2,674 matches
-
a fost faptul că jurămîntul parlamentarului cuprindea formula on the true faith of a Christian. Fiul său, Nathaniel Meyer Rothschild, a fost primul evreu înnobilat (baronul Rothschild în 1885). 1867: Cea de-a doua Reformă electorală (Reform Act) sporește considerabil reprezentativitatea populară, i.e. numărul de locuri eligibile în circumscripțiile electorale. 1871: Se votează o lege care interzice nobililor declarați faliți să devină membri ai Camerei sau să-și mai exercite dreptul de vot în Camera Lorzilor. 1886-1890: Camera Comunelor respinge de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
curioase uneori, tăinuite în spatele unor forme aparent banale. Analizate în paralel, aceste biografii relevă asemănările, deosebirile, contrastele dintre parcursurile lor (cauzele și condițiile toponimizării, structura, tipologia, încadrarea în sistem, metamorfozele), interferențele și confluențele de natură istorico-geografică și lingvistică dintre ele. Reprezentativitatea toponimelor incluse în lista celor o sută unu nume analizate monografic a avut la bază îndeplinirea uneia sau a mai multe condiții: relevanța lingvistică, geografică, istorică, socială, culturală; raritatea (uneori unicitatea) numelui sau, din contră, apartenența la tipuri, serii, grupuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se pune chiar în unele cercuri academice. O constatare în acești termeni implică evidențierea dublului interes pentru studiul partidelor europene. Unii cercetători adoptă un unghi de abordare strict normativ. Ei văd în FEP un actor inconturnabil al legitimității, democrației și reprezentativității Uniunii Europene. Alții se cantonează mai degrabă într-o analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică. Prima urmărește să demonstreze importanța FEP în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partizanic european și extraparlamentar contribuie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partizanic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent estimează că tripticul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
al UE este (sau poate fi) întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
importantă pentru dezvoltarea unei democrații reprezentative europene 38. Unii cercetători au aprofundat analiza problematicii. Jacques Thomassen și Hermann Schmitt au apărat ipoteza normativă potrivit căreia chestiunea responsabilității constituie problema cea mai importantă în raportul federațiilor europene de partide cu problematica reprezentativității din UE. Partidul va fi responsabil față de alegători cu condiția 39 ca (a) partidele să se prezinte cu programe diferite; (b) coeziunea internă sau disciplina de partid să fie suficiente pentru a permite aplicarea programelor politice și (c) alegătorii să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de dezbaterea profundă asupra statutului și finanțării FEP. În schimb, rolul europartidelor în UE nu va fi deloc amintit. În realitate, trei probleme vor anima dezbaterile în timpul președinției belgiene a UE: respectarea principiului democratic și verificarea acesteia, pragul minim de reprezentativitate națională în cadrul unei FEP și donațiile 221. 3.3.2.3.1. Principiul democratic și sistemul de verificare Prima problemă dezbătută între reprezentanții statelor membre privea principiul democratic și sistemul de verificare. Belgia a propus un mecanism pentru a nu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de aceste poziții diferite și de tendința dominantă, președinția belgiană a propus fixarea limitei la trei state membre. Austria și Danemarca s-au opus. Pe de altă parte, majoritatea reprezentanților în Consiliu ai statelor membre era pentru un prag de reprezentativitate mai scăzut decît cel sugerat de Parlament și Comisie. Această constatare indică opțiunea Consiliului pentru un "partid european" mai puțin transnațional decît cel propus de Comisie și Parlament. 3.3.2.3.3. Finanțarea: problema donațiilor Ultima problemă ținea de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
această ocazie, PvdA a încercat a doua oară să promoveze ideea unui partid european federat. A. Mozer și-a redactat personal raportul 305. El recomanda producerea a șase schimbări pentru a fi create condițiile unui praxis social-democrat european: (a) creșterea reprezentativității Congresului; (b) independența Biroului; (c) procesul decizional prin majoritate calificată; (d) implicarea experților și a institutelor de cercetări; (e) finanțarea și (f) voința politică. Propunerile sale de modificări indică o opțiune clară în favoarea integrării PSCE. El fusese totuși însărcinat să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
adoptată la 4 noiembrie 2003, semnată de P. Cox, președintele Parlamentului European, și G. Tremonti, președintele Consiliului 754. În primul rînd, trebuie să aibă personalitate juridică într-un stat membru unde își au sediul. În al doilea rînd, vine criteriul reprezentativității: fie au obligația de a fi reprezentate de deputați din cel puțin un sfert dintre statele membre (pot fi deputați în Parlamentul European, în adunările naționale sau în cele regionale), fie obțin cel puțin 3 procente la ultimele alegeri europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
libertăților fundamentale și al statului de drept. Ne putem aștepta ca totalitatea acestor principii să nu fie îndeplinită de candidații de extremă dreaptă sau stîngă. Ultimele două criterii evocate joacă un rol de dublă barieră. Pe de o parte, criteriul reprezentativității trimite candidatul spre realizarea unui obiectiv cantitativ la alegere, fără de care n-ar avea acces la finanțarea europeană. Pe de alta, criteriul principiilor respinge pretendenții a căror filosofie nu se potrivește cu normele clasice. Vor fi obligați să se adapteze
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cu o structură tematică și tonală care consfințește finalul lucrării. Fiecare fugă, personalizată prin rețeaua tematico-tonală (uneori, cu interpolări tonale de bază, cu permutări între centrii de referință sau în format eliptic), păstrează un suficient grad de „loialitate” pentru o reprezentativitate majoră, semnificativă față de formatul complet al schemei de referință, sinteza generală a corpusului muzical orientat către această formă polifonică (fuga bachiană). Tema de fugă, idee muzicală fundamentală în universul creației polifonice, este „parte” a amprentei bachiene, a existenței fizice în
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate și focalizate la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sinteză dedus din fuga bachiană, prin cei șase centri tonali grupați în trei zone de referință (Tonica, Relativa, Subdominanta), defige natura autosimilantă a întregului proiectat în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul de autosimilaritate dintre o fugă și tema proprie este relevant și prin
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de la cadență până la următoarea (a doua cadență) afirmată (re); 3) Re, de la cadență până la tronsonul-pedală pe dominantă (sol); 4) Sol, tronsonul-pedală; 5) Do, tronsonul-pedală. DO-LA-RE-SOL-DO este o super-cadență care acoperă întreaga fugă prin aceste sectoare tonal-funcționale afirmate și confirmate prin reprezentativitate tonală și tronsoane cadențiale extinse. Super-cadența celor cinci platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu structura armonică a temei-standard prin formula cadențială I-VI-II-V-I extinsă la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri melodico-acordice speciale prin relevanța relației de tip cadențial subdominantă-dominantă (IV-V). Circumscrise piramidal, relațiile aferente cadenței (SD-D) sunt etajate multiplicativ, juxtapuse melodic prin împletiri/interpolări de reprezentativitate acordică, a căror rezolvare (cadențială), „tonica” (T), este implicită sau punctată la următorul strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu melodic și timp de manifestare
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Similitudinea dintre pluralitatea numerică a sunetelor tematice deduse din simbolul alfabetic bachian, componentul viețuirii (65 sunete) și “norma” viețuirii (65 ani), ca întreg raportat la ansamblul opurilor sale, poate fi interpretată ca o autosimilitate încifrată, reperabilă în aria complexă de reprezentativitate numerică a existenței. Referințe cu privire la similitudinea numerică a temelor de fugă, a sunetelor aferente raportate la vârsta finită bachiană (65) și la simbolul B-A-C-H (transpus) sunt prezente în ambele volume. B-A-C-H, prin simbolul sib-la-do-si, este prezent (deductibil prin transpoziții corespunzătoare
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
aceeași perioadă din 2004 arată după cum urmează: Arad - 92,2%; Caraș-Severin - 64,2%; Hunedoara - 70,2%; Timiș - 96,1%. Datele sunt provizorii, iar indicele volumului lucrărilor în construcții a fost calculat pe baza eșantionului de agenți economici, eșantion ce are reprezentativitate numai la nivel național. În final, vă prezentăm indicii investițiilor realizate în construcții, la nivelul trimestrului II din 2005, în comparație cu același trimestru din 2004: Arad - 106,1%; Caraș-Severin - 109,4%; Hunedoara - 65,0%; Timiș - 199,6%. Încadrarea firmelor l Simplificare
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
În anexa nr. 2, la articolul 4, litera f) se abrogă. ... 8. În anexa nr. 2, articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 5 (1) Comisiile de specialitate ale CMR sunt alcătuite astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea la nivel național, pentru fiecare specialitate, cu un număr de membri total cuprins între 4 și 10, cu următoarea structură care să le asigure funcționalitatea: președinte, vicepreședinte/vicepreședinți, secretar, membri. Secretarul nu are drept de vot. (2) Alegerea medicilor în comisiile
DECIZIE nr. 18 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301175]
-
al CMR va decide implicarea în comisiile CMR a membrilor care respectă criteriile de performanță profesională, etică și socială, nefiind obligat să respecte un algoritm impus de către societățile profesionale. (7) Președinții comisiilor de specialitate își pot nominaliza membrii, asigurând reprezentativitatea fiecărei comisii la nivel național, pe care îi vor propune Biroului executiv în vederea aprobării prin decizie a Consiliului național. ... 9. În anexa nr. 2, la articolul 6 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b
DECIZIE nr. 18 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301175]
-
au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării Conferinței teritoriale care îi desemnează, conform algoritmului descris la alin. (3)-(6) . (3) În prima etapă se stabilește numărul de locuri ce revine fiecărei filiale pe baza coeficientului de reprezentativitate proporțională, astfel: a) coeficientul de reprezentativitate proporțională este egal cu numărul întreg, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total de membri care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării Conferinței
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
neplata cotizației la data convocării Conferinței teritoriale care îi desemnează, conform algoritmului descris la alin. (3)-(6) . (3) În prima etapă se stabilește numărul de locuri ce revine fiecărei filiale pe baza coeficientului de reprezentativitate proporțională, astfel: a) coeficientul de reprezentativitate proporțională este egal cu numărul întreg, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total de membri care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării Conferinței teritoriale, la nivel național, la numărul
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]