3,930 matches
-
că doar stau la bloc și nu am la dispoziție decât un dormitor micuț, iar restul este comun cu gazda mea, o bătrânică simpatică și cumsecade. - La mine în casă atât timp cât încă mai sunt stăpân și singur, eu fac regulile. Remarca i se păru malițioasă și nu-i scăpă lui Minodora „cât eu sunt stăpân, eu fac regulile”, era ca o punere la punct, ca o avertizare pentru viitor, cine va comanda în casa lui. - Bine atunci, faci cum dorești. Cu
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
între noi, /înainte și înapoi, /și cu cât te iubeam mai mult, cu atât/repetau, într-un vârtej aproape văzut, /structura materiei, de la început. («Poveste sentimentală» - SOrd, I, 120). IV. Intrarea în arenă și Dreptul la timp (1965). Eugen Simion remarca, privitor la volumul Dreptul la timp, că «vizionarismul lui Nichita Stănescu se intelectualizează și se abstractizează; poezia este, în continuare, imaterială, voind s-o prinzi într-o formulă, vezi că-ți trece printre degete.» (SSra, I, 173). Criticul vorbește și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
fi..." ("O fi..."). Dragostea poetului Ionel Căpiță - acest sentiment sublim ce idealizează viața și dă putere de-a ignora suferința -, privită în parametrii aritmeticii, deci cuantificată, modifică legile matematice. Căci, "calculând" cu valorile lui de dragoste, proprietățile scăderii, spre exemplu - remarcă, cu profunzimea-i proverbială, poetul-academician Nicolae Dabija - sunt altele, adică dragostea lui Ionel Căpiță e o "...avere din care cu cât mai mult dai, cu atât mai mult îți rămâne", ceea ce înseamnă că aici proba scăderii e alta, căci descăzutul
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
o pâine românească“. Altă operă care atrage atenția noastră, noi toți fiind oarecum atinși de „patima scrisului“ este „Dincolo de Cuvânt“ (confesiunea poetului, prozatorului, coord. Valentina Becart). Fiorul scrisului este foarte bine surprins de către autoarea articolului, Doamna Elena Trifan. O scurtă remarcă: revista „Cetatea lui Bucur” își deschide generos porțile către dimensiunea universală, atât în plan spațial, găzduind autori deopotrivă din țară, cât și din străinătate, cât și sub aspect organizatoric (Domnul Alexandru Florin Țene este Președintele Ligii Scriitorilor din România, Domnul
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
te facă să zăbovești... “Ai închis cloța (cloșca)? Tati o muls vaca? Să-i dai drumu' lu' Dick din lanț când vă culcați!” o aud pe tanti Mărie, tocmai când mă fotografiam și eu în fața primăriei. “Toată ești mumă-ta!” remarca, tolănit pe-o bancă unul din cântăreții bisericești. “Și cum mergi, și cum râzi...numa' că nu ești așa de glumeață ca ea.” Da, maică-mea era veselă. I-ar fi plăcut în excursia asta. Până spre seară, le-ar
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
avem experiența vieții, de aceea trebuie să avem înțelepciunea de a fi cât mai aproape unii de alții. Soluția cea mai simplă este asocierea. Fiind uniți, găsim suportul moral și material de care avem nevoie. Nu trebuie să uităm niciodată remarca poetului român George Coșbuc: „O luptă-i viața, deci te luptă!” Mihai LEONTE, Președinte C.A.R.P. Moldova Nouă Articol apărut în ziarul „POȘTAȘUL” 15-31 decembrie 2000 Referință Bibliografică: Dragă cititorule / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360886_a_362215]
-
prin care unui obiect de marmură, în cazul nostru, i se face anumite crestături în care se introduc cu mare precizie pietre semiprețioase... - Am ințeles, este o adevărată artă. - Un mare episcop care a vizitat acest mausoleu a făcut o remarcă care a rămas celebră până astăzi. A spus că această lucrare a fost făcută de uriași și finisată de bijutieri. Dar să revin. Mausoleul este construit pe o platformă de marmură înaltă de șapte metri și are pe fiecare latură
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
dintre cele mai controversate, în care cercetători de elită, români și străini au emis ipoteze... dar mai ales a personalității autorului care are tactul de a-și aduce cititorul, până la punctul în care va descoperi singur adevărul». Istoricul Tiberiu Ciobanu remarca, la rândul său, că «Ionel Cionchin se impune în cadrul lucrărilor de specialitate prin varietatea temelor, bogăție faptică, analiză pertinentă, demonstrații convingătoare, aducând o contribuție deosebit de valoroasă». Continuând tradiția marilor istorici ai neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin și-a dedicat
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
când îl repeta în gând, îi veneau în minte alte și alte idei. - Să mă îmbrac în negru? ceru Ilona părerea soțului. - Nu. Roșu te prinde cel mai bine. - Dar nu mai sunt așa de tânără! cochetă femeia, știind că remarca îi va fi ignorată sub un zâmbet de îndrăgostit. Ilona își cumpărase câteva ținute vestimentare și toate îi veneau bine. Așadar, a îmbrăcat o rochie roșie, mulată pe corp și a încălțat pantofi negri. Poșeta era, de asemenea, neagră. Foarte
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
admiră fără să le rupă? Mai ales copiii și voi, femeile, cu înclinare spre frumos, cu orice risc. - Bate un pic vântul și se formează un curent care îți face pielea de găină, spuse fata, părând că nu a auzit remarca despre înclinația femeilor de a rupe florile montane. - Dar în telescaun cum crezi că va fi? - Luăm hanoracele pe noi la nevoie, dacă puloverele nu ne mai sunt suficiente. - Mâncăm la 2000 câte o pastramă cu mămăliguță? - Cum vrei tu
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
cel folosit de obicei la mare, nu altul special pentru munte. - Nu mă deranjează de niciun fel, însă mă gândeam la cât ești de sumar îmbrăcată încât există pericolul să „te prindă” curentul montan, spuse el pe un ton ironic. Remarca iubitului său nu-i căzu bine Săndicăi. Ea a vrut să-I facă o surpriză plăcută, să-i mențină trează atenția asupra frumuseții sale, să nu uite că orice frumusețe a muntelui nu se compară cu frumusețea sa. Dorea să
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
portretele, sau fenomenologice sau fiziologice, o grilă valorică inedită. Părerea noastră este că la baza acestei lucrări a stat ideea de conturare a unui «portret literar» românesc cât mai exact și de actualitate. Personalitățile sunt prezentate sub toate fațetele, așa cum remarca și academicianul Mihai Cimpoi, în inspirata-i prefață, străluminând dimensiunile lor axiologice, impactul avut asupra proceselor complexe ale dialogului Eu/Celălalt, contextual dat, situarea existențială în El. Este o galerie de creatori, personalități reprezentative coroborate cu figure literare, culturale, emblematice
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
TREI Destăinuirea A doua zi când Sebastian a ajuns în cancelarie, își scoase cojocul gen “Alain Delon” și-l agăță în cuier. Mergând spre liceu, și-a adus aminte de remarca Georgetei Zbihli precum că Lepădatu Minodora - profesoara de româna, l-ar fi simpatizat într-un mod mai special. Nu-și putea explica de ce nu a sesizat până acum acest lucru. Poate era prea preocupat de obiectul său de predat în
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
mă așteaptă nimeni. Chiar, vă pricepeți la gătit? - Așa, cât de cât. Nu ca o gospodină ca dumneavoastră, dar în fine, mă descurc binișor în bucătărie. - Bravo! Unde ați deprins această îndeletnicire? întrebă ea, făcându-se că nu a auzit remarca despre priceperea sa în bucătărie. De unde putea să știe Condurache cât de pricepută este, doar nu a servit masa niciodată la ea acasă? - Unde puteam decât în armată! Știți, în cele șase luni obligatorii ca TR-ist, am preferat să
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
nu avu nimic împotrivă ca pasărea să împodobească peretele din fața biroului său, spre entuziasmul gălăgios al celor patru studenți care își petreceau mare parte din timp redactându-și lucrările la masa lungă de protocol. Raluca Radu - anul trei, făcuse o remarcă interesantă la un moment dat: - Știați că pe dealurile din spatele grajdurilor trăiesc fazani? Uneori, dimineața, se aude cântecul masculului chemând femela. E un cântec ascuțit, ca un țipăt poruncitor, sigur l-ați auzit și voi. Când colegii ei dădură din
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
niște victime” ci întotdeauna vor fi consemnați de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept „eroii credinței”, purtătorii Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Este foarte importantă remarca autorului „Postfeței” - scriitorul și editorialistul Răzvan Codrescu, potrivit căreia „la peste 40 de ani de la lichidarea închisorilor politice comuniste și la peste 16 ani de la prăbușirea vechiului regim, în România nu avem nici un martirologiu oficial și nici un martir creștin anticomunist
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
Hristos, prin mijlocirea duhovnicului, lucrare ce întărește hotărârea de îndreptare și deschide omului calea mântuirii. După Sf. Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin asceză și osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală și de la diavol la Dumnezeu” - potrivit remarcilor făcute în „Prefață” de către Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu. Cunoaștem cu toții adevărul că Taina Mărturisirii a instituit-o Mântuitorul după Învierea Sa din morți, când a dat ucenicilor Săi puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor, suflând asupra lor
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
Unul dintre citatele marelui om politic Winston Churchill, care pe jumătate american (mama lui Winston Churchwill, Jennie Jerome s-a născut în Brooklyn, New York, în familia milionarului american Leonard Jerome), poate să fie privit obiectiv și nu doar ca o remarcă gratuită menită să știrbească sensibilul orgoliu american. John Maynard Keynes, economist britanic, considerat a fi unul dintre fondatorii macroeconomiei moderne, si poate cel mai influent economist al secolului XX, unul dintre pionii principali în stabilirea bazelor pentru nouă ordine mondială
DILEMA ZILEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366874_a_368203]
-
viața, căci viața este totul pentru noi. Să spunem deci că printr-o împrejurare sau alta, am fi nevoiți să ne câștigăm viața. Atunci, conform motto-ului ăsta, ar trebui să o pierdem. Ceea ce e un non sens ! -Hm! ciudată remarcă! exclamă Audanius. -Nu fi atât de sigur că ar fi un non sens mărite procurator! spuse Iocentus. -Subscriu și eu Iocentus, spuse Simbinacus. Uneori nu te poți agăța de viață călcând pe cadavre. Mai bine mori cu fruntea sus decât
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Ceea cu nu putem vedea, nu știm dacă e adevărat fiindcă nu avem nici o dovadă! Doar credem! Cei care se aflau în discuție ,,lăudară” cu perfidie înțelepciunea tetrarhului nevrând să-l contrazică, dar în gând aveau cu totul alte păreri. Remarca lui Irod nu era însă chiar lipsită de înțelepciune. Despre Ioan, poporul îl supranumise pe acesta ,,botezător'', cam în batjocură la început și inventase diferite glume și povestioare hazlii pe seama lui, însă faima acestuia se făcu cu timpul atât de
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
oase, numai să-mi treacă cât mai degrabă, că nu-i bine cu ea legată de gât, mai ales când merg la culcare. Nici să mă spăl singur nu mai pot. - Nu te mai murdări și tu, râse Nicolae la remarca lui Miron. - Da, aici la stână toate se fac singure, ca la tine la bloc. Vine nevasta și le deretică pe toate. - Nu ai atâtea ajutoare? - Măi Neculai, fratele meu! Aici dacă nu pui tu mâna, nimic nu iasă așa cum
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești, Bădeni, Coteneșți
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
în anul 1797. Pe o altă carte a bisericii, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile Branului au făcut donații bisericii rucărene, contribuind la strânsele legături între cele două sate. Altă remarcă: Un alt dascăl al școlii rucărene din această perioadă de sfârșit a secolului al XVIII-lea a fost un localnic, Nicolae sin Ion Calu. De la el ne-au rămas multe documente scrise cu o frumoasă caligrafie, precum și un manual școlar
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Florinel-Constantin, privește această scenă și crește, devine adultul Andrișan, trăiește intens furia vieții, dar va rămâne pentru totdeauna cu icoana reprezentativă a relației de cuplu, acea mână liniștitoare care tămăduiește îndoielile lumii. Vorbind despre copii și părinți, Andrișan face o remarcă, atenționând pe acei dintre noi care vrem cu orice preț ca odrasele noastre să devină artiști. „Este cea mai mare greșeală să împingi un copil fără talent, spre școli de artă. Prin muncă, el ar putea deveni cel mult un
CALATORIA DE LA SACRIFICIU SPRE BLASFEMIE SI RETUR, CU FLORINEL-CONSTANTIN ANDRISAN de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367169_a_368498]