994 matches
-
pericoloso sporgersi (care pentru mine rămâne unul dintre cele mai bune filme românești și cel mai bun de până acum al regizorului), și e mult mai nostalgic decât s-ar aștepta poate spectatorul. Dacă acesta e cinefil adevărat, va putea rezona măcar teoretic (dacă nu și emoțional) cu povestea pe care o spune Caranfil. E, mai degrabă, un basm: despre cum a luat ființă primul film românesc, Independența României, în 1911, când un tânăr de 20 de ani, Grigore Brezeanu, frustrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
umană este cea care ne controlează viitorul. Mai multe minți bolnave înseamnă un viitor mai sumbru. Din nefericire, 70% dintre credințele și gândurile noastre sunt banale, repetitive și, mai rău, negative. (Statistica îi aparține biologului american). Ele ne pregătesc să rezonăm inconștient, dar periculos, doar cu răul. Ne creeăm astfel un viitor saturat de frustrări, ură, tristețe și pesimism. Infricoșându-ne de aceste chipuri ale răului, riscăm să-l atragem spre noi înșine. La limită, răul ne poate locui, stăpâni și învinge
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să poată urma un doctorat. Schimbările s-au produs înaintea adoptării Procesului Bologna. Studiile aprofundate au funcționat în domenii ”clasice”, existente în Facultate, cum ar fi, de exemplu, Optică și spectroscopie sau Fizica straturilor subțiri, dar și în domenii care rezonau cu specializările noi înființate. Astfel au apărut specializările: Tehnologii de procesare a materialelor și control nedistructiv, Neliniaritate și autoorganizare în sisteme complexe, Fizica plasmei, Proprietăți electrice și magnetice ale structurilor fine și ultrafine, Teoria fenomenelor neliniare. După micșorarea perioadei de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pot să afirm că, fără nici o îndoială, aș fi finalizat teza de doctorat și sub conducerea profesorului Tutovan, care avea un anumit ritm al vieții profesionale și al celei personale. Cei care nu reușeau să înțeleagă, să accepte și să rezoneze cu acest ritm, nu puteau să comunice cum trebuie, nu puteau obține rezultatele la care se așteptau în timp mai scurt. Cu acest ritm, în ciuda unor ușoare temeri (de cele mai multe ori motivate), profesorul Tutovan - ca decan și șef de catedră
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele de la anchete/ pus
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înarmat al legii") corespunde viziunii totalitare despre pedeapsă adoptată de administrația centrală. În ele și-a găsit refugiul partea cea mai represivă a statului, limitată de numeroasele reglementări internaționale pe care a fost nevoit să le accepte. Cu acțiunile lor rezonează aproape toți funcționarii instituției, foști polițiști deveniți prin decret funcționari publici, cărora li s-au confiscat toate atributele puterii de către niște guvernanți slabi și corupți, supuși la toate mofturile occidentalilor. Că aceasta este ideea lor despre pedeapsă stau mărturie desele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
raritatea (dacă se întâmplă o dată la 20 de ani e mai interesant decât dacă se întâmplă zilnic); consecințele (sunt afectați trei inși, sau un cartier întreg?), ineditul (cu cât mai neobișnuită e povestea, cu atât mai interesantă); interesul uman (publicul rezonează cu unele întâmplări pentru că le asociază cu expe riențe proprii). Când o întâmplare îndeplinește unul sau mai multe din aceste criterii, devine demnă de publicare; informația pe care o conține îi dă dreptul să se transforme în știre. Dar decizia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care latră sau o maimuță care plescăie, acțiuni care corespund vorbirii la oameni, neuronii-oglindă asociați vorbirii rămân inactivi. Această înțelegere din perspectivă personală a acțiunilor celorlalți ne ajută, se pare, să ne putem raporta la cei din jur, să putem rezona cu ei, conchid Cacioppo și Patrick. Într-un alt experiment, Rizzolatti și colegii săi au observat că simțim jenă atunci când privim o persoană aflată în încurcătură și că avem trăiri similare atunci când urmărim pe cineva care simte vină, poftă sau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un slam-poet care îi place foarte mult. De ziua ei i-a postat pe wall un desen cu un urs albastru. „și mi s-a părut minunat că omul ăsta despre care nu știu mai nimic concret, dar cu care rezonez la nivel frumos a ales în ziua aia să piardă un timp ca să-mi deseneze ceva cadou. A fost emoționant.“ Nu toți prietenii noștri de pe Facebook ne sunt chiar prieteni, în cel mai profund sens al cuvântului, așa cum nu ne
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de Facebook. Dar cât de virtual e un prieten vechi și drag alături de care stai ore întregi la o petrecere, sau la masă? Cât de virtual e un prieten pe care l-ai văzut o dată în viață, dar cu care rezonezi, cu care împărtășești expe riențe și valori comune și care îți face cadou o bucățică din sufletul său? Sigur, se poate spune că exemplele de mai sus sunt niște interacțiuni-surogat. Că nimic nu poate înlocui experiența față în față, carnea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
colegilor ieșeni, să fim împreună la materializarea unor gânduri și transformarea lor în realități inginerești. Dacă Iașul reprezintă pentru români o vatră a generării de cunoștințe, în care s-au plămădit valori ilustre ale neamului românesc, o vioară care a rezonat bucuriile și tristețile, speranțele și împlinirile celor care au avut curajul de a-i mânui arcușul, de Politehnica ieșeană și de facultățile ei mă leagă “dulci aduceri aminte”, dintr-o serie de întâmplări derulate de mai bine de 50 de
O şcoală în care “excelenţa” generează excelenţă ....... In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Florin Teodor Tănăsescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_957]
-
instrumente simbolice care accentuează anumite aspecte ale evenimentului relatat. Cadrajele reprezintă efortul jurnaliștilor de a reda un anumit subiect într-o manieră clară și directă. Cadrajele din știri sunt adesea rezultatul miturilor și poveștilor împărtășite în cadrul unei anumite culturi și rezonează cu temele sociale sau politice față de care privitorii au un interes mai pronunțat. Una dintre cele mai cunoscute definiții oferite cadrajelor îi aparține lui Robert Entman, profesor de comunicare și științe politice la Universitatea Northwestern. Acesta consideră teoria cadrajelor o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor" (Entman, 1993, p. 55). Efectul de framing se regăsește atât la nivel microsocial, cât și la nivel macrosocial. Ca macroconstruct, efectul se referă la modurile de împachetare jurnalistică a informației astfel încât să rezoneze cu audiența. Acest lucru nu înseamnă că jurnaliștii încearcă în mod intenționat să manipuleze; ei au nevoie de aceste "ambalaje" pentru a prezenta subiectele într-o manieră simplificată, care să fie accesibilă întregii audiențe un fel de apel la cel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
proximitate geografică, pe de o parte, când un canal local, regional sau național își selectează în mod diferite subiectele pe care urmează să le prezinte, dar și de o proximitate psihologică, pe de altă parte, când subiectele alese trebuie să rezoneze cu interesele publicului. Un alt criteriu de alegere a informației în cadrul televiziunii este "randamentul vizual". Imaginile unei catastrofe naturale sau ale unui conflict sunt mai spectaculoase decât cele ale unei întâlniri politice sau sociale. În contrast cu acestea, subiectele legate de economie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
propusă de cercetătorii de la Universitatea Columbia (Katz, 1957). O altă dovadă a interdisciplinarității comunicării politice provine din preluările conceptuale din semiotică și pragmatică. Spre exemplu, ideile lui Murray Edelman (2004) legate de "categorizare" și erorile care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima oară acest concept, îi amintim pe cei care fac parte din curentul interacționismului simbolic, precum Herbert Blumer (1969
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informații. De asemenea, premisele teoretice care stau la baza cadrajelor sunt considerate distincte de cele ale teoriei agenda setting. Efectele cadrajelor operează diferit, în funcție de publicuri și de schemele lor mentale preexistente. Efectul este cu atât mai mare, cu cât informațiile rezonează cu schemele mentale preexistente ale audienței. Aici intervine, de asemenea, și contextul cultural în care s-au format respectivele scheme (Scheufele și Iyengar, 2011). Din acest motiv, este important ca cercetările viitoare să analizeze variațiile culturale și modul în care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
faptul că cetățenii filtrează mesajele politice prin intermediul propriilor valori și credințe (Lazarsfeld et al., 1948; Zaller, 1992). Aceste credințe le determină și felul în care răspund la cadrajele din media (Iyengar, 1991). Cu alte cuvinte, impactul unui cadraj depinde de cum rezonează el cu credințele publicului (Gamson și Modigliani, 1987), iar conflictul se pare că are potențialul de a rezona foarte bine cu gândurile audienței (Gross și Brewer, 2007). În sprijinul acestei afirmații, prin intermediul altor cercetări s-a descoperit faptul că cetățenii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
credințe le determină și felul în care răspund la cadrajele din media (Iyengar, 1991). Cu alte cuvinte, impactul unui cadraj depinde de cum rezonează el cu credințele publicului (Gamson și Modigliani, 1987), iar conflictul se pare că are potențialul de a rezona foarte bine cu gândurile audienței (Gross și Brewer, 2007). În sprijinul acestei afirmații, prin intermediul altor cercetări s-a descoperit faptul că cetățenii devin frustrați când observă că disputele și conflictele dintre politicieni îi împiedică să ia deciziile corecte (Hibbing și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
persoane și să le acorde mai multă atenție. Atenția și interesul vor determina o mai atentă procesare cognitivă a informației. O astfel de implicare în procesarea informației poate duce la efecte variate ale cadrajelor din știri: fie le potențează, deoarece rezonează cu gândurile preexistente ale audienței, fie le reduce, dat fiind că indivizii nu au o experiență directă legată de subiectele respective și, deci, depind de informația oferită de media într-o mai mare măsură. În cazul analizei de față, considerăm
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.3.2. Emoțiile ca mediator al efectelor cadrajelor din știri Impactul cadrajelor din știri depinde, în mare parte, de cum rezonează informația prezentată cu gândurile audienței (Gamson 1992). Totuși, cercetări recente indică faptul că nu doar gândurile, ci și stările afective influențează procesarea și internalizarea informației. Răspunsurile cognitive și cele emoționale fiind, prin urmare, importante în egală măsură (Brader, 2006, p.
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea avea o astfel de întreprindere (sunt cunoscute în acest sens criticile pe care și le atrage Eminescu din partea colegilor junimiști pentru libertatea de a-și expune opțiunile, chiar dacă acestea nu rezonau cu politica partidului): "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iată însă, că aproape inconștient ("degetele"), artistului genial, pe punctul de a ceda impulsurilor htoniene (ca om, el se supune legilor materiei și are, deci, un corp tributar durerii și frustrării), reușește să depășească acest moment, printr-o măiastra improvizație. Rezonând cu mișcarea din străfundurile sufletului, tonul lamentației se transformă, aproape imperceptibil, în imn - "marele accent poesc" - în glorificare adusă Creației și cunoașterii extatice pe care o presupune, asemănătoare experienței mistice, cu care actul de creație poetica este uneori asemănat 35
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și pictura pe teme laice influențată de mediul artistic austriac, iar după 1918, centrul cultural-artistic al Bucovinei devine orașul Cernăuți cu asociații artistice și școli de pictură 90. Chiar dacă ramura intelectuală a artiștilor a fost destul de restrânsă, câteva nume au rezonat în pictură, sculptură sau muzică. Octav Băncilă (1972-1944), pictor botoșănean cu studii la München și cu expoziții proprii la Iași și București, este denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care aceștia îl lasă, în baza textelor cu care și-au documentat experiențele, moștenire generațiilor viitoare. Interesul editorilor lui Our Voices în fiecare dintre noi, cei care alegem să răspundem interpelării lor cu propriile noastre texte, departe de a rezona cu mai vechiul interes al subiectului imperialist în obiectul colonizat, pare, dimpotrivă, să ne invite la masa negocierii, să ne propună să începem să existăm, ca și cercetătorii etnici, în textele noastre, ale căror sensuri să (inter)medieze comunicarea dintre
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul lui Chapman trebuie să fi rezonat cu cel al unui "psihopat fanatic"123. Nu în ultimul rând, elocutio (lat.)/lexis (gr.), adică stilul discursului din 18 august 1912 are, după Black, "meritul că descrie linșarea (persoanei de culoare - adăugirea mea) în termeni foarte vii"124, însă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]