7,557 matches
-
șanse din ce În ce mai mari, românii cu un nivel de educație mediu și peste au Început să simtă din ce În ce mai multă frustrare. Inabilitatea de a se folosi de oportunitățile crescânde a Început să domine experiența politică a românilor În cadrul parlamentului ungar, unde adeseori revendicările lor erau ignorate de partidele politice dominante. În această perioadă, liderii populației românești din Transilvania au câștigat experiență În practicile politicii și legislației parlamentare. Cu toate acestea, perspectiva din care ei Își asumau această experiență era dominată de sentimentul marginalizării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
depășise niciodată legile eredității, adaptării, selecției, iar principiile evoluției jucau un rol conștient asumat În viața politică și socială. Prin acest argument, eugeniștii construiau, de fapt, o ierarhie a cunoașterii, folosind autoritatea științei ca adevăr obiectiv care ar fi legitimat revendicările lor de amploare. Potrivit eugeniștilor, aceste legi ofereau un Îndrumar de netăgăduit pentru Înțelegerea proceselor care stăteau la baza existenței și pentru reevaluarea semnificației progresului omenirii În ultimele câteva sute de ani, când legile biologice fuseseră continuu ignorate 74. Trinitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca forță de cea mai mare importanță În stimularea dezvoltării umane, eugeniștii au reușit să propună o serie de revendicări cu consecințe profunde. Pentru Început, ei au prezentat eugenia ca fiind cel mai solid sistem de referință pentru evaluarea a ceea ce fuseseră tradițiile românești „autentice”. Adepții eugeniei au Înlocuit criteriile culturale de analiză a acestor tradiții, folosite de cei mai mulți dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor grupați În jurul lui Moldovan, la Cluj. Acest grup
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În astfel de preocupări de interesul politico-cultural de a formula un argument legitim pentru a revendica mai multă putere În deciziile asupra problemelor regionale și, În același timp, de a construi un sentiment al identității care să susțină astfel de revendicări. Asemenea frământări le erau străine eugeniștilor din Regat, ale căror eforturi de a câștiga mai multă putere erau ancorate Într-o rețea diferită de instituții, relații sociale și coduri culturale. Legea adaptării la mediu, al doilea principiu fundamental al evoluției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încât să imagineze un ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost discreditat de noul regim comunist. Atribuțiile specifice ale unui astfel de stat ideal au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Responsabilitatea statului urma să fie aceea de a controla maximalizarea valorii individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o afirmație În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să devină concordante cu particularitățile națiunii și să reflecte destinul biologic al acesteia. Statul urma să devină armura perfectă a națiunii, și nu un conglomerat de instituții și politici menite să protejeze cetățenii În mod individual și, uneori, să acomodeze revendicări contradictorii. Datorită felului În care pare că celebrează trecutul și chiar Își propune să reînvie gloriile apuse, numeroși istorici au considerat că acest tip de naționalism organic reflectă o poziție conservatoare și, Într-un fel, nostalgică 15. În România, chiar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a participa la viața politică. El și-a declarat sprijinul pentru extinderea sufragiului și către femei, o măsură necesară, În opinia sa, pentru avansul modernizării. În același timp, Moldovan sublinia necesitatea ca femeile să controleze ele Însele mișcarea de revendicare a dreptului la vot, printr-o mai bună organizare, care să le permită să devină mai active În programele de asistență socială 27. Aceasta este o atitudine remarcabilă și unică În comparație cu cea a eugeniștilor din alte țări, În special din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre cele două sexe. Pentru Moldovan, o astfel de atitudine era disgenică, pentru că promova utilizarea forțelor creative În conflicte sociale și politice și contribuia, astfel, la destrămarea noțiunii de solidaritate și la diminuarea importanței intereselor comune 31. Mai mult, aceste revendicări feministe amenințau să oblitereze separația dintre sfera publică și cea privată, pe care Moldovan Încerca să o construiască de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
echilibrului biologic ș...ț dintre om și mediul său exterior”. Limitarea muncii copiilor și participarea redusă a femeilor la forța de muncă erau două astfel de reglementări, ce trebuiau implementate, din perspectivă eugenistă. În aceeași perioadă, mișcarea socialistă lupta pentru revendicări legislative similare. Cu toate acestea, limbajul lui Moldovan era mult mai puțin radical și mai puțin amenințător, În atmosfera antibolșevică din România. Principiul călăuzitor al Ministerului Muncii urma să fie maximizarea „capacităților productive individuale” Într-un mediu spiritual, psihologic, moral
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alți promotori ai acestei atitudini Încercau, de fapt, să construiască o nișă prin care noii intelectuali să poată accede la conducerea țării. În alte țări ale Europei Occidentale (În special În cadrul grupurilor de veterani din Franța și Germania), astfel de revendicări Încercau, de obicei, să restabilească poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contexte naționale (un exemplu este Margaret Sanger), unele conducătoare ale organizațiilor de femei, precum Maria Baiulescu, președinta asociației Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, și-au Însușit definițiile eugeniste ale rolurilor sociale ale femeilor ca posibile argumente În favoarea câștigării unor revendicări precum un statut social Îmbunătățit, mai multă putere și o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame decât cea pe care o primiseră În trecut. În scrierile eugeniste din prima perioadă a mișcării, imaginea femeilor este cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat a Înființării acestei școli și au Încurajat regimul de război să aloce mai multe resurse pentru crearea unor astfel de școli, care urmau să devină baza de recrutare a elitelor generațiilor viitoare. Revendicările lor nu au generat Însă nici un răspuns concret, În special din cauza priorităților legate de război ale guvernului. Unele voci care s-au afirmat În discuțiile despre selecția elevilor și studenților În sistemul de educație exprimau opinii diferite. În 1929, un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viitorul forței de muncă, sub aspectul integrității biologice. După ce răscoala țăranilor din 1907 a expus unele dintre aspectele cele mai grave ale malnutriției și problemelor de sănătate ale populației rurale, tot mai mulți intelectuali și politicieni au Început să includă revendicări legate de igienă și alimentație În programele de reformă socială 3. Astfel de programe au avut Însă un impact redus la nivelul politicilor statului. Implicarea guvernului În asigurarea asistenței sanitare a populației a rămas limitată la acel serviciu foarte slab
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organismul din care făcea parte, Consiliul Dirigent, era doar un partener recent al nou-creatului Regat unit. Oricare ar fi fost motivele sale, demersurile timpurii inițiate de Moldovan aveau ca grup-țintă Întreaga populație a Transilvaniei, Într-un mod care rezona cu revendicările lui Babeș În favoarea accesului egal al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
principiile libertății și ale democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual. Mai mult, democrația părea o practică periculoasă pentru că permitea ceea ce Alexis de Tocqueville a descris ca fiind „tirania maselor”. În opinia eugeniștilor, regimul democratic le permitea indivizilor mediocri să Își
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 267-268). Cu un anumit recul, observăm un contrast între situația anilor ’80 și cea de la începutul anilor ’70; acest contrast pare indicele unei transformări a „dinamicii raporturilor sociale”. Concret, unii stimuli ai schimbării încetează să mai fie provocați de revendicările claselor inferioare și, dimpotrivă, sunt propagați dinspre elită înspre putere. Cât despre rezistențele la schimbare, ele nu vin atât din partea unei elite stabilite, ce rezistă la contestația pornită de jos, cât din partea unor pături sociale inferioare ce încearcă să-și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
promovare socială, succesul „starurilor de toate categoriile” îi face pe tineri să viseze și le apare ca fiind o „cale regală” atât din punct de vedere al gratificațiilor simbolice, cât și al celor materiale (Roussel, 2001, pp. 63 și 95). Revendicarea unei noi legitimități În zilele noastre, competiția dintre cele ale puterii și elitele notorietății se înscrie, în cadrul mai larg al schimbărilor survenite la nivelul ansamblului instituțiilor actuale. Legitimității oferite odinioară de respectul normelor instituționale în sfera politicului i se opune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
noi legitimități În zilele noastre, competiția dintre cele ale puterii și elitele notorietății se înscrie, în cadrul mai larg al schimbărilor survenite la nivelul ansamblului instituțiilor actuale. Legitimității oferite odinioară de respectul normelor instituționale în sfera politicului i se opune acum revendicarea unei noi legitimități, asigurată de recursul direct la opinia publică, fără a ține seama de echilibrul tradițional al puterilor specifice regimurilor de democrație liberală. Putem vedea în asta realizarea profeției lui Tocqueville, conform căreia democrațiile moderne sunt sortite să suporte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai mult „mașina mediatică”. Pentru a continua să beneficieze de colaborarea binevoitoare a magistratului, ziaristul nu poate decât cu greu să reziste la a da o importanță exagerată informațiilor care-i sunt comunicate. Această evoluție alimentează la rândul ei o revendicare privind transparența care, în limite rezonabile, ține de o concepție sănătoasă a democrației, dar care, în absența unor norme deontologice suficiente, îl expune pe cetățean la linșare morală. Astfel, ne găsim într-o situație în care „publicitatea făcută plângerilor penale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
frecvent, liderii orientați spre conflict se consideră reprezentanții și apărătorii unor grupuri defavorizate vreme îndelungată și ale căror interese trebuie să aibă prioritate asupra altora. Dimpotrivă, liderii care cultivă o concepție armonioasă asupra realității sociale tind să creadă că orice revendicare particularistă aduce prejudicii cauzei pe care ei o consideră ca interes general, dar care, deseori, este doar în interesul unor grupuri multă vreme dominante, care tind să universalizeze (cel mai adesea, cu bună credință) concepțiile lor și propriile interese. Se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru a păstra doar pe acela al domeniului: de Montaigne... Nu-i nevoie să fii doctor în psihanaliză pentru a remarca aceste coincidențe: moartea fizică a tatălui, asasinare simbolică a cadavrului prin suprimarea numelui, recuzarea ascendenței reale și, în sfârșit, revendicarea unei filiații simbolice mai vechi pe calea titlurilor. Celui care afirmă sus și tare că noblețea se dobândește numai prin valoarea personală îi rămâne de efectuat truda care să-i permită să nu recurgă zadarnic la aceste artificii pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ființă, el caută natura Eului sau natura Sinelui. Căutarea identității le este comună celor doi filosofi. Descartes are chiar grijă să precizeze în primele pagini ale marii sale cărți că propune propria sa metodă și nu metoda absolută. De unde și revendicarea unei istorii, a unei fabule, a unui tablou - o metaforă utilizată și de Montaigne. Odiseea unei conștiințe care, fără nimic care s-o cuprindă a priori, pleacă în căutare unui prim adevăr care, independent de cer și fără să se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și iubire. Lista atacurilor ad hominem - ad feminam, ar trebui să zicem... - îi discreditează pe autorii acestor defăimări: fată bătrână, pocitanie, femeie bărbătoasă, fecioară, vrăjitoare, cheltuitoare, flecară și câte altele. De ce atâta ură? Să ne aplecăm mai îndeaproape asupra primei revendicări feministe din Istoria ideilor - Egalitatea bărbaților cu a femeilor, apoi asupra Plângerii doamnelor - rațiunea unui resentiment al bărbaților la adresa unei femei care gândește, și încă bine, și care enunță apoi o teză revoluționară pentru secolul al XVII-lea, ba chiar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]