995 matches
-
de violență. Cum se pot explica aceste diferențe? Marie Choquet a fost diplomată față de echipa noastră, declarând în diverse convorbiri cu jurnaliștii că nu există numaidecât o contradicție: ea ar lucra cu faptele, iar noi cu modul cum sunt ele resimțite, lucrările noastre ar fi deci complementare. Or, lucrurile nu stau nicidecum așa. Chiar dacă lucrăm cu modul cum sunt resimțite faptele, lucrăm și cu faptele, cu aceleași fapte în aceeași perioadă, iar tabelul 6, pe care l-am prezentat, e bazat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a ține cont de trăirile actorilor" care participă ei înșiși la definirea violenței. Pentru Prairat, "regăsim aici faimosul Esse est percipi al bătrânului 25 Berkeley, a fi înseamnă a fi perceput [...]. De acum nu mai există limite: violență obiectivă, violență resimțită, violență temută... lumea virtualității intră deja în aprecierea durei realități". Prairat propune, în consecință, să ne mărginim la o definiție limitată a violenței, ca "proces destul de bine reperat de categoriile Codului penal". Respingerea este completată de mai multe argumente interesante
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în mare parte încă inedite realizate de Catherine Blaya (2005), care a utilizat teste predictoare ale abandonului școlar și ale depresiei încrucișate cu propriul nostru chestionar, arată că această violențe repetată are consecințe puternice asupra imaginii de sine și angoasei resimțite de victime, care provoacă considerabile dificultăți școlare și psihologice. Chiar dacă în școala elementară elevii au o percepție foarte bună asupra învățătorilor, această percepție este legată de victimizare: 7% dintre cei care au fost victime în mică măsură consideră că nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Degradarea climatului școlar ni s-a părut spectaculoasă. Să amintim că noi folosim în anchete, pentru a măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele comparate din anii școlari 1995-1996 și 1999-2000 sunt rezumate în tabelul 15. Tabelul 15. Degradarea climatului școlar în școlile secundare franceze defavorizate între anii 1995 și 2000 1995-1996 1999-2000 p Climat general (prost/mai degrabă prost) 43,4% 52
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clasă. Mai întâi amestecat frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup se radicalizează încetul cu încetul, simultan cu radicalizarea la mulți adulți a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de elevi din aceeași
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită ca fiind diferită de organul corpului pe care îl suplinește sau căruia i se alătură, nu doar prin trăsătura artificialității (inițial opuse naturaluluiă, ci și prin modul diferit de funcționare. Din acest punct de vedere, deși înlocuiește sau ajută organul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imposibilității de identificare a omului matur cu perioada copilăriei: „Când mă-nstelam cu flori, când nu eram...” (O viziune a omului comun) Poeziile Marina și Idila sunt expresiile unui efort dramatic de a căuta liniștea. Se dorește sublinierea forței interioare resimțite ca o povară. Marina e, la primul nivel, poemul reminiscențelor unei iubiri. În realitate el concentreză tentativa unei izbăviri de zbucium. Zbuciumul mării simbolizează neliniștea primordială: „Era rupere barbară Dinăuntru în afară” „Marea respiră precum am dormi Calmă, puternică-n
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pentru a justifica rugămintea adresată . 28 p. 209, r. 4 : „Anecdota trimite-voi, însă puțină zăbavă!” atitudine politicoasă de a anunța depășirea termenului de trimitere a unui material promis. 29 r. 16 17 : „sunt mândru de această numire neașteptată” satisfacția resimțită în urma unei aprecieri neprevăzute, dar și recunoașterea subtilă a propriei valori. 30 Către [ VICTOR ZAHAROVSCHI ] p. 210, r. 12 14 : „Mergeți curagioși înainte pe această cale, și să dea D zeu ca tot tineretul român studios, de pretutindene, să vă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
evocă acea culoare care îi traduce cel mai bine starea de enervare, adică roșul. Ea nu este, în mod evident, conștientă de raportul psihic. Nu alege răspunsul. Inconștientul ei se exprimă, oferind elementul simbolic care reflectă cel mai bine emoția resimțită. Roșul este, în cazul de față, semnificativ pentru mânie, este sinonim cu expresia verbală «destul» sau «stop!». Stopul care este roșu, după cum este semaforul care ne impune să ne oprim. Înțelegerea semnificației unui simbol sau a unui mit pune în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
reprezentare în imaginar. Pe de o parte evocă ferocitatea, sălbăticia, teroarea; pe de altă parte, blândețea, tandrețea, căldura, fiind animalul de pluș preferat al copiilor. Prin urmare, se poate regăsi în ambele variante în vis, în funcție de scenariu și de emoțiile resimțite: încredere sau frică, liniște sau angoasă. Ursul mai simbolizează problemele de socializare, deoarece despre o persoană solitară, închisă sau posacă se poate spune că se poartă ca un urs. În sfârșit, întrucât ursoaica este obligată să își lingă îndelung puiul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din cap» este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel ca blana animalului, părul este revelator pentru sănătatea fizică și psihică. Calviția este deci văzută la nivel simbolic ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
semnificația părții corporale în discuție (vezi Corp). Suferința morală conferă intensitate scenariului din vis. Evenimentele nu sunt neînsemnate. Ele perturbă la un nivel profund subiectul, uneori mult mai des decât ne dăm seama în mod conștient. Iată de ce intensitatea tristeții resimțite, dacă surprinde raportat la scenariul oniric sau la realitatea actuală, nu trebuie să fie neglijată. Este semnul unei suferințe profunde, adesea inconștiente. Mărturie a tristeții, uneori a bucuriei, lacrimile au în mod simbolic, o putere fecundă și regeneratoare. Ca secreție
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la detașare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică, angoasă Frica este o emoție resimțită adesea în visele urâte și în coșmaruri. Ea poate fi atât de puternică, încât să ducă la trezire. Dezvăluie nesiguranța materială și afectivă în care se găsește subiectul și este semnul existenței unor angoase profunde, adesea reținute și refulate în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care intenționa să și-o procure. Sic transit... Chiar dacă se adăpostesc în spatele măștilor, cei doi Caragiale dovedesc nu de puține ori o conștiință tranzacțională și o natură umană care este așa cum se manifestă (respectiv conformistă) chiar dacă rămîn și sublime excepții resimțite ca atare atît de contemporani cît și de urmași. NOMEN EST OMEN! O permanentă fascinație a onomasticii străbate atît viața cît și opera lui Ion Luca și a lui Mateiu, ambii situîndu-se într-o perpetuă postură adamică care le poruncește
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să întrebe ce probleme aveți? Ce au de-a face aceste informații cu tusea persistentă, cu durerea cumplităde spate sau cu stomacul care v-a sâcâit toată săptămâna? Informațiile obținute îl ghidează pe medicul dumneavoastră de la simptome la cauza disconfortului resimțit. Durerea și oscilațiile reprezintă modalitatea corpului de a vă comunica că ceva nu e în regulă. Mark era aproape la capătul puterilor după ce, mai bine de un an, încercase să stăvilească prăbușirea vânzărilor companiei sale și scăderea cotei de piață
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
peux plus, je vous aime..." [Maupassant, Bel-Ami, p.215-216]. Semnificative apar însă recomandările lui Duroy, dezgustat de sentimentele prea sincere și acaparatoare ale doamnei Walter, care dă sfaturi de tactică feminină, bazată pe sentimente și durere, mai mult simulate decât resimțite 324. Scenă așteptării Tradițional, așteptarea corespunde imanentei statice feminine: Penelopa așteptându-l pe Ulise, singurul autorizat de a călători. Așteptarea este, pentru tânăra față sau femeia în vârstă, o fericire în sine, o stare de disponibilitate față de lume și elementele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de conflict puternic resimțit de către individ implică de cele mai multe ori mobilizarea resurselor cu scopul de a obține anumite rezultate deosebite în diferite domenii, fie dezvoltarea unor comportamente de "tip inferior": despotismul, brutalitate și alte acțiuni prejudicioase pentru semeni; * frustrarea este resimțită drept o stare de criză, predominant afectivă și apare în urma unor privări de unele drepturi, recompense, variate satisfacții. Manifestările comportamentale în cazul frustrării pot varia pe un continuu, de la cele de toleranță la frustrare (abținere) până la cele violente, agresive (în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mai mare. Bineînțeles, în cadrul acestui proces ecuația personală deține un loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne ale individului facilitează dezvoltarea unor comportamente antisociale, cu un nivel crescut de agresivitate (auto- și hetero-) ce pot îmbrăca diferite forme (Butoi, T. 2009, p. 26): * inhibiția
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat abstarct, din exterior", neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar acele scopuri personale realizabile în timp foarte scurt, latura hedonică deținând un loc aparte. Acest raport stabilit între distresul resimțit și comportament nu e necesar să aibă o "manifestare directă", uneori frustrarea se prezintă drept motiv pentru conduita antisocială: uciderea partenerei, a copilului, a părinților etc reprezintă doar un mijloc de verbalizare a suferinței, dar nu reprezintă rezolvarea problemei cu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din punct de vedere social și / sau moral. Așadar, ucigașul, caracterizat printr-un nivel carențat de evoluție psiho- afectivă și socio-morală va percepe lipsa acelui element (obiect, mijloc, resursă psiho-socială) drept o sursă semnificativă de frustrație. Sub imboldul acestei tensiuni resimțite, cel în cauză va căuta sub orice formă să-și acopere "lipsa", își va premedita fapta, pe care o va pune în fapt, comportamentul agresiv reprezintă de fapt incapacitatea acestuia de a se adapta la diferite situații reale, neputința de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
al faptelor sale. Individul nu reușește decât pe această cale, iar periculozitatea actelor omucidare constă în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conduita față de covârstnici, extrem de importanți pentru acesta și își va retușa o serie de reacții în funcție de expectanțele grupului, specificul cultural al acestuia, dar și de nivelul de evoluție intelectuală a acestuia). La vârsta adolescenței, perioadă de stres și furtună frustrările resimțite sunt mult mai acute decât în alte etape de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne majore, reactivări ale complexelor din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă la
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și cu intenție proprie". Se poate detalia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]