1,450 matches
-
de meleagurile lui decât acea barieră urlătoare de spumă albă ce se înălța furioasă în fața ochilor săi, dincolo de care nu izbutea să distingă decât adâncul nopții Se așeză pe nisipul uscat, departe de bătaia valurilor, și rămase acolo, complet liniștit, rememorându-și viața și gândindu-se la soția lui, la copii și la paradisul său pierdut, lăsând ceasurile să-și urmeze drumul, în așteptarea primei lumini a zorilor, o lumină albastru-verzuie și imprecisă ce începu să se întindă pe cer, îngăduindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-ți ajute Dumnezeu... Mulțumită Getei a cumpărat și brad. Mugurel a atârnat în el beteală și instalația cu beculețe și câteva bomboane de pom învelite în poleială colorată, legate cu ață. Se vedea dând ocol bradului cu Petrișor în brațe, rememorând o scenă de felul ăsta dintr-un film american pe care-l văzuse la televizorul ei alb-negru în ziua când îi dăduseră drumul la curent. Cu trei zile până-n Revelion i-au luat sigiliul de pe contor, și din nou s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spre adopție, acum ești mulțumită? Nu, spun eu, nici măcar nu mă deranjez să închid ușa în urma mea, cum să fiu mulțumită, când în ochii mei el e de două ori pierdut acum, mă întorc dezamăgită în biroul meu, încerc să rememorez tot ceea ce îmi povestise Yael despre el, un singur lucru îmi amintesc în mod clar, nu își părăsise soția, nu își va părăsi soția, un singur bărbat își părăsise cu ușurință soția pentru alta, iar acesta era tocmai soțul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
s-a năpustit asupra mea, mă uit în sertar și văd că se terminaseră prezervativele, iar în cele din urmă spun, fie, să ne întoarcem la zilele tinereții, apoi s-a întâmplat ceea ce știi, nu trece nici o noapte fără să rememorez acea zi, eu clipesc reținută, de ce îmi împărtășește toate aceste detalii, ca și cum aș fi confesorul său, dar imediat încep să îmi imaginez, era atât de excitant, în ciuda consecințelor triste, apoi îmi dau seama că tocmai din acest motiv mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
următoare era, bineînțeles, ros de remușcări și s-a dovedit foarte înțelegător când am plâns și i-am spus că m-am speriat foarte tare. Mi-a promis că nu se va mai repeta și a vorbit serios. Acum, când rememorez cele întâmplate, mi se pare straniu că m-a îngrijorat doar faptul că băuse extraordinar de mult. Ar fi trebuit să mă gândesc la cauze. Am fost oarbă cu bună știință. N-am vrut să observ anumite lucruri. Am tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Ascundea o parte din componentele trenului cu care mă jucam ca să nu le găsesc și să nu le pot folosi. Tușesc intenționat, deoarece am sentimentul că monologul lui Finn este complet pe lângă subiect. —Finn, îl întreb, în timp ce el pare să rememoreze toate relele pe care i le-a făcut Barney, de ce te-ai despărțit tu de Vanessa? Dă din umeri. Din cauza veșnicelor tâmpenii. —Dar... — N-am chef să discut despre asta, bine? E mai bine să renunț. Și cum s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cele curate într-o cutie. Acum pot să plâng în liniște. Nici măcar de asta nu sunt în stare. Parcă cineva m-ar strânge de gât. Mă duc în dormitor, mă așez în fața fotografiei uriașe a lui Patrick și încerc să rememorez toate clipele frumoase pe care le-am petrecut în Portugalia. Îmi vin în minte numai amintiri neplăcute. Când ieșeam cu prietenii mei, el stătea mut și neclintit și refuza să se simtă măcar cât de cât bine. Mereu ne uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-mă să dorm la televizor, după care urmă Adriano Celentano. C XXXII Se pare că Leo avusese, totuși, unele vise cu rol de avertizare în cea ce o privea pe Adelina. Așa reieșea din reconstituirea coșmarului, pe care Leo îl rememorase sub transă hipnotică, la în cabinetul unui psihanalist faimos din Botoșani. Doar că nu le luase în seamă. Avea să declare că acceptase tratamentul sub hipnoză doar de dragul Sabinei, care era convinsă că i se făcuseră farmece de către coafeza din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fomist și anorexic, domnește Echilibrul! Calea regală! Cumpătarea! Nu? Parcă și mister Aristotel a spus că orice virtute, este opțiunea de mijloc dintre două vicii. Temperanță, toleranță, moderație plus disciplină! Modus in rebus! Mă rog, în fine..., expedie Avocatul problema, rememorând fugar ultima lor beție crâncenă, bine măcar că am avut atâtea parale câte ne-au trebuit, pentru deschidere. Chiaburul de nea Petrică nu ne mai dă nimic pe datorie, luna asta. M-hmm... Toată speranța e la Vierme. La the Worm! E
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a chihlimbarului topit, de Baltica, o ambră savuroasă, cu unduiri șăgalnice, onirice, ușor hipnotice. Cu un miros puternic de alge, de migdale, de tutun, de fân, de fum, de livadă și de pădure. "Cu miros de pădure și de uitare", rememorează Avocatul un vers rătăcit și banal, pășunist, de-al Poetului. Își ridică păhărelul și bea hulpav, dintr-o sorbitură, simțind jerăgaiul arsurii amare, binefăcătoare, cum coboară năvalnic, către plex. Până la fund... "Sfinții Luca și Matei, au deschis o crâșmă-n
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sipet din lemn de cedru, ferecat în aur și argint, având gravați pe capac, doi cruciați pe un singur cal, rostind: Prin autoritatea umană și divină, cu care eu însumi am fost investit, te numesc... Bursucul își înăbușă un suspin, rememorând bubuitul strident și rostogolirea ecourilor amplificate, din sala Citadelei. Apoi, odiseea micii escorte, de templieri și de hospitalieri, douăzeci și patru de oameni la număr și treizeci și cinci de cai, inclusiv cei de schimb, sub conducerea sa.... Drumul lung, înfiorător de lung, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ale stelelor, transformând ambianța într-un fel de negativ fotografic, o imagine beta, decupată fantasmagoric, în felii de peisaj regulate, nude, alternante: Întuneric, lumină, întuneric, lumină și iar întuneric... Oricum, obiectivul nu este în zona periculoasă pentru noi, conchide Avocatul, rememorând scena cumplită a descoperirii corpului crâmpoțit al lui Năică. Dar..., ia stai! Stai! Cine se botează la biserică? Noi, toți, am cam depășit de multicel faza de bebelușari. Iar botezul a fost și este o taină. Nu se mai repetă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
manifestă a lui nenea Sandu. În vreme ce acesta ultimul se apucă de redactare, pedant și conștiincios, adunând literele de pe tastatură și chinuindu-se să păstreze pasul cu agentul mai tânăr, ceva mai sprinten intelectualicește, Avocatul își rotește ochii pe deasupra capetele polițiștilor, rememorând în treacăt, cu nebulos regret, o parte demult apusă din existența sa, pe când, ca magistrat activ cu atribuțiuni de urmărire judiciară, supraveghease îndeaproape și activitățile de cercetare operativă și de instrucțiune penală, desfășurate de efectivul totdeauna insuficient numeric, îndeobște slab
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
paranghelie, acolo... S-a și tăiat! pârăște Buletin, vizibil mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară, de pe firma crâșmei lui Fănică: "Interzis câinilor și onaniștilor!"). Sunt indicii că o să ne baloneze și o să ne usture pe gât, ca naiba... Ce ziceați de Bibi? Pardon, domnu' Dan, să-l ia dracu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că nu știe unde s-a ascuns vesela verde dumbravă, în care forfoteau viețuitoarele, bucurându-se de belșugul verii și pitulând taine printre ramuri și frunzișuri, clădind un sfielnic templu al paradisului pe pământ. Acum, ca un bunic, bătrânul codru rememorează amintirile din vremea când era la începuturi, doar mlădițe cu muguri ce-și deschideau ochii plini de întrebări spre păsările care păreau poveri și cu spaima de iepurii înfometați. Își amintește cum cu fiecare an se înălța tot mai mult
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
Boboteaza). Există o diversitate de obiceiuri și tradiții legate de sărbătoarea Crăciunului ,unice prin spectaculozitatea lor și diferite de la zona la zona. În satul bunicilor mei, din păcate majoritatea obiceiurilor au pierit ,dar bătrânii își aduc aminte cu nostalgie și rememorează superstițiile în care credeau pentru al întâmpină pe "pruncul Iisus". Primul lucru de care se îngrijeau oamenii era acela de a posti timp de 6 săptămâni (14nov - 25dec), excepție făcând bătrânii și copiii. În aceasta perioada premergătoare Crăciunului trebuia să
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
nu ești bucureștean? ― Nu, nu! făcu repede și apăsat căprarul, ca și când ar fi vrut să se apere de o rușine. Sunt de la țară, județul Argeș. ― Așa, da!... Firește! Mi-am închipuit. Necunoscând încă bine geografia țării, Titu căută să-și rememoreze harta, să vază unde vine județul Argeș. Adăugă ezitînd: ― De pe lângă Pitești? ― Aproape de Pitești, aprobă căprarul, înviorat. Comuna Amara. Pleci cu trenul de aici și mergi la Costești, la Costești schimbi, iei pe cel de Roșiori și apoi cobori în gara
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
simiți? se interesă o voce prin difuzoarele sale. ― Merge, Ash, răspunse el cu o voce anxioasă. Nu-ți face probleme pentru mine. Atenție la gura de aerisire în caz că izbutește să-mi scape. Trecu de prima curbă a conductei, încercând să rememoreze planul exact al sistemului de ventilație al lui Nostromo. Schema pe care o studiase în popotă devenea neclară, se încețoșa în capul său. Ieșirile erau printre cele mai delicate sisteme ale astronavei. Fie ce-o fi! Înainte erau alte coturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Tiberiu, prin cine știe ce margine. De unde acele aere aristocratice? s-a întrebat Teodor. Oare doar fiindcă printre rudele lor se aflase și acel unchi care administrase o moșie de-a lui Lev Tolstoi?... Dar mătușa Liliana? Ei bine, ea era altfel. Rememorând întâmplările mai recente, ca și pe cele mai vechi, Teodor nu și-o amintea, totuși, adoptând vreodată aerul acela de superioritate al mătușii Magdalena și al celorlalte surori ale ei. Micuță și neînsemnată, puțintică la trup, din ce în ce mai adusă de spate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a calificat profesor și locuiește la Chișinău. A fost inspector școlar în Basa rabia. Cimacenco a ajuns pictor, Motea Locvinov a ajuns la Galați, Pozni, cel cu poznele, undeva, în județul Argeș. Iar eu aici, la Tecuci, de unde continui să rememorez. După vacanță a venit ordin de la revizoratul școlar să se reducă o clasă I-a. Care? Sigur că a mea. Atunci Iancu Antoniu a făcut un raport din care, după atâta timp, spicuiesc: "Numai o inimă de piatră n-ar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
toată greutatea apărării rămăsese pe noi. Trebuia să atacăm nemții care se retrăgeau pe șosele. Ei cu armament modern, cu tancuri, noi cu niște pușcoace de pe vremea lui Pasvante. Ne-am așezat în linie de trăgători, la o lizieră, fiecare rememorând rugăciunile vieții. Norocul nostru, dar și al nemților, că și-au ales alt drum de retragere... Tot fugind de război, la 23 august ne-am trezit în primele linii. Am văzut primii oameni mitraliați. N-au fost multe victime dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dar Praxitele nu s-a sfiit să facă iubitei sale o cinste și mai mare, imortalizînd-o în marmură. Cea mai romantică victorie a frumuseții am găsit-o, însă, unde mă așteptam mai puțin. La Pitagora. Și nu rezist să nu rememorez câteva date bine cunoscute. În Egipt, Pitagora a fost inițiat în secretele lor de preoții de la Memfis. După aceea, în Babilon, a putut compara zidurile, largi, pe care puteau merge alături două care și templele moștenitorilor lui Zoroastru, unde se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
lăsând în urmă un ecou al celor meditate până la ceas târziu din noapte. Și astăzi ne mai revin prieteni de suflet pentru mărturisiri și impresii de neuitat, căci fiecare din cei prezenți are câte ceva de spus, de adus aminte, de rememorat repetat, pentru că acestea fac parte din zestrea spirituală a fiecăruia... Marți, 1 septembrie 2009. Se termină sărbătoarea de 25 de zile... și-i voi duce dorul până la anul... dacă Vistiernicul zilelor mele mă va mai lăsa în această lume în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Mulțumesc! Mulțumesc! Revenit acasă, primesc telefoane din diverse localități, precum și cel venit din partea Marianei, care mă avertizează că în orele după-amiezii vor trece pe la mine Madily și Vrony, cu o anumită problemă... Până la venirea persoanelor anunțate de Mariana caut să rememorez impresiile de la Școala generală nr.2 și încropesc pe fierbinte eseul despre „Începutul noului an școlar 2009-2010”. Aștept cu drag musafirele ca mesagere din partea Marianei. Nu-mi fac și nu-mi pun probleme privind obiectul vizitei, mai ales că nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
POVESTITORUL: (Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora cele 5 vieți anterioare în care luase diferite forme, în funcție de progresul sau regresul realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în prima viață, sufletul său s-a întrupat în Adam, care alături de Eva își petrecea timpul în Grădina Edenului (Raiului). DUMNEZEU
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]