10,353 matches
-
copilăria prietenei mele. Deși cu puține rafturi, biblioteca m-a impresionat. Multe cărți, unele dintre ele, în ediții foarte vechi. Toate așezate într-o ordine desăvârșită. Mi-o închipuiam copilă, apoi studentă, refugiindu-se aici, citind sau scriind câte ceva. Totul respira prezența ei acolo, de la fotografia veche, până la culoarea ce domina camera în mici detalii de design. Albastru. Pe unde o fi umblând prietena mea? Pierzându-mă în universul copilăriei ei, nu mi-am dat seama că n-o văzusem un
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
un film siropos, ea este o lecție grea, destul de complicată. Și nu trebuie să te ia pe nepregătite... XIX. 13 septembrie De ce taci? De ce? Tocmai acum, în aceste zile în care mi-e greu! Aș putea spune, chiar imposibil să respir. Tăcerea ta, vădit îndărătnică și parcă vrând să mă pedepsească, nu face decât să mă chinuie. Așteptările mele, vizavi de atitudinea ta erau cu totul altele. Până acum, n-am avut nicio îndoială în ce privește înțelegerea ta față de situația în care
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
existențele noastre, deseori paralele. Zâmbesc: Răsăritului meu, viselor, pașilor noștri suprapuși pe alei în Orașul Gri. Fericirea nu încape într-o definiție. Nu poate fi înghesuită în câteva cuvinte. E o stare. Fericire poate fi simplul fapt de a fi respirat, pentru un timp, același aer într-o zi de primăvară... Punct. Și de la capăt. Alma. Sufletul meu...
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
alteori nu. Cei care au descoperit modelul ideal și succesiunea fenomenului din el sunt creștinii. Creștinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cu nici un sistem filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Dumnezeu nu există. LIBERALISM Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru că asigură elita conducătoare, triumful personalității, triumful elitei conducătoare, nu-i așa, și nu deranjează cu nimic mersul dogmatic al lumii creștine. În climatul creat de liberali se poate respira spiritual și se poate progresa material, valorile mișcându-se nederanjate de nimeni. Democrația înseamnă mai puțin decât liberalismul, care are, într-un anumit fel, și un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul Liberal astăzi, poporul român nu poate să evite
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
s-au retras În camera lor de hotel să facă un duș să scape de tot nisipul de pe ale și s-au pregătit de masa de prânz. La masă s-a discutat despre pasiunea părinților pentru munte, unde se putea respira aer curat În voie, marea fiind pe locul al doilea datorită plajei și nisipului de care se grăbeau să se spele. Rochița de sirenă nu scăpase neobservată de Silviu și-i făcuse chiar un compliment. Parcă ești Rusalka din poveștile
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și Minel am fost întâmpinați de iarba crescută înaltă și păgân împodobită cu flori răstignite în miresme, Imnuri înlăcrimate păreau crucile cu fața brăzdată de ploi. Este vecernie și clopotul nu bate. M-am reîntors la casa lor, să mai respir aer de biserică și de omenie, Doamna va aduce dulceața aromată de gutuie. Acum stau amândoi acolo sus, cerul verde ca iarba urcă, boaba de mercur neliniștită ca sufletele lor sfioase, tescuite în cercuri uriașe, ostenite-n veșnicie. Când voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
sever un destin îngenuncheat. Au trecut de la unul la altul un pahar, dar eu n-am băut avar din licoare, nu m-am îmbătat. Angela, vara mea, de mică înțelegea suferința; fără mare popas, am rămas cu tristețea somnului greu, respirând odată cu trupul și sufletul ei și al meu. Simțurile nu mă înșeală, mireasma lor mă învăluie protector ele îmi spun dacă trăiesc sau o să mor, dacă sunt mințită frumos, ca firul ierbii mătăsos, ruginit de vreme ca în albastrele poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pe banii asiguraților, cred că de asta medicamentele gratuite se plătesc. Nu?! Vă rog să mă contraziceți. A apelat la reprezentanța în teritoriu a M.S., direcția sanitară a județului: aici i s-a spus da - se poate. În sfârșit, a respirat ușurată. Dar ce-a urmat este interesant și de remarcat pentru toți: a început alt război al hârtiilor: cereri, aprobări, comisii de verificare a mamei și copilului; comisia trebuia să certifice că nu se poate interveni pe teritoriul României pentru
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nu uităm și de scopurile noaste principale, de valori și tradiții, de credință, sănătate, căci aceste elemente fac parte din viața noastră zilnică. Pentru a fi mai bună ziua, trebuie de dimineață să o facem așa, să ne păstrăm calmul, să respirăm aerul curat, să bem un pahar de apă și să zâmbim. Avem nevoie de de lucruri frumoase și pozitive și, tot ce-i rău, să lăsăm în urmă. Avem nevoie să ne alimentăm corect, să facem sport ca să ne păstrăm
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
De astădată, în fine, poți să citești fără nici o „obligație de serviciu”. Și, pe neașteptate, ai senzația că lectura este ceva... așa... cum ai intra într-o casă din care lipsește proprietarul. De la clanța ușii la ochelarii de pe noptieră, totul respiră suflul unor vieți străine, dizolvate instantaneu într-un râu de tăcere. Înregistrezi segmente de spațiu, obiecte, gesturi încremenite în lucruri folosite zilnic. Sunt fragmente de existență, conservă în ele semnificații pe care le crezi descifrabile. Drept care proiectezi totul într-o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
viața lui o Teodora reală, ale cărei farmece sunt descrise în amănunt, cu nostalgie sau, mai curând, cu un fel de „plăcere retrospectivă”. Un fel de beție a visului! Nu știu dacă P.H.Lippa trebuie considerat un excentric. Descripțiile sale „respiră” senzualitate, dar și o anume dezinvoltură pe care nu o poate avea decât un bărbat trecut de prima tinerețe, dincolo de romantismul timidității ocolitoare. Un bărbat care știe, cu toate acestea, că nici vârsta „coaptă” nu-l absolvă totdeauna de o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un copil este cea mai mare bucurie posibilă. Când a știut că îl va avea s-a transformat total, chipul îi iradia acum o lumină specială, pe care Profesorul R. nu o mai văzuse. Până atunci se părea că amândoi respiră concomitent aceeași liniște și mulțumire date de întâlnirile lor secrete, abandonându-se într-o iubire intensă, copleșitoare. Cu mintea ferecată de această vrajă, Domnul R. nu a gândit vreodată foarte serios la acel eveniment, ce ar putea schimba total cursul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
bine și rău, însoțită de sentimentul responsabilității față de actele sale. Mai pe scurt, liberul arbitru. Profesorul o caută ceva mai insistent pe Teodora, deși simte că iubita sa nu mai răspunde cu acea „urgență” de odinioară, cu zâmbete și vorbe „respirând” senzualitate și așteptare. La gesturi ce până mai ieri îi dădeau fiori, acum răspunde cu o tandrețe calmă. Mai mult, Profesorul are impresia că întreaga ei ființă emană „un aer de superioritate”, conferit, bănuiește el, de „taina” pe care o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tânăr locuitor al casei. Profesorul s-ar bucura să o ajute, chiar dacă nu este tată „în acte”. Simte că trăiește cu adevărat numai dacă se menține în centrul acestui eveniment unic: sosirea pe lume a copilului lor. Îi place să respire aerul și agitația din jurul ființei mici care are puterea să dea un impuls înnoitor tuturor lucrurilor și acțiunilor din jurul ei. Se redistribuie spațiul casei, se reordonează mobilierul, se reprogramează treburile fiecărui membru al familiei. Totul capătă alt sens, altă finalitate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mă duc să-i anunț și pe ceilalți și aducem noi tot ce trebuie. E clar? Și ieși pe poartă ca o săgeată. Vlad n-a mai apucat să spună nimic. Cîteva clipe nici n-a fost în stare să respire măcar. O ciudă cumplită puse stăpînire pe el... Cum, adică, să ia și vaca?.:. Să rîdă toți de el?... Și apoi, pînă acolo, sus, aveau de mers aproape un ceas... Iar sus... ce va paște vaca printre ruine și bolovani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fără să mai țină seama de nici un pericol, nici de faptul că era singură în fața celor cinci vrăjmași, care-i răpiseră puiul, căprioara porni ca o săgeată spre ei... Copiii îi urmăreau înfiorați salturile repezi fără să vorbească, fără să respire. Cînd căprioara ajunse la o depărtare de cîțiva metri de grupul copiilor, scoase din nou acel strigăt, privind țintă spre pui, făcu un ocol și intră în niște tufișuri. Iedul întoarse capul după ea, icnind încet. Toți copiii deveniseră, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai ușor urmăritorii dacă-i dau de urmă, sări într-o grădină, de-acolo în alta, era cît pe ce să-l muște un cîine, dar nu se opri decît la cantonul părăsit. Acolo se ascunse după un copac gros respirînd ca o locomotivă. Se odihni puțin uitîndu-se în toate părțile, apoi începu iar să alerge spre pădure întorcînd mereu capul. Nu-l urmărea însă nimeni. La marginea pădurii se opri din nou și se uită mai multă vreme spre sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aveți uragane, erupții vulcanice și alte ”glume” ale naturii? Evelin: Atmosfera noastră este bine controlată: evităm uraganele, ploile torențiale, secetele și alte calamități care pot avea loc la suprafața Pământului. Dar, ca orice planetă, are și un miez fierbinte care respiră la suprafață prin vulcani, însă pe cei tereștri, dar mai ales pe cei submarini, cu foraje speciale îi dezamorsăm periodic luându-le astfel furia energiei distrugătoare și tsunamurile care au loc tot mai frecvent pe Tera datorită erupțiilor vulcanilor submarini
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Lichidul de mare concentrație care conține doar hidrogen și o pastilă de oxigen? Evelin: La concentrația de hidrogen se mai adaugă fosfor, calciu, magneziu iar oxigenul, abosolut necesar pentru viața noastră, cuagulează totul. Aurora: Deci voi măncați oxigenul, nu-l respirați ca noi? Evelin: îl măncăm dar îl și respirăm dar în cantități mici, alimentănd direct moleculele-țesuturile care au nevoie de oxigen pentru că noi nu avem plămăni ca voi. Aurora: Iar experimentul?! Sute de oase, 300 la naștere, organe peste organe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
o pastilă de oxigen? Evelin: La concentrația de hidrogen se mai adaugă fosfor, calciu, magneziu iar oxigenul, abosolut necesar pentru viața noastră, cuagulează totul. Aurora: Deci voi măncați oxigenul, nu-l respirați ca noi? Evelin: îl măncăm dar îl și respirăm dar în cantități mici, alimentănd direct moleculele-țesuturile care au nevoie de oxigen pentru că noi nu avem plămăni ca voi. Aurora: Iar experimentul?! Sute de oase, 300 la naștere, organe peste organe... Vai de bătrănețele noastre. Te rog Evelin, dacă mai
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Ce e amorul ?, Adio, S-a dus amorul. "În cele patru poeme sus este vorba de o ritmicitate dialectică dintre realitatea prozaică și ideal, o tensiune antitetică de ordin axiologic între teluric și celest, între zborul spiritului care nu poate respira decât în zonele de sus ale semnificațiilor eterne și lipsa de zbor a unor ființe fără vocația absolutului: "Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie". În loc de a aprinde, prin puterea creatoare a iubirii, un astru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
survin spontan, prin ceea ce s-a numit dicteu, un proces abisal fulgurant, de o siguranță infailibilă, al cărui mecanism ne scapă. Coerența în tablourile lui Vermeer este constituită de un simbol sintetizant perla concentrat de lumină și spiritualitate. "Armonia sferelor" respiră în muzica lui Bach, armonia sufletească cea mai pură, mai elevată în muzica lui Mozart, lupta prometeică dintre om și destin, cu triumful final al omului, în creațiile lui Beethoven. Sentimentul cosmic reunește simțul armoniei, al unui întreg perfect structurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]