2,142 matches
-
în urma unui act sexual întâmplător sau sunt produsul unei iubiri trecute care s-a terminat dureros, copiii proveniți dintr-o sarcină dificilă, ce au sexul „care nu trebuia” sau prezintă handicapuri fizice pot fi victime ale dezamăgirii părinților și ale resentimentelor lor. Dacă un copil seamănă cu tatăl care a părăsit-o pe mamă când a aflat că e însărcinată sau dacă fetița seamănă prea tare cu bunica ei, mama tatălui cea atât de cicălitoare, toate acestea pot duce la resentimente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
resentimentelor lor. Dacă un copil seamănă cu tatăl care a părăsit-o pe mamă când a aflat că e însărcinată sau dacă fetița seamănă prea tare cu bunica ei, mama tatălui cea atât de cicălitoare, toate acestea pot duce la resentimente din partea părintelui. Părinții mai pot fi, de asemenea, frustrați de comportamentul copiilor lor, dorindu-și unul mai puțin agitat (sau, dimpotrivă, nu atât de molâu). Toate aceste lucruri duc la un tip de comportament din partea părinților care nu face decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Agresiunea pasivă (DSM III-R; DSM-IV): răspuns la conflictele emoționale și la factorii de stres interni și externi printr-o agresiune împotriva celuilalt, exprimată în mod indirect și necombativ. În cazul utilizării acestui mecanism, o fațadă de adeziune aparentă maschează rezistența, resentimentul sau ostilitatea. Cât despre situațiile în care acest mecanism poate fi utilizat, DSM-IV face două precizări: agresiunea pasivă reprezintă adeseori un răspuns fie la exigențele de acțiune sau de performanță din partea altei persoane, fie la lipsa de gratificare a dorințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
patologie" Altruismul poate fi non-defensiv? Cu alte cuvinte, poate avea alt fundament decât rezolvarea unui conflict? A. Freud atinge prea puțin această idee, dar se întreabă totuși câte dintre manifestările altruiste sunt procese defensive destinate să contracareze efectele negative ale resentimentelor, angoasei, fricii și dorinței. Fără a oferi vreun răspuns la această întrebare, autoarea pune accentul pe patologia legată de autoritarism, care constituie, în opinia sa, semnul distinctiv („pecetea”) oricărui altruism. Căci, deși admite că există și binefăcători cumsecade, ea consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care copilul a crezut odinioară și „expresia regretului de a vedea că acele vremuri fericite s-au dus” (1909/1974). Iată, în sfârșit, relatate de el însuși, două reverii ale lui Zorn (1977/1979), care-și exprimă într-o autobiografie resentimentele față de părinți și față de educația tipică pentru mediul său social. „M-am jucat mult, odinioară, cu ideea de a-mi ucide mama și, de asemenea, am visat adesea că o ucideam. Într-o viziune, m-am văzut de nenumărate ori
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de unde, dintr-o vagă opoziție. Sunt cunoscute articolele lui contra lui Iliescu. Apoi a plecat pe neașteptate În partidul care are multe de Împărțit cu PSD, În PD. Nu la liberali sau În altă parte, ci acolo unde există un resentiment față de echipa Iliescu-Năstase. Vladimir Tismăneanu: Pentru că sunt foști colegi. Mircea Mihăieș: Sigur că da, sunt probleme de familie! Vladimir Tismăneanu: Sunt multe probleme de familie și cu Partidul Liberal, dacă ne gândim bine. Două nume care Îmi vin În minte
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
A venit și m-a luat de acolo Octavian Știreanu, consilier al președintelui. M-a dus la acesta, care m-a primit cu mare amabilitate și am avut o discuție extrem de destinsă, nici pe departe una În care transpărea vreun resentiment. S-au discutat multe și au apărut teme foarte interesante, inclusiv - era Înainte de apropierea oficială de familia regală - tema relației cu monarhia. Îmi apărea un Ion Iliescu mai puțin impenitent decât cel pe care Îl cunoscusem, capabil de - sau măcar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este un război purtat de o grupare Într-adevăr minoritară, dar extrem de motivată din punct de vedere ideologic, și intră În categoria studiată de Eric Hoffer În cartea sa The True Believer. Esențialmente, motivația acestor oameni este una a profundului resentiment. Cum Îi tratezi, atunci? Există vreo formă de negociere? Probabil că actualul lider al Partidului Socialist Spaniol și viitor premier, domnul Sapatero, crede că prin concesii se poate obține ceva. Probabil că Romano Prodi Își Închipuie că se poate ajunge
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ocupa de rolul intelighenției nihiliste radicale, pe care a surprins-o probabil cel mai bine Dostoievski, În Demonii. Nu e vorba numai de personaje extremiste, precum Serghei Neceaev, ci și de atâția dintre membrii intelighenției ruse, această clasă construită pe resentiment și pe ostilitate față de valorile liberale, spune profesorul Pipes. Existau atacuri Împotriva instituțiilor liberale pe care statul rus, mai ales În urma reformelor din 1905-1906, Începuse să le creeze. Existau partide politice, Duma, Parlamentul, existau alegeri. Rusia se moderniza, fără Îndoială
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ce Înseamnă persecuția celuilalt, Vadim Tudor ar fi trebuit să-și modereze limbajul, dar el a adoptat acest limbaj, crezând sau necrezând În el, În 1977-1978, În perioada Săptămânii, și a urmat linia respectivă din motive de oportunism politic, de resentiment În raport cu unii dintre prietenii săi care au reușit. Un coleg de facultate s-a Întâmplat să fie, de pildă, un poet mai talentat decât el - Sebastian Reichmann, pe care doi dintre marii poeți ai României postbelice l-au prețuit În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ideal” de normalitate. Și În America există stridențe ale discursului politic. În momentul de față, sunt situații În care Îl citești pe Al Gore - spre deosebire de Bill Clinton - referindu-se la actualul președinte american Într-un limbaj care nu mai ascunde resentimentul. Este pur resentimentar, nu mai are nici o legătură cu o formă de critică loială sau neloială. Îmi pare rău, pentru că sunt unul dintre cei care l-au admirat foarte mult pe Al Gore. Recunosc, deci, că vedem fenomene de acest
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
numai operațiunile de credit, denunțate și ele ca fiind „nemiloase”. Istoricul Andrei Pippidi susține că „dobânda e direct proporțională cu subdezvoltarea regiunii respective”. Nu mai puțin adevărat este că ea apare și ca o consecință a îngrădirii drepturilor. În general, resentimentul față de activitatea economico-financiară a evreilor se traduce prin exagerarea implicării lor în aceste domenii. La Veneția sau la Ragusa lucrurile nu stau altfel între secolele al XV-lea și al XVII-lea. Statul venețian, de exemplu, exercita un atent control
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura creează, jurnalismul doar consemnează); e vorba mai ales de timpii cu care lucrează și unul, și altul: veșnicia pentru scriitor, ziua sau clipa pentru ziarist. Realitatea e mult mai complicată decât pare. Dincolo de resentimente și ignorări reciproce, fiecare își dorește tocmai ceea ce nu are, fiecare visează în secret ca scrisul său să fie legitimat și de o altă instanță decât cea obișnuită: scriitorul dorește o rubrică permanentă la un ziar de mare tiraj (vrea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu afecteze nici expresivitatea, nici fluența stilistică sau ideatică a textului. Este o adevărată artă să tai fără să se simtă. De regulă, șefii au o plăcere diabolică să intervină în textul subordonaților. Așa se explică mulțimea conflictelor și a resentimentelor ce apar în cadrul unei secții - autorul se simte trădat (nu se mai înțelege nimic, mi s-a tăiat partea cea mai frumoasă din text), în timp ce șeful oftează ostenit (iar trebuie să muncesc în locul vostru). Soră bună cu claritatea, concizia are
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fac parte din ceata acestor creaturi repugnante și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele nu disimulează îndeajuns umoarea rea. Apatia, ieșirile lui de revoltă trădează obida unui complex social, precum și cantonarea în resentiment. Replierea în reverii și cultivarea unor efuziuni naturiste constituie cea mai bună terapie a stărilor de indispoziție. Ca și C. Hogaș, B., iubitor de solitudine care nu-și refuză deliciul epicureic, are gustul vagabondajului la voia întâmplării, aceste peregrinări nutrind
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
persoană este forma sublimată a grijii, a neliniștii sale interioare, a angoasei pe care o Întâlnim, ca temă centrală, dezbătută la mulți filosofi existențialiști (S. Kierkegaard, M. Heidegger, J.P. Sartreă. G. Marcel vorbește de „omul problematic”, M. Scheler de „omul resentimentului”, P. Teilhard de Chardin despre „fenomenul uman”, A. Camus despre „omul revoltat, F. Nietzche despre „Supra-om”, M. de Unamuno despre „omul tragic” și seria poate continua. Una dintre temele filosofiei, moralei și psihologiei contemporane este Încercarea de a răspunde și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să vedem care este raportul dintre regret și durerea, și suferința, care-l Însoțesc. Răul comis este perceput și trăit de persoană ca vinovăție, ca o stare sufletească complexă care apasă permanent individul. Orice reactualizare a vinovăției este Însoțită de resentimente față de actele comise În trecut și față de propria sa persoană, În prezent. Persoana se simte, se recunoaște În planul conștiinței sale ca fiind vinovată și dorește să se desprindă de această vinovăție. Resentimentul pe care-l Încearcă „vine către ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Orice reactualizare a vinovăției este Însoțită de resentimente față de actele comise În trecut și față de propria sa persoană, În prezent. Persoana se simte, se recunoaște În planul conștiinței sale ca fiind vinovată și dorește să se desprindă de această vinovăție. Resentimentul pe care-l Încearcă „vine către ea” ca o dorință de anulare a acelei părți a Eului care a greșit. Este un dezgust față de sine Însuși, de care persoana dorește să se detașeze. Regretul este o stare complexă care reunește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara (vecina) de la un etaj superior din același bloc: „Una
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viața mai degrabă ca pe un joc de noroc decât ca pe o situație în care propriile capacități contează mai mult; - negativism la nivel ridicat manifestat prin oponență față de autoritate, refuzul de a coopera, comportament rebel față de reguli sau convenții; - resentimente de nivel ridicat, geloasă pe alții până la nivelul urii, sentimente de supărare pe lume pentru un abuz real sau imaginar; - ostilitate indirectă de nivel mediu; - violență fizică de nivel ridicat; tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o priveliște dezolantă. Acum în mintea inculpatei se cristalizează ideea de a-l pedepsi pe frate: „Mă gândeam de mult timp, cum să-l pedepsesc, să-l dau afară, să-l trimit la S. (tuta)...” Zbuciumul interior care o macină, resentimentele care îi accentuează starea de anxietate, modul în care acesta a răspuns ajutorului oferit înving respectul pe care îl avea față de frate (haiducul...), inculpata hotărând alungarea din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să-l lovesc la mâini și la picioare până le-am fărâmat...”. Inculpata descrie cu mult sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
capacitate redusă de a se transpune în stările și trăirile celuilalt - interlocutorului); - neechilibrată afectiv - temperament coleric; - nivel mediu spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la actul criminal, o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îl petrece anxios din priviri până îl pierde din ochi. Uită pentru o clipă de propriile griji și se gândește că puterea, averea și statutul privilegiat pe care principele le-a acordat unora dintre liberții săi trezesc în mod natural resentimente. Se posomo răște. El este cetățean liber, de curând chiar cavaler, născut însă tot din tată libert. Bogat și temut a ajuns, dar nu a reușit până acum să aibă și onoare. Urmărește expresia oamenilor din jur. Multe fețe trădează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]