2,173 matches
-
tot ceea ce discutau medicii. Deodată, aparent fără motiv, a încetat să vorbească și a făcut semn să fie tăcere, ridicându-se în picioare. După câteva clipe, a intrat Laura. El o simțise că se apropie de dincolo de ușă. Luminița din spatele retinei lui îl atenționa întotdeauna bine. Acum era mai strălucitoare ca oricând, semn că anunța apropierea persoanei ce emana multă căldură, multă iubire pentru el. Îl „alarmase” și când era el aici cu asistentele și a intrat Laura prima oară, dar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
este firesc, o întrerupse Eugen, mai mult pentru a o liniști pe Iuliana, pe care o observase pălind, îngrijorată. - Așa este. Mulțumesc!... Dragii mei, cel mai clar aspect este că nimic nu se poate rezolva decât printr-un transplant de retină. Poate fi un transplant de cornee naturală ori, dacă am avea tot ce este necesar, de un transplant de cornee artificială, creată în laborator. Acesta din urmă, la noi, aici, nu-l putem realiza... De altfel, durează mult, niciodată nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
realiza... De altfel, durează mult, niciodată nu suntem siguri cât de mult, pentru că, la trei luni după implantul propriu-zis, se trece la o altă etapă a intervenției. Atunci se va face o gaură în cornee pentru ca lumina să pătrundă în retină. Abia atunci se va ști dacă operația este reușită sau nu.... În plus, costul acesteia este enorm. Se ridică până la aproape 5.000 de euro. La noi în țară, în premieră, această metodă a fost realizată de domnul doctor Norbert
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
doamna doctor! Primi cu mulțumire în suflet îmbrățișarea ei, după care își fixă privirea pe celelalte persoane. Deși începuse să vadă, adevărat, destul de difuz, nu o recunoscuse pe Iuliana ori ea era prea ascunsă de celelalte persoane. Luminița de dincolo de retină a funcționat și de data aceasta. A țintit atent în direcția pe care aceasta i-a indicat-o și a distins silueta Iuliei. - Vino, surioară! Te văd, sora mea dragă... S-au îmbrățișat lung. Iuliana plângea înăbușit. Nu se putea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie În articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează În mîini. Și ascuțișul senzației nu se mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant pînă la gazometru. Viața carburator Încins cade peste capul vînzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg Înlănțuindu-se În jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente În universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce Îngăduie Înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hîrtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau neliniști pe măsura agitatului „ritm al vremii”. Exemplele mișună, oferindu-se la fiecare pagină. Cum s-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu Înregistrarea lumii pe retină, Îngăduie imprimarea pe hîrtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și pentru universul-vitrină, și pentru replica lui tipografică ilustrările sînt la Îndemînă, Între cele două nivele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vederii, perioada critică se situează între a treia săptămână și a treia lună. Cercetările biochimice au permis să se descopere că o importantă proteină ar fi responsabilă pentru aceste degenerări, oamenii de știință numind-o MAP (hartă), fiind sintetizată în retină sub impulsul stimulărilor luminoase. MAP călătorește prin nervii optici, pentru a furniza mesaje de natură nervoasă. În această direcție, alte studii asupra biologiei creierului demonstrează că schimbări profunde au loc în funcție de stimulările precoce, cum ar fi activitățile în medii bogate
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
căci rareori se întâmplă să întindem rufele seara și să le strângem dimineața! Pentru mai multe detalii Baumgardt, E., La vision, PUF, col. „Que sais-je?”, Paris, 1968. Știați că ar trebui să vedem răsturnat? Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul poate fi comparat cu o cameră sau cu un aparat foto: funcția sa este de a „construi” o imagine pe peretele interior al ochiului. Primii care au înțeles că ochiul este un sistem optic (în condițiile în care aparatul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
peretele interior al ochiului. Primii care au înțeles că ochiul este un sistem optic (în condițiile în care aparatul foto nu exista încă) au fost Leonardo da Vinci și Descartes. Imagine, de la stânga spre dreapta Obiect real cornee pupilă cristalin retină imagine retiniană fovee nerv optic 0° Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul conține straturi transparente și arcuite ce curbează razele luminoase reflectate (trimise) de obiecte; aceste raze formează imagini în spatele retinei mici, asemenea proiectării unui diapozitiv pe un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
optic (în condițiile în care aparatul foto nu exista încă) au fost Leonardo da Vinci și Descartes. Imagine, de la stânga spre dreapta Obiect real cornee pupilă cristalin retină imagine retiniană fovee nerv optic 0° Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul conține straturi transparente și arcuite ce curbează razele luminoase reflectate (trimise) de obiecte; aceste raze formează imagini în spatele retinei mici, asemenea proiectării unui diapozitiv pe un ecran. Unul dintre straturi este membrana transparentă din partea anterioară a ochiului (corneea). În spatele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
spre dreapta Obiect real cornee pupilă cristalin retină imagine retiniană fovee nerv optic 0° Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul conține straturi transparente și arcuite ce curbează razele luminoase reflectate (trimise) de obiecte; aceste raze formează imagini în spatele retinei mici, asemenea proiectării unui diapozitiv pe un ecran. Unul dintre straturi este membrana transparentă din partea anterioară a ochiului (corneea). În spatele ei se află un fel de „ou” mic și transparent - cristalinul -, care joacă rolul unui zoom: într-adevăr, cristalinul, această
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o „diafragmă” formată din mușchi circulari - irisul -, care dă culoarea ochilor. Orificiul format de iris este pupila; deși pare neagră, în realitate ea nu este decât o gaură; pupila se micșorează atunci când luminozitatea este prea puternică (pentru a nu arde retina), iar în condiții de penumbră se mărește. Concluzie De structura globului ocular depind un număr foarte mare de fenomene, cum ar fi miopia, provocată de o prea mare convergență a ochiului. Dacă nu ați studiat optica în școală, priviți cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de o prea mare convergență a ochiului. Dacă nu ați studiat optica în școală, priviți cu atenție schema de mai sus. Propagarea razelor luminoase în linie dreaptă prin lentilă determină imaginea obiectului să se inverseze pe ecran (în ochi, pe retină). Cu toate acestea, noi vedem drept... Poziția corectă a imaginii este redată de creier. Pentru mai multe detalii Hubel, D., Le Cerveau et la Vision, Pour la science/Belin, Paris, 1994. De ce vedem viața în roz? Perceperea culorilor Ne-am
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
să vedem în culori și este uimitor să întâlnim uneori pe cineva care vede în alb-negru. Cu toate acestea, vederea în alb-negru este regula generală pentru majoritatea strămoșilor noștri, animalele. Vederea este datorată unui strat de neuroni specializați ce formează retina, care servește drept „peliculă” pentru ochi, „aparatul nostru fotografic”. Retina e compusă în special din două celule principale, care transformă lumina în semnal electric: conurile și bastonașele. Numeroase experimente au stabilit că bastonașele văd în alb-negru, iar conurile văd în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pe cineva care vede în alb-negru. Cu toate acestea, vederea în alb-negru este regula generală pentru majoritatea strămoșilor noștri, animalele. Vederea este datorată unui strat de neuroni specializați ce formează retina, care servește drept „peliculă” pentru ochi, „aparatul nostru fotografic”. Retina e compusă în special din două celule principale, care transformă lumina în semnal electric: conurile și bastonașele. Numeroase experimente au stabilit că bastonașele văd în alb-negru, iar conurile văd în culori. Toată discuția a început datorită fizicianului englez Thomas Young
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unul albastru. Atunci, de ce vedem galbenul? Spre deosebire de culorile pictorilor, galbenul nu există ca o culoare primară (nu există con sau pigment pentru galben), însă ne apare atunci când conurile roșu și verde sunt stimulate în același timp. Multe vertebrate diurne au retine mixte, compuse din conuri și bastonașe; ele disting culorile, așa cum este cazul maimuțelor sau al păsărilor diurne (inclusiv găinile). Însă majoritatea animalelor (câinele, calul, vaca etc.) au retine alcătuite doar din bastonașe, insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
roșu și verde sunt stimulate în același timp. Multe vertebrate diurne au retine mixte, compuse din conuri și bastonașe; ele disting culorile, așa cum este cazul maimuțelor sau al păsărilor diurne (inclusiv găinile). Însă majoritatea animalelor (câinele, calul, vaca etc.) au retine alcătuite doar din bastonașe, insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu pare să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
The Genes of Color Vision”, Scientific American, 1989, pp. 28-35. Ochii: două aparate foto cu 130 de milioane de pixeli! Foveea și acuitatea vizuală Ochiul este ca un aparat foto: fără peliculă nu e bun de nimic. Echivalentul peliculei este retina, un țesut nervos complex. Ea conține 127 de milioane de fotoreceptori, ceea ce înseamnă foarte mult, dacă ne gândim că un aparat digital obișnuit are între 4 și 8 milioane de pixeli, iar unul cu film (clasic) până la 16 milioane. Procesul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
număr de 120 de milioane și permit vederea în alb-negru, și conurile (pe care le au oamenii și câteva animale), care sunt în număr de 7 milioane și fac posibilă vederea în culori. Dar ceea ce este extraordinar e faptul că retina nu este omogenă, căci conține o zonă centrală, foveea, iar tot ce se află în afara acesteia e numit periferie (la fel ca relația dintre centrul unui oraș și periferia sa). Foveea este foarte mică... De fapt, nu are decât un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lectură rapidă sunt o escrocherie comercială, mai ales cele care promit că, prin antrenament, se ajunge la „fotografierea” unei pagini întregi (deși foveea nu vede decât un singur cuvânt) sau la lărgirea câmpului foveal (este imposibilă modificarea cablajului fotoreceptorilor din retină). Nu putem citi rapid decât dacă știm deja subiectul tratat. În metodele utilizate la școală, este necesar să se insiste asupra împărțirii în litere și silabe, deoarece ochiul sare din loc în loc (eșantionare) și nu face, de obicei, o analiză
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Paris, 2000. Metodele strict globale nu par să mai fie utilizate și au fost oficial interzise de ministrul francez al Educației în 2006. Unde s-a dus... a douăzeci și cincea imagine? Percepția subliminală și influențarea Pentru a realiza percepția (fotosensibilizarea pigmenților retinei, apoi transmiterea rezultatului în nervul optic și construirea imaginii în creier) este nevoie de timp, iar acesta e măsurat de psihologi printr-un anumit prag. Pragul perceptiv reprezintă cea mai mică valoare fizică ce permite o senzație psihologică. Cel mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prima dată, în ochi există un organ mic în formă de ou, cristalinul, precum și curbura corneei, care fac ochiul convergent. Pe scurt, este total adevărat că un obiect plasat din ce în ce mai departe de ochiul nostru formează o imagine din ce în ce mai mică pe retină. Să remarcăm, printre altele, că o lentilă convergentă oferă o imagine inversată, la fel ca în cazul retinei noastre. Prin urmare, creierul este cel ce redă lumii poziția corectă! IMAGINEA CU CALEA FERATĂ!!! Astfel, vedem șinele de cale ferată apropiindu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ochiul convergent. Pe scurt, este total adevărat că un obiect plasat din ce în ce mai departe de ochiul nostru formează o imagine din ce în ce mai mică pe retină. Să remarcăm, printre altele, că o lentilă convergentă oferă o imagine inversată, la fel ca în cazul retinei noastre. Prin urmare, creierul este cel ce redă lumii poziția corectă! IMAGINEA CU CALEA FERATĂ!!! Astfel, vedem șinele de cale ferată apropiindu-se din ce în ce mai mult și unindu-se în depărtare; de asemenea, percepem mașinile și oamenii în miniatură atunci când ne
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a creierului ce răspunde de viața vegetativă (hipotalamusul), în special la nivelul unui mic centru nervos (grupare de neuroni) numit „suprachiasmatic”, deoarece se află chiar deasupra intersectării a celor doi nervi optici (chiasma optică). Acest centru primește informații luminoase de la retină prin miile de axoni ai celulelor ganglionare (câte una pentru o mie de axoni). De asemenea, neuronii acționează prin neurotransmițători, arginina pentru trezire și VIP-ul (peptida intestinală vasoactivă (nota 3!)) pentru adormire. Concluzie Fără informația adusă de fotoni (de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]