curând decât să impună, să colaboreze permanent, la nivelul de înțelegere al copilului. Punerea în aplicare a noii legislații a necesitat și necesită
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
respectul față de demnitatea părinților și față de eforturile acestora de a se îngriji de copii. Unul dintre aspectele cele mai complexe este acela al recomandărilor privind creșterea capacităților parentale, mulți părinți manifestând reticență la a introduce schimbări în modul în care relaționează cu copilul și la a accepta intervenții ale profesioniștilor. Prin chiar vocația sa, preotul poate găsi cel mai potrivit mod de a comunica cu părinții, dovedind înțelegere pentru situația fiecărei familii în parte și adaptându-și mesajul astfel, încât acesta
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și dezvoltarea umană. Desigur, nu vom putea niciodată afirma că psihoticul va trăi ca un nevrozat, toate aceste refuzuri a unei fatalități, desigur că va păstra multă vreme, pentru totdeauna, multe fragilități; dar, tot așa de sigur, va reuși să relaționeze cu lumea exterioară, va trăi împreună, iar situațiile ieri destructive vor deveni experiențe pozitive. Psihoterapia implică necesamente, o abordare individualizată și cadrul ei este acela al unei relații intersubiective, dar tehnicile care sunt proprii schizofrenului, nu se identifică cu tehnica
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trei luni care au precedat spitalizarea sau recăderea. Dar cînd aceste atribute au fost introduse într-o ecuație predictivă cu statusul EE, ele nu au mai adăugat nimic nou. Ar fi de așteptat ca istoricul premorbid al pacienților să fie relaționat cu nivelul atitudinilor EE al membrilor familiei. Rudele care au fost confruntate cu eșecul social al unuia din urmași sau soț (un pacient cu o slabă adaptare socială) poate fi mai criticist și/sau supraimplicat emoțional după un episod psihotic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care dezvoltă problema imaginii, stereotipurilor și etnostereotipurilor, Hercules Millas evidențiază legătura intrinsecă dintre experiențele personale ale individului și caracterul stereotipului, susținând că autorii greci care au trăit în Asia Minor și au cunoscut persoane de etnie turcă cu care au relaționat au ales să descrie acest popor dintr-o perspectivă contemporană, manifestând o atitudine aproximativ neutră, în timp ce autorii care au trăit în Grecia și nu au avut contacte cu turcii, au scris în romanele lor despre personalitățile istorice, autorități reprezentative ale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
contrazice parțial existența unei asemenea legături. Astfel, conform analizei realizată de Whitefield și Evans (1999), suportul pentru economia de piață și democrație în cazul Cehiei și Slovaciei poate fi explicat cel mai simplu în cadrul teoriei alegerii raționale, cultura politică fiind relaționată doar cu anumite atitudini și valori (deși ambele teorii aduc un plus de explicație, fiind complementare prin urmare). Un prim punct de referință cu privire la subiectul de față îl constituie lucrarea lui Almond și Verba (1963) asupra culturii civice și a
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
localității urbane. Diferențele zonale sunt mici, cu excepția capitalei (caracterizată prin valori mai mari). Am văzut anterior cum anume variază interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice, discuțiile politice și nivelul cunoștințelor politice în funcție de anumite caracteristici sociodemografice ale respondenților. Fenomenele studiate relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență este ilustrată simplu de graficele următoare care arată cum nivelul cunoștințelor politice crește atunci când frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
probabil ca ponderea reală să fie mai mare). Dată fiind diferența mare dintre ponderea non-votanților contextuali (cu ocazia anumitor alegeri) și cea a non-votanților sistematici (cei care nu votează deloc), putem afirma că ipostaza de non-votant este preponderent una conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
evoluțiilor anterioare sau așteptate sunt asociate cu o participare la vot mai ridicată însoțită și de o reorientare a opțiunilor de vot (Lewis-Beck, Paldam, 2000). Variabilele atitudinal-axiologice legate de politică precum interesul, identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile TV despre alegeri, cei care se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește spațiul opțiunilor politice din România urbană: „cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi determină pe electori să aleagă un anumit partid?”, „cum
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
religious travelers le este teamă să nu greșească prin necunoaștere, odată prezenți în interiorul unor spații sacre, să nu facă gafe de comportament ireparabile. Ei preferă deci drept ghizi persoane cu o bună cunoaștere a creștinismului, care să-i ajute să relaționeze și să reinterpreteze în termenii sistemului lor de valori ceea ce văd în călătorie (Olsen, Dalen, 2006 : 10). Cum se fac promoția și vânzarea „produsului” numit pelerinaj ? Din motive evidente, mă voi mărgini la spațiul pelerinajelor ortodoxe din România, în perioada
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propuse; -să păstreze în permanență legătură cu logopedul unității. PROGRAM DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICA INDIVIDUALIZAT -Obiectivele programului de intervenție 1 -să pronunțe corect sunetele limbii române 2 -să se exprime corect în propoziții 3 -să povestească în propoziții scurte 4 -să relaționeze cu ceilalți copii, să comunice cu cei din jur 5-să caracterizeze fenomene, obiecte, ființe, folosind cuvintele corespunzătoare 6 -să manifeste încredere în forțele proprii, în cei din jur. TERAPIE RECUPERATORIE Semestrul I - Exerciții pentru gimnastică buzelor - exerciții de umflare a
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
Faddei. Și această "a doua Matriona" cunoaște suferința, dar, spre deosebire de Matriona, ea nu are capacitatea de a o sublima. Acumulând sensuri ale unei vieți creștine autentice, povestirea Gospodăria Matrionei capătă, în finalul ei tragic, un sens deosebit, simbolic. Acest sens relaționează moartea Matrionei cu moartea lui Iisus Hristos, după părerea lui A. Urmanov. Întunericul care se lasă după moartea eroinei amintește de modul în care natura a reacționat la moartea lui Hristos, astfel că finalul povestirii poate fi înțeles ca o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unic, dar între el și Tatăl intervine deja Cuvîntul, consubstanțial cu Dumnezeu, dar care poate să se unească cu omul. În contrabalanță, Mediatorul cu majusculă va desfășura un lung șir de intermedieri, o cascadă piramidală de perfecțiuni descendente, categorii care relaționează și intervin mereu unele pe lîngă altele. Există Fecioara Maria, Sfîntul Duh, apostolii, sfinții și martirii, Părinții Bisericii, înțelepții, preafericiții, episcopii, preoții și diaconii etc., pînă la cel ce ajută la săvîrșirea slujbei și la ultimul catehumen. Geniul creștinismului este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vocalizele copilului în fașă, zgomotele mamei, vibrațiile, respirația, emisiile. Undele bune sau rele, cum le numesc surorile noastre pentru a semnaliza empatia cu cutare sau cutare, ori lipsa ei. Lungimea undelor. Contactul. Feeling-ul. Cu cît citim mai puțin, cu atît relaționăm mai mult. Declinul lecturii întărește valorile acelui eu-tu, devalorizarea textului restrînge textura socializărilor înconjurătoare. Desacralizarea scrisului resacralizează valorile de contact și de prezență, datele afective se transformă în categorii politice. Astăzi ne angajăm mai puțin, dar participăm mai mult
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se formează personalitatea unui om, când relațiile cu colegii au o mare importanță, eu în acea perioadă am învățat doar în clase de băieți. Într-o perioadă delicată din viață, n-am avut nici o colegă de clasă cu care să relaționez. Atunci, bineînțeles că nu eram conștient de acest lucru, iar mai târziu am înțeles și din acest aspect, că fiecare dintre noi ne naștem cu o anumită direcție predestinată. Liceul „Costache Negruzzi”- Iași În vacanța de după clasa a-VIII-a, Televiziunea Română a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]