1,025 matches
-
motivării. Avem astfel, după el, o metaforă inițiatică care aduce omagiu adevărului textului. Recitarea, "prezentată cu o demnitate solemnă și bufonă", face ca realul să parvină doar sub forma de discurs, înscris sub formă de repertoriu, joc de "rescriere a rescrierilor"273. Dacă urmărim și avem toate motivele să le urmărim, analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sursa de inspirație într-un "subiect atât de crud", unul din episoadele biblice cele mai cumplite. El ne interesează prin singularitatea lui și datorită faptului că este vorba de o dublă poveste de ospitalitate. Nu vom stărui prea mult asupra rescrierii propriu-zise a episodului. Rousseau urmează cu destulă fidelitate Cartea judecătorilor în privința povestirii care primește însă o haină proprie. Ca și François Van Laër putem vedea în această adaptare interpretativă, ceva care servește drept "test de proiecție" care "excavează bazele psihismului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
recunoașterea celuilalt drept un element familiar, de o stranietate îmblânzită. Imagine a unei incorporări, a trecerii de la exterior la interior, de la partea izolată la întreg. Despre acest corp la corp al ospitalității, Gustave Flaubert ne dă un bun exemplu în rescrierea pe care o face legendei Sfântului Iulian a cărei lectură atentă ne arată că aceasta este o poveste despre distanță, pipăit și piele. Dar nu este vorba de o poveste oarecare ci de cea a unui sfânt pentru care lucrurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în planul mural al edificiului. Un întreg joc de umbră și lumină, de orbire și iluminare structurează, într-adevăr, legenda a cărei reprezentare amintește această măiestrie a sticlei prelucrate în foc‚ care vor fi pentru Flaubert punctul de plecare pentru rescrierea legendei. Legenda însăși apare ca o variațiune pe teme cunoscute: episodul leprosului în pat (fie că e Hristos sau reprezentantul său angelic) este o parte importantă a legendei Sfintei Elisabeta din Ungaria (secolul al XIII-lea), motivul pasajului pare inspirat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de spiritul medieval autentic, îl conduce pe cititor la interogația asupra ospitalității lui Iulian, într-o poveste care, sub culoarea simplității legendare, este una
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
una dintre coloanele templului. După Sfântul Anton, Sfântul Iulian; și apoi Sfântul Ioan Botezătorul; nu mai scap de sfinți. Pentru acesta din urmă voi face astfel încât să nu "moralizez" (Doamnei des Genettes, 19 iunie 1876)342. Trebuie spus că această "rescriere eretică a spiritualității creștine"343 își alege personaje sacre care nu se disting ca modele de virtute. Ironia flaubertiană se distinge nu numai în semnătură ("Și iată povestea sfântului Iulian Ospitalierul, cam așa cum o găsim, pe un vitraliu de biserică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asemenea atracție; dar spun că această atracție mi se părea în acea clipă să se cristalizeze într-o chemare anume; de unde, prin cine, prin ce, asta era o altă poveste"426. Raconto d'autunno ("Poveste de toamnă") este evident o rescriere inspirată de Prăbușirea casei Usher ca și de Ligeia ale lui Edgar Allan Poe. Maestrul fantasticului italian este vizibil inspirat de către scriitorul american plasându-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
central al articolului prezent este acela că „tranziția imperială” (imperial transition) sau decolonizarea fostului imperiu sovietic se manifestă printr-un proces de recuperare a trecutului, proces ce se desfășoară la nivel național în statele emergente. Mecanismele caracteristice acestui fenomen sunt rescrierea istoriei naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sunt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio își înscrie analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este o comunitate imaginară (imagined community), bazată pe momente istorice comune, mituri și o cultură comună. Prin prisma acestui argument, Kuzio vede proiectele de construcție a noilor state-națiune ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai întâi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi în contrast cu istoriografiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei comunități imaginare, și de aceea naționalismul civic și integrarea națională joacă un rol important în contracararea lipsei de coeziune socială care a făcut existența imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sunt sensibil diferite. în Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii încep să se întrebe de ce și cine este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în contracararea lipsei de coeziune socială care a făcut existența imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sunt sensibil diferite. în Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii încep să se întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat; grupările înclinate mai mult spre naționalism produc mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proiect pentru viitor. E vorba de un viitor în care nu ideile comuniste sunt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră, contribuind în bună măsură la rescrierea unui capitol sumbru din istoria românilor. Este o încercare apreciabilă de a demonstra travaliul evreilor români, minoritate care a trecut pe lângă neant. Se poate spune, așadar, că această lucrare se înscrie pe linia studiilor punctabile, alăturându-se altor lucrări publicate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu se cuvine să primească empatie sau "trăire". Pe axele activ - pasiv și intectual - emoțional, ale grilei receptării, lectura semiologică structuralistă se înscrie ca o formă hiperactivă și hiperintelectuală. Hiperactivă, pentru că promotorii acestui tip de lectură fac din ea o "rescriere" a textului. Lectorul semiolog repetă în plan paralel operațiile autorului - desigur, incomparabil mai conștient, mai lucid decât acesta - până când ajunge "adevăratul" producător al textului. Desigur, aceste operații de producere a textului sunt pur intelectuale, reci, nu implică participare sau "trăire
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mic de responsabili, nimeni nu a știut cu exactitate planul progromului și Înțelegerile la care s-a ajuns cu Armata germană; dar toți știau că evreii pot fi omorâți. Această situație a dus la rapoarte contradictorii, iar mai târziu la rescrierea și falsificarea unora dintre ele. Înțelegerile Între Secția a II-a și Comandamentul Armatei 11 germane În România nu sunt cunoscute sau au dispărut, așa cum au dispărut din Arhiva SSI XE "SSI" toate documentele referitoare la pregătirea progromului de la Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
până la unul pentru a apăra minoritatea evreiască; iar pogromul de la Iași - ca un complot nazist executat de Armata germană de ocupație, Împreună cu legionari și pleava societății - la fel cum regimul lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" hotărâse să prezinte pogromul. Pentru rescrierea trecutului au fost aleși doi „istorici” ai partidului de la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă Comitetul Central. Din punctul de vedere al Biroului Politic al partidului, acești cercetători aveau toate Însușirile necesare: Alexandru Karețki XE "Karețki, Alexandru" și Maria
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
-aș să nu miroase el ceva prezență maghiară în tot ce nu e naționalism vomitiv, antisemitism visceral și xenofobie sufocantă. Orice s-ar spune despre regimul Emil Constantinescu, el n-a fost nici o clipă așa ceva. Dar, cine știe, cu viteza rescrierii istoriei în România pedeserizată, în câțiva ani descoperim că eroii au fost trădători și trădătorii eroi... Nu m-ar mira ca peste câteva luni cei doi criminali fugari, mostre de lașitate comunisto-milițistă, Tudor Stănică, fostul șef-adjunct al Direcției de Cercetări
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
sărbătoare privată a lui Joyce și a viitoarei sale soții). În cufundarea în "biblioteca din carte e mîna diavolului sau a lui Dumnezeu: � re)lectura e un joc pervers cu reguli care se pot schimba chiar în timpul jocului, o rescriere mentală, e recuperare a adevărului ficțional ( într-un joc "abs ob make it believe), e fascinație pentru "scheletul din dulap ( o recitire "de dragul secretului). "Un bun cititor este un re-cititor inveterat, și � ...) textele ce conțin regularități � regularități care
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
refugiat în Occident devenit între timp savant de recunoaștere internațională. Deși subiectul este bine încifrat în formula unei proze poetice, apariția acestui text, în perioada în care paranoia regimului Ceaușescu atinsese cotele maxime, rămîne un miracol. Românul Întîlnirea este rodul rescrierii povestirii din 1989. Față de textul anterevoluționar, el conține 150 de pagini în plus, ceea ce înseamnă, practic, o altă opera. Ceea ce era implicit și ermetic în povestire devine explicit în român prin includerea unui martor cheie pe lista celor care comentează
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
mai precar petec de existență. Nu naște, atunci, confuzie împrejurarea că opera poetului Gheorghe Grigurcu cristalizează pe spetezele aforisticii ale maximei, speculând-o la un prim palier, respectiv forând în profunzime zăcământul decopertat în fulgurațiile maximelor? Un simplu exercițiu de rescriere, versul „răsuflarea de bestii blânde a vechilor acoperișuri” într-un aforism de tipul „vechile acoperișuri au câteodată o răsuflare de bestii blânde” ne propune un indiciu ușor de multiplicat. Or, cu o altă mecanică: „un fulger/ orbit de oglindă/ o
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
mărgelușe apoase și le așezăm în cărare,/ dar asta mai tarziu, când ne întorceam" etc. (Motto). Iulian Băicus, elocvent, intelectualizat, este singurul care intră oarecum în raza de atracție a poeziei lui Mircea Cărtărescu. Printre textele sale există și o rescriere - de pe o poziție estetică postmodernă - a Scrisorii I de Eminescu: Când cu genele de piatră sară suflu-n lumânare/ Constelații intră-n priză, e-o veioza Carul Mare/ Dorm în mine nebuloase, cu placenta hrănesc sori/ Iar prin vis, prăvalnic
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
de opțiune fac ca un simbol al lumii să se reducă încet, pînă la punctul în care familia poate își va reveni ca o nevoie firească a oamenilor. Discutăm despre denuclearizarea familială survenită în ultima jumătate de secol; găsim cauzele? Rescrierea statutului social feminin se reflectă în conduitele de rol, dobîndirea unei autonomii multiple... Existența omului este o îndelungată luptă cu sine, pentru perfecționare și adevăr. Imaginați-vă că - la ora actuală - într-una din țările europene s-a legiferat paternitatea
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
art. 44 din Constituție. Astfel, textul de lege criticat asigură protecția posesiei în detrimentul titularului dreptului de proprietate, care nu-și poate exhiba titlul decât printr-o acțiune separată, ulterioară admiterii acțiunii posesorii. În această situație, reprezentantul autorului excepției consideră necesară rescrierea dispoziției legale, astfel încât aceasta să garanteze dreptul de proprietate al titularului. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate, întrucât admiterea acțiunii posesorii
DECIZIE nr. 528 din 25 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164601_a_165930]
-
concretizată în dreptul de proprietate. Astfel, textul de lege criticat asigură protecția posesiei în detrimentul titularului dreptului de proprietate, care nu-și poate exhiba titlul decât printr-o acțiune separată, ulterioară admiterii acțiunii posesorii. În această situație, avocatul autorului excepției consideră necesară rescrierea dispoziției legale, astfel încât aceasta să garanteze dreptul de proprietate al titularului. Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul
DECIZIE nr. 33 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165382_a_166711]
-
buget redus - filmele care au bugete considerabil mai mici decât bugetul mediu al unui film din aceeași categorie, realizat în anul precedent; ... t) dezvoltare de proiect - constă în activitățile care au ca scop realizarea unui proiect cinematografic, precum: scrierea sau rescrierea scenariului, documentare, întocmirea bugetului și a planului de finanțare, identificarea surselor de finanțare, precum și orice alte activități dedicate acestui scop; ... ț) producție de film - totalitatea operațiunilor desfășurate din prima zi a pregătirilor până în ultima zi din postproducție, care au ca
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195217_a_196546]
-
c) calitatea producătorului. ... (2) Ponderea acestor criterii în evaluarea și selectarea proiectelor cinematografice se stabilește prin regulament. ... (3) Pentru creditul direct de dezvoltare de proiect, criteriile de evaluare sunt: ... a) calitatea sinopsisului sau scenariul, dacă este finalizat și se dorește rescrierea lui, în cazul filmelor de ficțiune; ... b) calitatea descrierii proiectului, în cazul filmelor documentare sau de animație; ... c) calitatea scenaristului; ... d) calitatea producătorului. Articolul 42 La încheierea etapei de selecție a proiectelor cinematografice, respectiv a celei de acordare a creditelor
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195217_a_196546]