1,588 matches
-
demonic și cinic, își spune: „În absolut, contează prea puțin dacă ești escroc sau sfânt” (III, 259). Așa se face că, pentru Cioran, religiozitatea are o componentă, dacă nu cumva chiar un fundament demonic. „Fervoare demonică, iată nuanța mea de religiozitate” (I, 58). În alt loc: „Mă aflu aici ca să dau mărturie împotriva universului și împotriva mea. Dar și ca să exult în felul meu” (I, 281). Prin urmare, neputința de a-l întâlni pe Dumnezeu își arată colții. Cioran, care are
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se mai raportează la fabulă, la anecdotică, ci la un criteriu moral în care viața a dezgolit cu durere plăgi cicatrizate, tulburând cu spasme aceste ființe aflate în căutarea unei explicații a suferinței, în căutarea unei înțelegeri de viață între religiozitate și erotism. De fapt, un film despre ambiguitatea actelor umane, despre teama de a fi singur, despre dorința de a găsi un rost zilelor trăite. Ce credeți că este mai important în meseria dumneavoastră? Să fii tu însuți, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de benzină, am fugit de acasă m-au găsit la vreo șapte kilometri depărtare, mi-am pierdut săndăluțele noi, cumpărate de mama pentru Paști. O iubeam pe mama și mă uitam la ea cu un fel de frică amestecată cu religiozitate: îmi amintesc că ea mă privea cum mâncam și îmi povestea tot felul de istorii pline de haz, ca să mă facă să nu observ cât eram de săraci. Acum mă gândesc că, probabil, moștenesc de la tata (care a rezistat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cea mai nimerită pentru a depăși imaginea deconcertantă oferită de numeroasele puncte de vedere tolerate de istorismul relativizant (Ernst Troeltsch, Der Historismus und seine Überwindung apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 25, unde autorul califică atitudinea lui Troeltsch drept "o religiozitate combativă", eine kämpfende Gläubigkeit). Spranger remarcă totuși că "eliberarea sistemului valorilor individuale", "acest progres în adevăratul sens al cuvântului constituie, mai mult decât așa-zisul capitalism, cauza ultimelor mari crize culturale". Fenomenul se explică prin faptul că "individualizarea" promovată de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
corelație internă prin care personalitatea se concentrează și se consolidează în sine. Și la fel conceperea obiectivă are forța de a configura viața personală și rânduielile sociale" (Das Wesen..., p. 47). Într-un sens oarecum asemănător, Einstein va vorbi despre "religiozitatea cercetării", convins că "dincolo de marea varietate a fenomenelor naturii accesibile observației trebuie să existe structuri simple și frumoase din punct de vedere matematic, care unifică aceste fenomene și le conferă inteligibilitate" (M. Flonta, Imagini ale științei, p. 156). 203 Ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau al moralei" reprezintă adevărata corectură "de durată și etern necesară"-, autorul observă că, în fond, critica nietzscheană a moralei este "o ultimă formă a iluminismului" (s.n.), căci atunci când anunță că "Dumnezeu a murit", filozoful o face întru slava omului: "Religiozitatea supraconfesională despre care vorbește el nu mi-o pot închipui altfel decât legată de ideea de <<om>>, sub forma unui umanism cu fundamente și rezonanțe religioase" (Nietzsches Philosophie im Lichte unserer Erfahrung în Gesammelte Werke, vol 10, Berlin, Aufbau-Verlag, 1956
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și a unor "drepte" politice, sunt constituite de tipul lor cognitiv și uman, autoplasarea lor în locul de altădată al directorilor de conștiință, al preoților medievali "atotstăpânitori" pe idei, pe cunoașteri, pe "politici culturale" etc. Acești intelectuali-predicatori nu ne arată decât religiozitatea din miezul gândirii lor una ritualizată și simbolizată social-politic! Ei sunt simboluri ale cuvintelor și ale vocilor, instrumente de propagandă politicianistă, dar și de interes personal. Intelectualii moderni în religiozitatea Ideilor și a Spuselor lor devin Funcții Dogmatice pentru un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe "politici culturale" etc. Acești intelectuali-predicatori nu ne arată decât religiozitatea din miezul gândirii lor una ritualizată și simbolizată social-politic! Ei sunt simboluri ale cuvintelor și ale vocilor, instrumente de propagandă politicianistă, dar și de interes personal. Intelectualii moderni în religiozitatea Ideilor și a Spuselor lor devin Funcții Dogmatice pentru un sistem dogmatiza(n)t social-politic. Astfel vom înțelege simboluri politice precum Stalin (cei care nu sunt cu mine nu există!) și Hitler (obediența și idolatria, absolutizate social-politic, anihilarea "ereticilor"!). La
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
supus!) se întâlnesc în instincul de animal politic al omului modern. Politicianul e transformat într-un simbol al luptei (de exemplu, al luptelor anticorupție în cazul nostru!) de către simbolurile din cultura umanistă! Practica e profund "magică" și profund mitizantă. E religiozitatea în exercițiul ei modern. Omul a devenit o piesă, un obiect într-un sistem depersonalizat sau, în cazul regimurilor totalitariste, element de statistică! Foucault adresa o întrebare, de altfel, interesantă în privința acestui raport inversat între om și politica sa modernă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a unor multiple probleme sociale. Politica reprezentării per se este religiozitatea modernă în simbolistica ei socială, în virtualul ei mediatic și anticivic. Sinele politicienilor strivește dreptul la educație de sine al civililor moderni printr-un învățământ ținut în mediocritate, printr-un sistem public reverbativ și autosuficient, prin dreptul diferențiat și redus
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se deține, spune Kant. În realitate, puterea nu se deține, ci se exercită prin legi, norme sociale, regulamente, directive etc.; se exercită prin corpul nostru și pe sufletul nostru... dacă ne supunem ei! Ceea ce constituie puterea este un soi de religiozitate și dogmatică a dreptului divin... Evident că o putere politică nu se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pare a conserva primordiala sacralitate a Creației. Mai mult rugăciune decât poezie, cântul făpturilor exprimă lauda pe care toate făpturile, și laolaltă cu ele pământul roadelor și "sora" noastră apa, și "fratele" focul o închină lui Dumnezeu. Suflul unei noi religiozități se simte în umilința în fața Creatorului, în înfățișarea și iubirea față de tot ce există. Spiritul de sinteză al românilor nu rezistă doar în continuitatea lui imemorială între Occident și Orient, ci și în îngemănarea caracterului latin cu creștinismul ortodox. Prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pun la cale intrigi subterane; "totalitatea unor existențe" de care eroul se eliberează prin scris și "domnește" asupra destinului său. Din confesiunea lui Victor Petrini aflăm că acesta a fost un adolescent dur, inteligent, care nu era de acord cu religiozitatea mamei. Are prima experiență erotică, în adolescență, cu domnișoara Nineta, clienta localului "Mama răniților". În studenție este atras de filosofie și de Căprioara, o frumoasă studentă, cu care urma să se căsătorească, dar care îl părăsește pentru un doctor. Se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de alte personaje: George Bulbuc crede că e "arțăgos ca un lup nemâncat", pentru Vasile Baciu e o "flandură", pentru familia Herdelea, Ion era mai "deștept decât toți flăcăii din Pripas". Flăcăului îi plăcea să muncească și avea o anume religiozitate față de muncă: el se hotărî să pornească brazda de la capătul satului "cu fața către răsărit, să-l vadă soarele când se va înălța de după dealurile Vărăriei". După un conflict la cârciuma lui Avrum, preotul satului îl dă ca element negativ
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale personajului sunt evidențiate de analiza psihologică și de introspecție: "gâtul îi era uscat și amar, iar inima i se frământa într-o emoție aproape dureroasă". În universul subiectiv al personajului se pătrunde prin tehnica retrospectivei biografice: copilăria, dragostea și religiozitatea, crize extatice, mama evlavioasă, tata ține lecții de morală: "să năzuiești mereu a dobândi stima oamenilor și mai ales pe a ta însuți"; îi reapare în minte chipul Martei, fosta sa logodnică, școala de artilerie, înaintarea la gradul de locotenent
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
putea lua în Grecia. Informații despre locuință: A.T. locuiește împreună cu mama si frații într-o casă alcătuită din șase camere, amenajată corespunzător. Situația materială a clientei: Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: potențialul ridicat al elevei, perseverență si fermitate, religiozitate, altruism, responsabilitate. Puncte slabe: * comportament antisocial, * rezistență la schimbare, * impulsivitate. Nevoile si așteptările clientului. * de ce anume are nevoie clientul * suport în dobândirea abilităților sociale, * sprijin în consolidarea relației afective cu mama, * stimulare în redobândirea interesului pentru școală, * suport în acceptarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
toate formele artei conțin în ele propriul lor sunet de plecare: muzica, dansul, teatrul literatura, pictura, sculptura, arhitectura. În vederea stabiirii semnificației ascunse a simbolului "Dumnezeu", lucrarea de față vrea să demonstreze că miturile produs al supraconștientului nu prezintă numai expresia religiozității și a artei, ci și o filozofie și preștiința psihologiei oamenilor din vechime. Criteriul valorii științifice este adevărul și formularea precisă a acestuia. Dacă știința epocii noastre depășește de departe prin exactitatea formulărilor ei expresia enigmatică și simbolică a miturilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
implorării magice primitive a spaimei. Știința încearcă să învingă teama subiacentă a vieții prin transformarea ei în cunoaștere exactă. Dar oricît de eficient ar fi efortul științific de a elimina inexplicabilul, știința nu va putea niciodată înlătura cauza esențială a religiozității, inexplicabilul din noi: enigma irezolvabilă constituită de faptul existenței vieții. Știința nu poate explica decît modurile existenței și se mulțumește să demonstreze legalitatea modificărilor acestora. Astfel, religiozitatea cea mai primitivă și știința cea mai evoluată au o sursă comună: spaima
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de a elimina inexplicabilul, știința nu va putea niciodată înlătura cauza esențială a religiozității, inexplicabilul din noi: enigma irezolvabilă constituită de faptul existenței vieții. Știința nu poate explica decît modurile existenței și se mulțumește să demonstreze legalitatea modificărilor acestora. Astfel, religiozitatea cea mai primitivă și știința cea mai evoluată au o sursă comună: spaima sacră și un țel comun: spiritualizarea treptată a acesteia. Presupunând că știința va atinge într-o zi limita ei extremă, că va ajunge chiar să expliciteze toate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Fiind diferită de credințe și eliberînd omul de spaime, sentimentul religios îi unește în mod esențial pe oameni. Exprimînd posibilitatea acestei eliberări sublime, simbolurile mitice creează comunitatea culturală, deoarece ele adaugă imensității infinite misterul obiectiv al credinței, care ține de religiozitate, imaginile ce permit oamenilor să comunice în cadrul aceleiași credințe (religie: re-ligare, a reuni). Știința este și ea bazată pe această credință, pe încrederea în legalitate, în caracterul comprehensibil al lumii, punct de plecare al cercetării ei, care, fără această încredere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în caracterul comprehensibil al lumii, punct de plecare al cercetării ei, care, fără această încredere, și-ar pierde entuziasmul. 2) CULTUL MITIC ȘI CREDINȚA TEOLOGICA Trebuie deci să facem distincție între CULT ȘI CREDINȚĂ sau ceea ce este același lucru între RELIGIOZITATE ȘI RELIGII. Mai mult, trebuie să diferențiem fondul mitic al religiilor, IMAGINILE SIMBOLICE ȘI EXPLICAREA LOR SPECULATIVĂ ȘI SUPERSTIȚIOASĂ. Deoarece este spaima sublimată față de mister, cultul nu poate fi o simplă credință, în privința misterului, nu este vorba de a crede
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
emotivitatea constituie la om ELANUL ANIMANT care "moare" pe măsură ce se revarsă ca urmare a exaltării dorințelor, într-o multitudine de afectivități banale sau care se crispează, exaltîndu-se maladiv spre spirit. Spaima în fața misterului vieții și morții este emoția sacră, veritabila religiozitate. Fiorul emotiv în fața profunzimii misterioase a existenței este un fenomen intrapsihic. Simbolul misterului, creat de om și numit "Dumnezeu", este deci în mod necesar și fenomen intrapsihic și nu poate exista în noi decît sub forma unei emoții supraconștiente posedînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
orice metafizică falsă, explicativă și dogmatizantă. El nu neagă misterul și nici nu-l explică, dar neagă existența Dumnezeului real, explicîndu-L prin Dumnezeul-simbol. Raționalismul combate credința moartă, sprijinind-o pe cea vie și înlocuind-o prin complinirea ei culturală, adevărata religiozitate. Dimpotrivă, îndoiala intelectului nu este decît complinirea ambivalentă a falsei religiozități. Vrînd să evite metafizica dogmatizantă, el eșuează, deoarece ajunge la o afirmație speculativă asupra misterului: afirmația nonexistenței acestuia. Intelectul susține că existența vieții nu este un mister. Sau pretinde
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nici nu-l explică, dar neagă existența Dumnezeului real, explicîndu-L prin Dumnezeul-simbol. Raționalismul combate credința moartă, sprijinind-o pe cea vie și înlocuind-o prin complinirea ei culturală, adevărata religiozitate. Dimpotrivă, îndoiala intelectului nu este decît complinirea ambivalentă a falsei religiozități. Vrînd să evite metafizica dogmatizantă, el eșuează, deoarece ajunge la o afirmație speculativă asupra misterului: afirmația nonexistenței acestuia. Intelectul susține că existența vieții nu este un mister. Sau pretinde cel puțin dat fiind că această afirmație este prea lipsită de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prima rădăcină a spaimei sale, dar nu cea mai profundă. Nu este decît o spaimă individuală și afectivă, dar din care va lua naștere spaima profundă emotiv, spaima metafizică.) Din SPAIMA AFECTIVĂ VA LUA NAȘTERE MAGIA, IAR DIN SPAIMA METAFIZICĂ RELIGIOZITATEA. Deoarece aceste două forme ale spaimei (față de ambianță și față de mister) sînt inseparabile, magia și religiozitatea sint legate de ele și mai ales credința religioasă sub forma ei superstițioasă și regresivă din punct de vedere cutural este cea care va
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]