2,352 matches
-
câte 10 din fiecare categorie. Studiul s-a axat pe corelația dintre abuzul fizic și emoțional, și dintre alte variabile, cum ar fi: conflictele din familie datorate „schimbării normelor și valorilor”, dominația masculină, statutul educațional al soților. Concluziile cercetării au reliefat rolul și contribuția femeii la dezvoltarea familiei, interesant fiind faptul că, în ciuda acestui fapt poziția soțului de lider al familiei nu poate fi subminată. Referindu-se la societatea și cultura coreeană, Siyon Rhee (1997) preciza că acestea au o tradiție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sublimare a tendințelor homosexuale și estimează că un grup uman sudat prin legături afective este în măsură să reziste violenței oarbe. Chiar și atunci când evocă sentimentele comunitare bazate pe identificare, Freud le consideră doar o apărare de grup, fără a reliefa valoarea lor defensivă individuală (1933/1987), iar la A. Freud se constată aceeași rezervă. În schimb, am citat câteva dintre numeroasele cercetări din ultimii ani dedicate impactului pe care-l are susținerea socială asupra sănătății fizice și mentale. Afilierea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
formațiunea reacțională se dezvoltă „în folosul valorilor promovate de contextele istorice, sociale și culturale”. Rămâne să precizăm că nu orice trăsătură de caracter este datorată acestui mecanism de apărare (la fel cum nu orice uitare este datorată refulării) și să reliefăm cele trei particularități care ne permit să distingem trăsăturile de caracter spontane de trăsăturile reacționale. Mai întâi de toate vom cita exagerarea și rigiditatea trăsăturii de caracter, care conduc la un „fel de a fi stereotip” (Mucchielli, 1981). Trăsăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întrucât riscă să modifice relațiile cu realitatea, favorizând dezinteresul pentru lumea exterioară (A. Freud, 1936/1993). Utc "U" Umorultc "Umorul" Definițietc "Definiție" În sensul restrâns reținut de Freud, umorul constă în prezentarea unei situații trăite ca traumatizante astfel încât să fie reliefate aspectele ei plăcute, ironice, insolite. Numai în acest caz (umor aplicat sieși) umorul poate fi considerat un mecanism de apărare. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Aspectul defensiv al umorului se poate explica astfel: el cruță persoana aflată în dificultate de afectele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conținând anchete în mediile tinerilor, stârnește reacții nu tocmai favorabile în presa de partid datorită modului tranșant critic de abordare a condițiilor de viață insane și a promiscuității morale în care erau obligați să-și înceapă viața tinerii. Accentele critice, reliefând crud aspecte negative din societatea socialistă, vor rămâne o constantă a scrisului lui C., fie că vor fi mascate în romane cu tramă polițistă - Blondele întotdeauna trișează (1971), Un coniac pentru o fată (1973), Morții nu mint niciodată (1975), Cu
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
în mod just că romanul lui Vladimir Colin, în ciuda unor momente realizate - care vădesc talentul autorului - constituie în ansamblu o lucrare neizbutită, o rămânere în urmă în dezvoltarea prozei noastre. Analizând deficiențele cărții, referatul a remarcat că în roman sunt reliefate mai puternic tocmai elementele vechiului, că predomină imaginea deprimantă a vieții din delta de altădată: descrierile de natură, peisagiile marine, trăiesc izolat, desprinse de firul epic al romanului: aspectele vieții noi, din regiunea deltei, sunt redate în mod plat, neconvingător
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Toma devine sufletul colectivului (...). Romanul Pâine albă este astfel o frescă a vieții satului în perioada luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii. Problemele morale din viața diferitelor categorii sociale, apariția germenilor noului în cele mai diverse și mărunte aspecte se reliefează convingător în vasta frescă a transformării satului. Autorul nu s-a ferit să redea cu îndrăzneală anumite manifestări ale mentalității înapoiate a țăranilor, certurile zgomotoase între neveste, controversele înverșunate între țărani, în dialoguri dinamice și scăpărătoare, cu replici mișcătoare și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt întrupați mai ales de Bădină, Hurdea și Alexe (...). Există însă o deficiență în caracterizarea lui Bădină, Hurdea și Alexe: Pentru a-i individualiza ca oameni, autorul n-a folosit în primul rând faptele cele mai tipice, cele care puteau reliefa în adevăr caracterele lor. Ei mai mult vorbesc, expun teoretic, decât acționează: prea rar sunt prezentați cum aplică teoria în practică. De multe ori pentru a-i diferenția, individualiza, autorul a recurs la amănunte exterioare: Hurdea apare pretutindeni cu mașina
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu e schematic, pentru că el a fost inspirat din viață, pentru că autorul a cunoscut în profunzime asemenea oameni și i-a zugrăvit veridic, convingător. Tot astfel, în nuvela lui Alexandru Jar, Undeva pe Dunăre, profilul moral al omului nou se reliefează distinct, unitar. Grănicerul Andrei Constantin, fire pasionată, nedomolită, profund atașat poporului, se sacrifică în mod eroic pentru a contribui la prinderea dușmanului (...). Uneori scriitorul, pentru că nu reușește să descopere în muncă, în lupta socială, chipul adevărat al omului, creează conflicte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
comunistului Mihai Buznea înfățișat în piesa Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...). Prin creații valoroase, care pătrund adânc în mase, poeții A. Toma, D. Deșliu, M. Beniuc, V. Porumbacu, E. Frunză, E. Jebeleanu, Horvath Imre ș.a. au reliefat în poezia noastră lirică idei și sentimente tipice ale oamenilor noi, lumea lor spirituală. Cu toate acestea, în ce privește scoaterea la iveală a înaltelor calități sufletești ale omului simplu, educat de partid - chiar și cei mai buni scriitori ai noștri rămân
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
piesă de altminteri merituoasă, scriitorul Laurențiu Fulga dă figurii luminoase a eroului principal unele trăsături false, necorespunzătoare momentului istoric (...). Pentru redarea ascuțită a contradicțiilor vieții: O seamă de lucrări, între care romanul Drum fără pulbere au meritul de a fi reliefat cu ascuțime figuri de dușmani strecurați pe șantierele sau în fabricile noastre. Într-o serie de portrete bine realizate artistic este demascat adevăratul chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a realismului socialist, care trebuie să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul oraș de Ștefan Andrei ilustrând efectele aplicării teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialist, problema exagerării conștiente capătă o însemnătate deosebită (...). Artiștii care aplică metoda realismului socialist au posibilitatea să exagereze în mod conștient, să înfiereze diferite aspecte ale vieții cu scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stă singur în fața asasinilor săi (...). Un contrast izbutit analog îl folosește Dan Deșliu în reliefarea figurii bătrânului Remus (Minerii din Maramureș) (...). Există însă și destule lucrări în care puterea aceasta de a construi o figură tipică și de a o reliefa prin alte figuri suplimentare se dovedește absentă. În Cumpăna luminilor, în Noul oraș sau în partea referitoare la viața muncitorilor în Oțel și pâine de pildă, în locul unui personaj tipic, descoperim diferite fragmente care ar fi trebuit să-l compună
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cutezanța lui Cațavencu, de exemplu, este cutezanța șantagistului și a demagogului care, într-un regim bazat pe jaf, corupție, demagogie își croiește drum spre putere prin arme potrivite acestui regim (...). Și aceasta tocmai pentru că autorul izbutește ca, prin intermediul particularului, să reliefeze generalul, prin cutezanța de un anumit tip a lui Cațavencu, să redea o caracteristică a unei întregi clase sociale. Cutezător este și Mihai Buznea din Pentru fericirea poporului. Cutezanța lui este însă aceea a omului crescut de partid, a omului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să umble după fleacuri. Iată că un astfel de «fleac 0╗ cum ar fi cumpărarea unor bocanci constituie obiectul unor scene înduioșătoare în cursul cărora putem măsura mai bine ascensiunea socială a eroului și care-i dau putință scriitorului să reliefeze o însușire atât de valoroasă a scrisului său - și încă atât de rară în epica noastră nouă - cum este humorul. Îl îndrăgim pe Ilie Barbu și pentru calitățile care vădesc în el un conducător politic în formare, dar și pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
văzându-le zâmbirea (...). Pentru a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iubirea împărtășită, victorioasă. Par a fi însă interzise accentele de tristețe, de dezamăgire sau de regret, astfel s-a alungat lupta grea pentru cucerirea dragostei, s-au decretat „netipice”, momentele dureroase, triste (...). Chipul înălțător al omului nu se poate oare reliefa chiar prin dragostea sa, prin sentimentele sale cele mai «personale»? Oare în atitudinea eroului față de femeia iubită nu se poate dezvălui frumusețea lui spirituală? Iată însă uneori poetul se ferește, nu crede că viața personală, sentimentele intime, pot defini caracterul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurora Cornu izbutește mai totdeauna și că - în asemenea cazuri - reușita e potențată de originalitatea mijloacelor artistice pe care le întrebuințează și cărora le-a imprimat o pecete personală. De o sinceritate și un omenesc - cuceritoare, momentele de acest fel reliefează convingător elanul și puritatea morală ce caracterizează tineretul nostru de azi. Cu unele excepții lăudabile, nu același entuziasm inspiră însă părțile din poem consacrate meditației lirice a eroinei, gândurilor ei privitoare la dragoste și la conduita morală. De astă dată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
brigadă «tac îndelung», «Cercel e vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne spune poetul despre eroi, și suntem obligați să-l credem pe cuvânt, deoarece aceste trăsături nu se reliefează în vreo acțiune (...). Momentul eroismului ar fi trebuit să marcheze o schimbare de atitudine, punctul calitativ al transformării. Dar elementele care să ateste transformarea, Iureș le-a redus la două strofe în care, cum am văzut, se arată că băieții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale chiaburimii, dacă e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
închipuita crimă a țăranilor și crima reală a boierului. În cadrul acestei desfășurări a subiectului se conturează personajele, nu prea numeroase, ale cărții. Și la crearea acestor personaje - ca și în construcția subiectului - scriitorul a recurs la exagerarea conștientă, pentru a reliefa tipicul. Tocmai de aceea sunt adânc veridice și impresionante, provocând cititorilor ură și un dispreț nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o anumită măsură, Zaharia Stancu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-lea. Pornind de la istoria Franței, nu mai puțin de la cea a Italiei și Spaniei, studiile sale ajung să îmbrățișeze uneori și spațiul Europei Centrale, mai ales atunci când în prim-plan se situează, de pildă, ofensiva Contrareformei. Demersul este excelent atâta vreme cât reliefează gravele probleme ale conștiințelor de atunci, cât arată multitudinea semnelor de întrebare ale individului în cursul veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea, și cât pune în discuție rolul scrierilor religioase și istorice în manevrarea opiniei publice în funcție de sfera
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
natură economică și culturală între Vestul și Estul Europei nu sunt menite să stopeze curenții existenței de-o parte și de alta, să rupă acea unitate pe care voi avea și eu ocazia să o urmăresc în cartea de față, reliefând câteva dintre dimensiunile culturale și politice care au contribuit la continuitatea acesteia peste timp. Apusul - este părerea istoricului francez - a avut întotdeauna nevoie de Răsărit, și invers; unul, pentru desfacerea mărfurilor, pentru circulația comercială, pentru viața sa economică în genere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Aquino precede gândirea modernă a moralității prin morala pe care o concepe ca pe o mișcare a creaturii raționale spre creator. Etica sa, considerată una dintre cele mai importante ale Evului Mediu, „a urmărit cu precădere crearea unei morale creștine, reliefând nu numai acțiunile omului, cât mai ales rolul voinței și al libertății ca o condiție fundamentală a acțiunii morale”. Conservat în asemenea cugetări, promovat mai întâi prin aristotelism, mai târziu, în pragul Renașterii, prin platonicism, elenismul avea să fecundeze concepțiile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]