882 matches
-
vreau să-mi pierd orice rădăcină. Însă acest mod de a considera setul de limite primit - contestarea unei forme anume în care ești fixat sau contestarea a tot ce te fixează - este opera tardivă a libertății, care ajunge să funcționeze revizionist sau insurecțional, înlăuntrul unui model cultural bine determinat (umanismul, romantismul). Divorțul față de ceea ce a devenit al tău printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cuvintele lui, drept "fapte încăpățînate". Nu-i plăceau (poate că nici nu le înțelegea cu adevărat), dar recunoștea existența lor și a învățat să coexiste cu națiunea. În zilele noastre, mulți intelectuali consideră națiunea drept domeniul "naționaliștilor". Aceste școli filosofice revizioniste încearcă să pătrundă pînă și în istoriografie, respingînd importanța trăsăturilor naționale 8. Ei uită în ce constă diferența dintre șovinism și faptul de a fi conștient de trăsăturile naționale. Drept urmare a exceselor unui anumit naționalism rasial din timpul secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
forță"5. Ținînd cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german nu este (automat) identic cu alt german, dar toți românii sînt pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
familie al adversarului (chiar dacă și el era victima aceleiași practici). Se referă la conducătorii bolșevici evrei folosind numai numele lor anterioare: Troțki "Bronstein", Maxim Litvinov "Meier Valahul". Și Căpitanul Gărzii de Fier, Codreanu, devine Zelinschi (numele presupușilor lui strămoși ucraineni); revizioniștii, politicienii și chiar istoricii unguri sînt menționați cu vechile lor nume germane sau slave. Iorga își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este pentru națiune cum este cancerul pentru individ; cît timp nu se află acolo, nu te poți gîndi la nimic altceva. Siguranța națională a României era bine organizată în ceea ce privește pretențiile revizioniste ale ungurilor și bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar România făcea parte din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a miénk volt!" ("Vrem înapoi tot ce a fost al nostru"). Toate cărțile de istorie, toate lecțiile de geografie, toate hărțile care circulau și spiritul general al învățămîntului reflectau aceste revendicări. Era spiritul politicii externe a Ungariei interbelice. Această politică revizionistă a făcut ca Ungaria să se alieze cu Mussolini și Hitler și a dus-o în ultimă instanță la un destin jalnic. Un incident ne poate da de gîndit. Masarýk a fost singurul care a făcut în 1930 un gest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deloc identice cu afirmațiile pe care le va face între 1935 și 1940. Totuși, în 1934, Mussolini era după părerea lui Iorga superb, concepțiile lui fiind concepții "romane". Iorga era de părere că ungurii vor încerca să-și împlinească visurile revizioniste mai curînd cu ajutorul lui Hitler decît cu cel al lui Mussolini. El scotea în evidență faptul că Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii îi puneau pe același plan, ceea ce, după opinia lui, era greșit. Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc lîngă el: "Venga Iorga!" Îl întreba naiv pe Cuza dacă Hitler era în stare să vorbească la fel de frumos cu Goga, așa cum vorbise Mussolini cu el124. La cîteva săptămîni după întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric mod. Iorga a reacționat foarte violent 125, exprimîndu-și dorința arzătoare a sufletului său: "Să nu facem niciodată nimic împotriva Franței și să nu tragem niciodată într-un soldat italian"126. Nu putem să nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla de șah internațională, iar noi știm la ce fel de soartă se referea el128. Iorga scotea în mod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era revizionismul maghiar. Speranțele revizioniste maghiare, încurajate mai înainte de retorica lui Mussolini erau și mai mult încurajate de atacarea cu succes a statu-quo-ului de către Hitler. Încă din 1920, după ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite în Ungaria "Tratatele de la Trianon" pentru că fuseseră semnate în Palatul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Divină Eternă, Cred în Învierea Ungariei. Amin! În timpul manifestațiilor sau a competițiilor sportive, oratorii se refereau întotdeauna la teritoriile "smulse" Ungariei, iar mulțimea răspundea cu glas tare: Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost înălțate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost înălțate statui consacrate revizionismului. Lupta revizinistă era condusă de Academia Maghiară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără succes) să contracareze politica prorevizionistă a lui Mussolini printr-un fel de "diplomație personală"194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a încurajat exprimarea fățișă a opiniei referitoare la spranțele revizioniste. De la Hitler așteptau acești unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler așteptau mult prea mulți unguri anihilarea statu-quo-ului european. Pentru mulți unguri (indiferent de loialitatea evreilor față de Ungaria), ca și pentru mult prea mulți români antisemiți, exista o diferență: Berlinul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
așteptau mult prea mulți unguri anihilarea statu-quo-ului european. Pentru mulți unguri (indiferent de loialitatea evreilor față de Ungaria), ca și pentru mult prea mulți români antisemiți, exista o diferență: Berlinul era antisemit, iar Roma nu era (deocamdată). O împlinire a speranțelor revizioniste realizată cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei școli de gîndire) ar fi îmbinat utilul cu plăcutul (adică dobîndirea proprietăților evreilor). După 1936, binecunoscutul istoric medievist Bálint Hóman (care a devenit politician Imrédistfascist) a elaborat o altă doctrină: Magyar-német sorsközosség (Destinul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de o jumătate de milion dintre aceștia au pierit practic în cîteva săptămîni, înainte de prăbușirea nazismului în Ungaria. Iorga s-a opus vehement și consecvent acestei forme de naționalism. Odată cu apariția pericolului german iminent care amenința Austria și Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai înverșunate, ele fiind conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică naturală a bazinului carpatin din jurul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungaria. Iorga s-a opus vehement și consecvent acestei forme de naționalism. Odată cu apariția pericolului german iminent care amenința Austria și Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai înverșunate, ele fiind conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică naturală a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economică și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică naturală a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economică și avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic. Pe la sfîrșitul anilor '30 erau foarte greu de dovedit avantajele economice ale Cehoslovaciei, ale României Mari și ale Iugoslaviei. Dacă existau avantaje pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
datorită fecundității acestor păstori nomazi infiltrați 199. După Versailles, dezbaterea aceasta a căpătat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iată de ce istoricii au fost cei aflați în primele rînduri în lupta revizionistă, în frunte cu Sándor Dománovszky. Dománovszky s-a născut la Sibiu, în Transilvania. Tatăl lui era profesor la Academia de Drept din orașul său natal. Începînd cu 1909, Dománovszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. În timpul negocierilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
metodei și a operei istorice a lui Iorga afirmînd că "lucrările lui Iorga asupra istoriei ungurilor sînt scrise cu patimă și sînt pline de greșeli intenționate"202. Exista încă o coincidență ciudată. Majoritatea covîrșitoare a celor mai importanți istorici unguri revizioniști proveneau din teritorii pierdute în favoarea statelor succesoare, cu multe rude rămase acolo. Mulți arhivari au avut soarta aceasta, ceea ce făcea să le sporească amărăciunea. Oamenii aceștia au trăit multă vreme în sărăcie, ca refugiați. Ei nu alcătuiau numai o audiență
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nivelul Olimpului. Ele semănau mai curînd cu jurnalismul politic est-european, la care se adăuga influența personală a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii în acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie reinstituit Sfîntul Imperiu Roman cu capitala la Roma; sau ca Spania să anexeze din nou orașul Milano, Olanda sau Belgia; iar Imperiul otoman să pretindă din nou că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multe aspecte negative în civilizația industrială) să o facă cu grijă. Iorga era irevocabil pornit împotriva nazismului german, dar mai puțin a lui Mussolini (cel puțin în public). Spera să poată determina politica italiană să se îndepărteze de poziția ei revizionistă promaghiară și nădăjduia din tot sufletul că Mussolini i se va opune lui Hitler. Prin 1937, Iorga a luat o atitudine decisă împotriva partidelor politice și ca atare și împotriva democrației din România, din cauza realizărilor acesteia. Iorga nu considera instituțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
53 și de "Pravda"/14 mai 1938). Iar în aprilie 1938, Hitler îi spunea încă o dată ambasadorului român că are numai interese economice în statele balcanice și își reafirmă promisiunea făcută anterior lui Gheorghe Brătianu de a ține piept pretențiilor revizioniste ale ungurilor" (citat de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu considerarea României drept un Rohstoffszone sau Südostraum: "Noi nu sîntem o piață, ci un popor!"21. Se stîrnise un vîrtej de emoții profasciste, ascensiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]