911 matches
-
Bolșaia Laba și au colonizat regiunea de la nordul acestei linii cu stanițe. Efectivele Armatei au fost suplimentate prin migrarea unor noi grupuri de cazaci. Populația Armatei numara în 1801 peste 32.000 de persoane. În 1808, cinci sute de cazaci repatriați din Bugeacul aflat sub control turcesc au fost recolonizați pe teritoriul Armatei Mării Negre. Alte valuri de emigranți au fost în 1809 - 1811 (aproximativ 23.00 de oameni)m 1845 - 1859 (aproximativ 20.000 de oameni). În total, în regiunea Kubanului
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
de către Ucraina a armistițiului de la Brest Litovsk (ianuarie/februarie 1918) și a semnării, la 20 februarie/5 martie 1918, de către guvernul generalului Alexandru Averescu a preliminariilor de pace la Buftea, misiunile militare străine aflate pe teritoriul României urmau să fie repatriate cât mai curând posibil. Ca urmare a acestei condiții, militarii ruși au părăsit la 24 februarie/9 martie 1918 Gara Socola. În anul 1946 s-au construit actualele clădiri ale Gării Socola (stația de călători și magazia). Gara Socola a
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
unei baze militare sovietice în regiunea Bosforului. În toată această perioadă, politicienii turci, cu ajutorul celor britanici, au început o campanie pentru captarea simpatiei americanilor. În această perioadă, ambasadorul Turciei la Washington D.C. a murit la post, iar SUA i-a repatriat trupul neînsuflețit la bordul USS "Missouri". Aceasta a fost prima vizită militară americană importantă în Turcia și, totodată, un gest simbolic. După acest moment, presiunea sovietică a scăzut semnificativ. Validitatea tratatului a fost pusă la îndoială de o serie de
Tratatul de la Kars () [Corola-website/Science/321227_a_322556]
-
au parte de un sfârșit oribil când provoacă involuntar un incendiu care duce la scufundarea ambarcațiunii. Mitz și protejații săi scapă la bordul bărcii de salvare și trec prin momente dificile până când sunt recuperați de un vapor cu aburi și repatriați în Marea Britanie. Jules Verne profită de acest roman pentru a face o prezentare a arhipelagului Antilelor, mai precis a Antilelor Mici. Sub pretextul întâlnirii celor nouă bursieri cu familiile caraibiene din care au plecat, autorul francez prezintă de-a lungul
Burse de călătorie () [Corola-website/Science/321324_a_322653]
-
Suedia pentru a beneficia de servicii medicale mai bune; printre aceștia se numărau 9,000 de bebeluși care erau adesea însoțiți de mamele lor. De asemenea, peste o suntă de prunci care fuseseră deportați în Danemarca sau Norvegia au fost repatriați odată cu semnarea Tratatului de pace de la Moscova în martie 1940. Finlanda afându-se într-un colaps economic nu le putea oferi, în cele mai multe dintre cazuri, suportul medical necesar pruncilor bolnavi, iar la începutul verii anului 1941 aproximativ 700 de copii urmau
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
pruncii răniți aveau prioritate, au fost neglijate. Întreaga campanie a scăpat de sub controlul guvernelor celor două țări implicate, iar scopul inițial al programului (de a oferi îngrijire medicală anumitor categorii) a fost uitat. O mare parte dintre copii au fost repatriați în 1942 sau 1943, însă au fost evacuați pentru a doua oară în primăvara anului 1944, perioadă în care bombardamentele sovietice s-au intensificat. Și de această dată majoritatea copiilor au fost plasați în cadrul unor familii private din Suedia, doar
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
în Anglia, ea a fost dusă la Woolwich Dockyard pentru recondiționare în scopul folosirii drept navă de transporturi. După aceea, a efectuat două călătorii dus-întors, de rutină, în Insulele Falkland, prima pentru a livra provizii și a doua pentru a repatria garnizoana britanică. A fost scoasă din uz în septembrie 1774, iar în martie 1775 a fost vândută de Marină magnatului transporturilor J. Mather în schimbul a 645 de lire. Mather a rebotezat nava "Lord Sandwich" și a trimis-o pe mare
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
muzică din Ierusalim, unde studiază pianul, pedagogia, formele, armonia, istoria muzicii, sub îndrumarea lui Alfred Schroeder, asistent al pianistului Artur Schnabel . A absolvit în 1944, iar în 1945 a susținut examenele pentru bacalaureatul britanic. În toamna anului 1945 s-a repatriat în România. I s-au echivalat studiile din Palestina, a urmat Academia din București, absolvind în 1948 cu media 10. A efectuat studii particulare de compoziție cu Mihail Jora. Din 1946 și-a început cariera solistică, iar din 1949 și
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
negocieze un armistițiu între Germania nazistă și forțele aliate. A condus, de asemenea, câteva misiuni de salvare în Germania: în perioada toamna 1943-toamna 1944, el a organizat schimbul a 11.000 de prizonieri de război din Germania, care au fost repatriați prin Suedia. Bernadotte a fost rugat de Heinrich Himmler în 1945 să transmită primului ministru britanic Winston Churchill și președintelui Harry S. Truman un proiect de armistițiu, elaborat fără cunoștința lui Hitler. Ideea principală a acestui plan ar fi fost
Contele Folke Bernadotte () [Corola-website/Science/321586_a_322915]
-
șef al promoției de ofițeri activi "Dezrobirea" din 10 mai 1942. Au urmat ani grei de detenție în Gulag-ul sovietic, în lagărele din Greaznovăț, Mănăstârka, Oranki, Gorki, Vorkuta - la Nord de Cercul Polar, Azbest și Degtearka în Siberia, fiind repatriat, ca prizonier de război, după moartea lui Stalin și venirea la putere a lui Hrușciov, pe 15 decembrie 1955, după 11 ani și jumătate de prizonierat, însă cu un dosar voluminos de „ultranaționalist, militant anticomunist”. Revenit în țară la București
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
capăt, astfel Imperiului Neo-Babilonian. Textul îl denunță pe Nabonidus ca fiind necuviincios și descrie victoria lui Cir ca fiind plăcută zeului suprem babilonian Marduk. În continuare se descrie modul în care Cir a îmbunătățit viața cetățenilor din Babilon, cum a repatriat popoarele strămutate și cum a reconstruit templele și sanctuarele. Cilindrul a fost descoperit în 1879 de către arheologul Hormuzd Rassam la temeliile Esagilei, principalul templu din Babilon. Astăzi el este păstrat la Muzeul Britanic din Londra. La începutul anilor '70 Șahul
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
au reușit să ajungă pe teritoriul principatului. Acești soldați ruși au cerut azil politic și au primit până în cele din urmă să emigreze în Argentina. Guvernul i-au etichetat pe soldații ROA (vlasoviști) drept trădători. Soldații ROA care au fost repatriați au fost judecați și condamnați la moarte sau la muncă în lagărele Gulagului pentru termene de cel puțin zece ani. Vlasov și alți câțiva lideri ai ROA au fost condamnați la moarte prin spânzurare. Sentința a fost executată pe 1
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
ai altor țări, care părăsiseră Rusia mai înainte de încheierea războiului civil, sau care se născuseră în exil. Acești cazaci și ruși, care au luptat împotriva Aliaților în rândul forțelor Axei, au fost etichetați drept „fasciști”, dar odată cu ei au fost repatriați și membrii familiilor lor, (femei, copii sau, bătrâni). Cazacii care au luptat împotriva Aliaților nu au considerat că serviciul militar în rândurile armatei germane este o trădare a „patriei-mamă” Rusia, ci o continuare a luptei lor împotriva guvernului comunist, în
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
impresia că îi vor trata ca pe niște refugiați politic. În acest timp, unitățile Armatei Roșii s-au apropiat dinspre est, grăbindu-se să facă joncțiunea cu trupele aliaților occidentali. Pentru scurt timp, cazacii au crezut că nu vor fi repatriați, fiind sub protecția britanicilor. Britanicii au transportat pe 28 mai 1945 2.046 de ofițeri cazaci prizonieri, printre care și generalii Piotr Krasnov, Andrei Șkuro și Sultan-Ghirei Klîci, spre cel mai apropiat oraș deținut de Armata Roșie. Aici, britanicii i-
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
de muncă ale Gulagului, în nordul Rusiei și în Siberia, unde mulți dintre ei au murit de epuizare, foame sau boli. Cei care au supraviețuit au fost amnistiați de Hrușciov în timpul campaniei de destalinizare. Aproximativ două milioane de persoane au fost repatriate în URSS la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Istoricii au calculat că, dintre aceștia, au fost repatriați 45.000 - 50.000 de cazaci, deși există estimări care variază de la 15.000 la 150.000 de cazaci. Armata britanică
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
sau boli. Cei care au supraviețuit au fost amnistiați de Hrușciov în timpul campaniei de destalinizare. Aproximativ două milioane de persoane au fost repatriate în URSS la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Istoricii au calculat că, dintre aceștia, au fost repatriați 45.000 - 50.000 de cazaci, deși există estimări care variază de la 15.000 la 150.000 de cazaci. Armata britanică a ajuns pe 28 mai 1945 la Lienz, la așa-numitul Camp Peggetz, unde se aflau 2.479 cazaci
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
s-au refugiat în pădurile din zonă. Deși cel mai mare număr de cazaci repatriați au fost cei prizonieri în Europa, a existat și un caz de repatriere forțată de la Fort Dix, New Jersey, SUA. Autoritățile americane au hotărât să repatrieze în URSS 154 de persoane. Dintre aceștia, 3 s-au sinucis pe când se mai aflau încă pe teritoriul american, iar șapte au fost răniți. Ofițerii cazaci, mai realiști decât soldații de rând, au luat foarte serios în calcul posibilitate repatrierii
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
Moulter, ajutorul ofițerului de logistică de pe "Pandora") s-au adunat în patru bărci mici și s-au îndreptat spre Timor, într-o călătorie similară celei a lui Bligh. Ei au sosit în Timor la 16 septembrie 1791. După ce au fost repatriați în Marea Britanie, cei zece prizonieri rămași în viață au fost judecați de un tribunal militar naval. În timpul procesului, s-a dat mare importanță pe oamenii care au fost văzuți ținând arme în momentele critice ale revoltei, întrucât conform Legilor de
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
dat ordin să facă un film de propagandă despre mișcarea de independență din India, dar înainte ca filmul să fi fost terminat, războiul se sfârșise. Luat prizonier de război, Ozu a mai stat 6 luni în Singapore înainte de a fi repatriat în februarie 1946. Va trece un an până va face primul film de după război. Acesta a fost „Povestea unui domn ce stătea în gazdă”. În 1949, a reluat, după 14 ani, colaborarea cu scenaristul Kōgo Noda, și au făcut împreună
Yasujirō Ozu () [Corola-website/Science/316510_a_317839]
-
în Polonia a mai rămas o serie de germani. În aceste teritorii au fost colonizați de către autoritățile comuniste polonezi originari din Polonia centrală și din diaspora, dar și cu ucraineni și cu alți minoritari în timpul Operațiunii Vistula, ca și polonezi „repatriați” cu forța din regiunile cedate URSS-ului. Autoritățile germane au depus eforturi pentru ștergerea urmelor culturii și istoriei germane, înlocuind-se nume de localități, inscripții și monumente. Granița postbelică germano-poloneză (linia Oder-Neisse) a fost recunoscută de Germania Răsăriteană în 1950
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
din răsărit - au fost declarați indezirabili și au trebuit să fie expulzați din noua Polonie și, în paralel, un mare număr de polonezi au trebuit să fie transferați după ce au fost expulzați din Kresy. Expulzații polonezi au fost etichetați drept „repatriați”. Ca urmare a avut loc cel mai mare schimb de populație din istoria europeană. Proclamarea noilor regiunilor vestice și nordice ca fiind „teritorii ale Piaștilor recuperate” a fost folosită pentru convingerea coloniștilor polonezi și a „repatriaților” să se organizeze în
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
unei serii de campanii de asimilare din susținută de statul bulgar în 1912, anii 1940, anii 1970 și sfârșitul anilor 1980. Pretextul acestor campanii era faptul că pomacii au fost creștini la origini și islamizați cu forța trebuind să fie repatriați. Cei mai mulți pomaci s-au opus acestei politici astfel încât printre primele manifestații anticomuniste din Bulgaria au fost cele ale pomacilor care cereau redarea numelor și a libertății religioase. În perioada comunistă pomacii din Bulgaria se declarau bulgari sau turci pentru a
Pomaci () [Corola-website/Science/329008_a_330337]
-
comital ulterior, datat în 1041, Arduin a obținut cu acea ocazie orașele Tenda, Briga și Saorgio, cărora le-a acordat concesii. Arduin a fost ultima dată menționat ca fiind în viață în 4 aprilie 976. În ciuda faptului că i-a repatriat în ținuturile lor de origine, cucerite acum de la sarazini, călugării din Novalesa — care se refugiaseră din fața incursiunilor musulmane din 906 și se aflau încă la Torino până la 929 — l-au acuzat pe Arduin cum că nu le-ar fi respectat
Arduin Glaber de Torino () [Corola-website/Science/324956_a_326285]
-
teatru, scenarist, om politic și publicist. S-a născut într-o familie de intelectuali din Vilnius. Tatăl său a fost ofițer în Legiunea Poloneză și apoi în Armata Poloneză. Mama mea a fost profesoară. În 1945, familia sa a fost repatriată în Polonia, stabilindu-se în orașul Bydgoszcz. În acest oraș, a absolvit liceul și și-a luat bacalaureatul. De asemenea, a fost activ în echipele de cercetași. În 1955 a absolvit Facultatea de Regie din cadrul Școlii Superioare de Film, Televiziune
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
Comisar al poporului pentru afacerile externe, Lev Troțki, a negociat eliberarea și reîntoarcerea în patrie în siguranță a lui Cicerin în schimbul mai multor cetățeni britanici aflați în Rusia, printre care și ambasadorul George Buchanan. În momentul în care s-a repatriat, Cicerin era deja un om bolnav și supraponderal. După reîntoarcerea în Rusia la începutul anului 1918, Cicerin a aderat oficial la partidul bolșevicilor și a devenit adjunctul lui Troțki în timpul negocierilor de pace care au dus la semnarea tratatului de la
Gheorghi Cicerin () [Corola-website/Science/326487_a_327816]