14,792 matches
-
asta cineva să se fi gîndit să-i tragă Geniului un glonț în cap ca să ne scape pe toți de o grijă? — Fie că vrei să accepți, fie că nu, asta-i situația, completă Croitorașul simțind că puțin cîte puțin respirația îi revine la normal, teroriștii, trupele fanatice plătite să-și dea viața pentru Geniu o să se potolească și o să dispară cînd își vor da seama că luptă pentru o cauză pierdută. — Da? I-auzi cu ce explicații îmi puteți veni
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tălpășița, pierind în noapte. Cîteva rafale de vînt se porniră din senin exact cînd ajunse la doi pași de portiera mașinii, umflîndu-i pentru cîteva clipe haina, spulberîndu-i în față praful de pe marginea drumului, încercînd parcă să-l provoace. Își ținu respirația și strînse din pleoape pînă ce răbufneala trecu de tot și numai după aceea se puse atent pe treabă. Cercetă mai întîi portiera și răsuflă ușurat descoperind că era descuiată. O deschise și, dintr-o mișcare se sui pe scaunul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Cine? — Shirley, cumnata mea. E bolnavă. Se aplică aceleași reguli, zicem noi, răsucind zăvorul. — Nasol, spune ea, Împingînd ușa după mine. Încercăm să o respingem, dar ne acaparează total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mîinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... SÎnt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ea mă Împresoară, iar eu vreau s-o fut pe nemernica asta pînă-i ies ochii din cap, dai imposibil, fiincă deși acum mi s-a Întărit, ea Îmi soarbe ca curu viața din mine, mă sugrumă și țipă: Oprește-mi respirația ce naiba! Fute-mă mai tare! Mișcă! Mișcă! Oprește-mi afurisita de respirație! Mă sufoc și văd negru În fața ochilor pe cînd intru În convulsii, iar ea țipă și mîrÎie, iar dinții ei mă mușcă de buza de jos În vreme ce urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pînă-i ies ochii din cap, dai imposibil, fiincă deși acum mi s-a Întărit, ea Îmi soarbe ca curu viața din mine, mă sugrumă și țipă: Oprește-mi respirația ce naiba! Fute-mă mai tare! Mișcă! Mișcă! Oprește-mi afurisita de respirație! Mă sufoc și văd negru În fața ochilor pe cînd intru În convulsii, iar ea țipă și mîrÎie, iar dinții ei mă mușcă de buza de jos În vreme ce urlă și se prăbușește, apoi se dă deoparte gîfÎind, iar eu văd cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
sune la poliție. Ajutor. Vă rog. — Te simți bine Bruce? — Da. Sigur că mă simt bine. Uite, poți spune că nu-i treaba mea... SÎnt ok... pe bune. Am trecut printr-o perioadă nasoală, Îi spunem noi, recăpătîndu-ne controlul asupra respirației pe cînd sudoarea ne picură de pe frunte. Dăm jos geamul de la portieră și o rafală Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptînd atitudinea-de-domnișoara-VÎnător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
a altora. — Eu conduc ancheta asta Drummond! Să nu uiți niciodată asta! VEZI-ȚI DE SLUJBA TA ÎMPUȚITĂ ȘI NU TE MAI JUCA DE-A PSIHOLOGUL AMATOR! răcnesc eu violent, iar ea se chircește la impactul cuvintelor mele și al respirației mele fierbinți și băloase, oprind brusc mașina, cu chipul stacojiu și ochii Înlăcrimați. Eu sar afară. Ea o pornește În viteză. De cum Îmi dispare din raza vizuală iau un taxi pînă acasă și mă bag În pat unde văd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
joace În el. Dar nu, ziarele spun că au renunțat la Tom. Aș zice că totuși o să se ducă. Sigur. Mă Încumet să ies pînă la Safeway ca să iau mîncare. Nu ne putem mișca deloc capul În timp ce mergem. Ne auzim respirația În aerul rece: ritmată, profundă. Ne aruncă Într-un soi de transă. Încă sîntem În viață. SÎntem În supermarket. Respirăm. Cutiile și pachetele de pe rafturi sînt pentru noi doar culori și forme. Nu putem recunoaște produsele, nu putem citi etichetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
spune el, uitîndusen jurului prin casă. Nu și-a scos paltonul ăla scump din păr de cămilă și nici mănușile din piele. Arată ca un manager din fotbal. Ca tipul ăla director la Wimbledon, care a jucat la Spurts. O respirație aburindă Îi iese pe gură. La cîțiva metri depărtare, În șemineul nostru, zace cenușa manuscrisului lui. Nu putem să Încuviințăm din cap cînd purtăm gulerul nostru pentru suport. — Apreciem asta, spunem noi cu resemnare În voce. Toal Încearcă să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Numa fiincă voi, puțoi ce sînteți nați avut tupeu săi dați ontîlnire. Nu contiazun picior prost. De mutră, țîțe și pizdă tresă vă pese. Micuța Rhona, iubițel... Meldrum Încă se holbează la tine: Cii cu mutra ta Robertson? Tia respins? Respirația lui cu aburi de vin e pe fața ta. Nu ca parfumul Rhonei. Auzi cum ploaia lovește acoperișul stației de autobuz de deasupra ta. — No s-a dus, nu mai ie... terenul de golf... — Se antrenează la golf? Întreabă celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Acolo... În spatele obstacolului... le zici tu. Meldrum fuge pînă acolo. — Hei iubito... hei... se oprește pe marginea bunkerului. Ce mama dracu... futui... se Întoarce spre voi: CHEMAȚI POLIȚIA N PIZDA MĂSI! Îți trage un pumn nașpa În stomac, tăindu-ți respirația și răspîndindu-ți o stare de greață În tot trupul, — Ce pizda mătii iai făcut! Pervers de rahat! Ești conștient de faptul că te-a pus la pămînt și că Îți trage șuturi, toți Îți trag. Tu plîngi, dar nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Bruce iubitule, sînt Chrissie pe la spate, ultima dintre marii pretendenți la tron! Nu mi-ai răspuns la telefoane și nici la ușă. Am trecut ieri pe la tine. Știu că ești acasă. SÎnt lucrări pe strada ta. Trebuie să-ți oprești respirația. Ce s-a Întîmplat forțosule? Nu poți face față pasiunii? Sună-mă dacă din Întîmplare Îți redescoperi coaiele! Bip. E cineva acasă. Of bine... Bip. — Bruce... te rog, te rog, te rog, sună-mă. SÎnt Bunty. Te rog Bruce. Bip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
se agită și frământă noroiul, și gunoaiele ținându-se cu mâna de nas, pentru a lua pulsul mizeriei la fața locului, nu prin ,,interpuși limbuți,, sau prin articole de ziar ,,sentențioase,,. Un timp mizeria se lipește de ei, le Înăbușă respirația, le dă fiori reci pe șira spinării, apoi o voce, de cele mai multe ori răgușită de tutun și de alcool Îi Înjură cu sete. Vocii i se alătură alte zeci de voci, sunt smulse pietre din glodul clisos și aruncate În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să mai Însemne ceva. S-a Întâmplat deseori, atunci când stă cu mâna Întinsă, să fie recunoscut de vreun fost prieten sau de-o cunoștință. Întotdeauna a simulat uimirea și a Întors spatele În grabă.. În comunitatea dezmoșteniților care-și otrăvesc respirația și sufletul cu aerul fetid al mizeriei, Antoniu e respectat, i se spune ,,profesorul,,. Deși nu le calcă niciodată pragul și nu le cunoaște numele, se mai Întâlnește din când În când cu locuitorii acestui tărâm terifiant la cișmea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Așa cum zace cu mâinile pe piept și cu ochii Întredeschiși, cu barba crescută În dezordine, Kawabata pare o operă de artă, o pictură făcută de un maestru dintr-un secol trecut, cu detalii, lumini și umbre, desăvârșit și minuțios redate. Respirația grea, este singurul lucru care arată că el, Kawabata trăiește Încă, mai are un fir de viață care-l leagă de lumea reală. Antoniu se preface că nu vede cum viața se scurge din trupul acestui derbedeu bătrân cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
odată, spontan. Ca să ajungă astăzi În oraș, Antoniu are de Înfruntat frigul și ninsoarea deasă care cade În valuri, de mai bine de două ore. Stratul de zăpadă În care picioarele se afundă până mai sus de glezne, Îi Îngreunează respirația și mersul. De o săptămână n-a mai ieșit din bârlog, și-a gospodărit proviziile cum s-a priceput și a tremurat de frig sub mormanul de țoale care-i țin loc de plapumă. Astăzi Însă, s-a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai adevărat tovarăș de liniște. Cu o simplă atingere poate incendia cerul și casele și vegetația. Ai vrea bani de mărimea ei. Acolo unde este Îți dă un sentiment de siguranță. În clubul de jazz pereții se Înmuiaseră parcă de respirația fierbinte a consumatorilor de hot-dog și vin fiert. Nu mai puteai suporta fumul de țigară și nici mirosul de transpirație. Lângă tine, două fete amețite de băutură Își balansau capul și mâinile În ritmul muzicii. Fotograful te sâcâia cu insistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate Îmi Închipui un act sexual universal În care copaci, flori, păsări, aștri, pietre, munți, oameni, gândaci, șobolani, case, totul e un zbucium sexual ce produce o clătinare uriașă pe care o aștept cu respirația tăiată. Afară, Întunericul a Început să coboare ușor. În casă obiectele Își pierd conturul. Îi place Întunericul, se simte bine În el, abia atunci Își poate pune În ordine scenariile cele mai terifiante, abia atunci poate aduna ca Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și făcând salturi caraghioase. Antoniu Îi aruncă cutia de pate În care au mai rămas câteva resturi de pastă, pe care animalul le linge meticulos. Frigul de dimineață, pătrunzător, Îi intră În oase făcându-l să tremure și Îngreunându-i respirația. În curând va porni către stația de metrou, slujba lui de la care nu-și permite să lipsească. Șaptesprezece În cocioaba lui Ben a intrat o femeie de vârstă incertă, Îmbrăcată ca vai de lume, cu o căciulă verde, tricotată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Încăpere , dar iese fulgerător, expediat de glsul ferm al lui Antoniu. -O să te las să dormi. N-am Încotro. Nu vrei să mănânci ceva? Nu vrei să-ți fac un ceai? Kawabata nu mai răspunde. A Închis ochii și respirația i-a devenit grea. Somnul adânc l-a cotropit, coborându-l În hăurile subconștientului. Kawabata visează ,,-Ce faci Kawabata? M-ai uitat? Sunt casa ta, hai, intră! Nu-ți mai amintești de mine? Sunt căsuța În care te-ai născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Ca un câinee vagabond lângă un mai-da-n pără-ssit.... Antoniu Îl ajută să se ridice În capul oaselor, așezându-i cu grijă picioarele pe pământ, lângă pat și vârându-i-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu spaima În priviri.,, O voce ,,Antoniu, nu-i privi cu dispreț, sunt cei ce Îți Întind zilnic bănuții care te țin În viață. Sunt cei care Îți aruncă În grabă, din puținul pe care-l au, un supliment de respirație. Sunt anonimii hăituiți, grăbiți să-și asume moartea ca pe o eliberare, agățându-se de viață cu mâini lipsite de vlagă. Li se pare nedrept să nu privească urât, să nu dușmănească, li se pare nefiresc să nu aibă priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dormise ca de obicei iepurește, dârdâind de frig pe priciul improvizat. Aproape de ivirea zorilor, ațipise din nou ostenit; visa o grotă În care se ascunsese de teama unei poteri, când a simțit peste el o greutate care i-a tăiat respirația și părea că-i frânge oasele. Bruta, Încerca să-l sodomizeze și se năpustise asupra lui cu pantalonii În vine, căutând cu disperare să-i sfâșie hainele. Înjura, blestema, și-l lovea cu pumnii lui grei peste cap, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe... ,,Doamna cu coasa,,. Ora nouă dimineața. Antoniu a ieșit pe poarta cimitirului, cu o pungă de plastic În mână, În care se află cele două caiete, În fapt cartea, pe care tocmai a terminat-o. Frigul pătrunzător Îi taie respirația, dar e hotărât să-l Înfrunte cu orice preț și să-și continue drumul. E convins, că bătrânul cloșard Îl urmărește cu privirea, de acolo, dintre Îngerașii neîntinați. Tocmai a traversat bulevardul Iuliu Maniu, și s-a oprit În fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-Scoate-ți-l dracului de acolo, mai repede! Mascatul, un uriaș de aproape doi metri, slujitor neînduplecat al legii, cu pistolul la cingătoare, clipește amenințător din ochi Ăde fapt singurii care i se vădă, de sub cagula neagră trasă pe cap. Are o respirație șuierătoare care se aude de la câțiva metri și bate din picior cu furie. Cotrobăie cartierul de câteva zile și nopți, căutând un evadat periculos, și au dat peste un mort, și un câine care nu s-a dezlipit de trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]