2,983 matches
-
mare, este rezervat bastimentelor țărilor riverane acestui fluviu (s.a.)". Austria a introdus o distincție între navigația interioară sau cabotajul și marea navigație, între fluviu și mare, când este cert că Tratatul de la Paris, ale cărui stipulații erau obligatorii pentru Comisia Riverană, în afara faptului că nu aduce nici o restricție principiului liberei navigații, merge chiar mai departe și proclamă în mod expres egalitatea pe Dunăre a pavilioanelor tuturor națiunilor, fără nici o distincție. Micile state au încercat să modereze puțin aceste tendințe restrictive ale
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
cu ocazia acestor călătorii, să se însărcineze cu transportul accidental al persoanelor și al mărfurilor între toate porturile Dunării, fără a putea în același timp să-și însușească exercițiul unei navigații fluviale obișnuite și regulate, care rămâne rezervat bastimentelor țărilor riverane". Însă ceilalți membri ai Comisiei au refuzat să se asociaze la acest modest efort prin care micile state încercau să se apropie cât mai mult posibil de spiritul liberal al dispozițiilor Tratatului de la Paris. Iată câteva cuvinte din discursul prin
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
comerțului între fiecare din porturile Dunării și țările situate în afara acestui fluviu, cealaltă, comerțului interior desfășurat numai între porturile aceluiași fluviu. Or, acordându-le bastimentelor tuturor națiunilor dreptul de a exercita navigația care intră în prima categorie, și bastimentelor tuturor riveranilor pe aceea care aparține celei de a doua categorii, se stabilește libera navigație pe bazele cele mai largi (s.a.) care să fie compatibile cu un sistem de administrație și o stare de lucruri regulată, normală. Spiritul liberal al acestor principii
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
face un pas mai departe pe calea distincțiilor. Cum ea făcuse distincția între navigația maritimo-fluvială și navigația pur interioară, ar fi putut distinge, în ceea ce o privea pe aceasta din urmă, între marele și micul cabotaj, rezervându-i fiecărui stat riveran dreptul exclusiv de navigație în porturile cuprinse între limitele teritoriului său. Însă o atare dispoziție, mult mai conformă de altfel principiilor care serveau drept punct de plecare sistemului austriac, ar fi abolit pentru totdeauna monopolul de fapt, de care Marina
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care Marina Comercială austriacă se bucura de multă vreme la Dunărea de Jos. De asemenea, am găsit în limbajul delegatului ei o flagrantă contradicție. Atunci când el vrea să excludă națiunile străine de la navigația pe Dunăre, invocă principiul suveranității teritoriale a riveranilor. Dar când vine vorba de a-i asigura Austriei dreptul de liberă navigație în porturile acestor co-riverani, același principiu nu îi mai servește, și atunci exact în numele libertății de navigație și al intereselor comerțului general ridică vocea pentru a atenua
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
vine vorba de a-i asigura Austriei dreptul de liberă navigație în porturile acestor co-riverani, același principiu nu îi mai servește, și atunci exact în numele libertății de navigație și al intereselor comerțului general ridică vocea pentru a atenua drepturile Statelor riverane. Era ușor de prevăzut faptul că un regulament de navigație ale cărui clauze erau de asemenea contrarii celor stipulate Tratatului de la Paris nu putea obține niciodată aprobarea Puterilor Europene. De asemenea, atunci când aceste puteri s-au reunit într-o conferință
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
erau de asemenea contrarii celor stipulate Tratatului de la Paris nu putea obține niciodată aprobarea Puterilor Europene. De asemenea, atunci când aceste puteri s-au reunit într-o conferință la Paris, în 1858, pentru a lua act de lucrările executate de Comisia Riverană, lordul Cowley 7, plenipotențiarul Marii Britanii, a protestat cu toată forța împotriva spiritului anti-liberal în care membrii acestei comisii concepuseră Actul de Navigație care trebuia să guverneze Dunărea. Vorbind în mod special despre articolul VIII al actului în chestiune, lordul Cowley
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
tratatul privind libera navigație a fluviului Pô*, semnat în 1819 între Austria și trei state italiene, în conformitate cu prevederile exprese ale Congresului de la Viena. Reprezentantul britanic a relevat, în același timp, textul articolului 34 din Actul de Navigație, prin care Statele Riverane își rezervau dreptul de a modifica regulamentele existente sau de a stabili altele și a exprimat convingerea că astfel de schimbări nu se puteau efectua fără consimțământul puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris ( s.a.). În rezumat, lordul Cowley găsea că
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a fi în armonie cu principiile stabilite în 1856 pentru navigația pe Dunăre. Plenipotențiarii Franței, Prusiei, Rusiei și Sardiniei asociindu-se observațiilor prezentate de lordul Cowley, baronul de Hübner8 a luat cuvântul pentru a interzice, în numele guvernului austriac, opera statelor riverane. El s-a străduit să susțină, interpretând Actul Final al Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris, că aceste două documente mențin distincția între statele riverane și cele neriverane. Nu s-ar putea deduce din nici una din dispozițiile lor - spunea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
baronul de Hübner8 a luat cuvântul pentru a interzice, în numele guvernului austriac, opera statelor riverane. El s-a străduit să susțină, interpretând Actul Final al Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris, că aceste două documente mențin distincția între statele riverane și cele neriverane. Nu s-ar putea deduce din nici una din dispozițiile lor - spunea el - o libertate absolută de navigație pentru pavilioanele tuturor națiunilor". După o discuție dintre cele mai însuflețite, plenipotențiarii celor cinci mari puteri, la care s-a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Actul de Navigație, nereușind să obțină adeziunea concertului european, nu putea deveni executoriu. Reprezentantul Austriei și-a luat atunci angajamentul de a supune observațiile Conferinței aprecierii guvernului său, iar puterile s-au separat fără a putea consona cu opera Comisiei Riverane. Chestiunea a revenit mai târziu în lucrările Conferinței Internaționale care s-au reunit la Paris în anul 1866, în scopul sancționării Actului Public al Comisiei Europene, referitor la navigația pe gurile Dunării și la prelungirea puterilor acestei Comisii. După ce va
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
După ce va fi aprobat Actul Public elaborat în 1865 de către membrii Comisiei Europene și după ce se va fi decis prelungirea pentru încă cinci ani a mandatului acestei Comisii, Conferința a trecut la examinarea chestiunii privind Actul de Navigație al Comisiei Riverane. Plenipotențiarul Rusiei a remarcat atunci că baronul de Hübner ridicase împotriva modificărilor cerute la Conferința din 1858 o obiecție provenită din drepturile de suveranitate (s.a.) ale Austriei, și ar fi bine ca să fie date explicații cu privire la acest subiect. Plenipotențiarul Franței
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Austriei, și ar fi bine ca să fie date explicații cu privire la acest subiect. Plenipotențiarul Franței rezumă astfel chestiunile de supus Curții de la Viena: ce dispoziții a luat ea pentru a modifica regulamentul (s.a.) elaborat în 1857 și pentru a reconstitui Comisia Riverană? Ce își propune ea să facă pentru îndeplinirea acestui dublu obiectiv? La rândul său, plenipotențiarul Italiei a adăugat că ar fi la fel de oportun să fie întrebat guvernul austriac care ar fi, după părerea sa, intervalul de timp în care ar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
facă pentru îndeplinirea acestui dublu obiectiv? La rândul său, plenipotențiarul Italiei a adăugat că ar fi la fel de oportun să fie întrebat guvernul austriac care ar fi, după părerea sa, intervalul de timp în care ar putea fi prezentată activitatea Comisiei Riverane, deoarece Comisia Europeană nu ar putea fi dizolvată înainte ca acest regulament să fie aprobat (s.a.). Presat de toate aceste întrebări, prințul von Metternich 9, care a reprezentat Austria la Conferința Internațională din 1866, și-a asigurat colegii că Austria
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fi dizolvată înainte ca acest regulament să fie aprobat (s.a.). Presat de toate aceste întrebări, prințul von Metternich 9, care a reprezentat Austria la Conferința Internațională din 1866, și-a asigurat colegii că Austria se va ocupa cu reconstituirea Comisiei Riverane, înainte de disoluția Comisiei Europene și că observațiile prezentate în 1858 asupra Actului de Navigație vor face obiectul unui serios examen din partea guvernului său. Asupra ultimei observații a baronului de Budberg 10, a adăugat că se va grăbi să transmită Vienei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în ce termeni contele Beust 12 încerca să explice, în nota pe care a adresat-o, la data de 21 ianuarie 1881, baronului Prokesch la Constantinopol, dorința lui de a concilia controlul puterilor europene la gurile Dunării cu principiul suveranității riveranilor, pe care Austria l-a pus mereu înainte, pentru a-i contesta Europei orice drept de intervenție în reglementarea navigației dunărene. "Vă dați seama prea bine, Domnule Baron, spunea el în această notă, că nu există decât în aparență o
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
salutare la gurile Dunării și, pe de altă parte, inconvenientele unei supravegheri europene pe care noi dorim s-o ținem îndepărtată de partea superioară a fluviului; în realitate, contradicția nu există". Se cunoaște decizia Conferinței de la Londra asupra chestiunii Comisiei Riverane. Această decizie se găsește consemnată în articolul 5 al tratatului care aduce modificări Tratatului de la Paris, care spune: "Condițiile reuniunii Comisiei Riverane, stabilită prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din 30 martie 1856, vor fi fixate printr-o înțelegere
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
partea superioară a fluviului; în realitate, contradicția nu există". Se cunoaște decizia Conferinței de la Londra asupra chestiunii Comisiei Riverane. Această decizie se găsește consemnată în articolul 5 al tratatului care aduce modificări Tratatului de la Paris, care spune: "Condițiile reuniunii Comisiei Riverane, stabilită prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din 30 martie 1856, vor fi fixate printr-o înțelegere prealabilă între puterile riverane, fără a se prejudicia clauza referitoare la cele trei Principate Dunărene; și, atât timp cât va fi vorba despre o
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
găsește consemnată în articolul 5 al tratatului care aduce modificări Tratatului de la Paris, care spune: "Condițiile reuniunii Comisiei Riverane, stabilită prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din 30 martie 1856, vor fi fixate printr-o înțelegere prealabilă între puterile riverane, fără a se prejudicia clauza referitoare la cele trei Principate Dunărene; și, atât timp cât va fi vorba despre o modificare a articolului 17 din numitul tratat, aceasta din urmă va face obiectul unei convenții speciale între puterile cosemnatare". Ajungem, în sfârșit
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
va fi vorba despre o modificare a articolului 17 din numitul tratat, aceasta din urmă va face obiectul unei convenții speciale între puterile cosemnatare". Ajungem, în sfârșit, la Congresul de la Berlin 13. Aici nici măcar nu mai este vorba despre Comisia Riverană. Europa pare să nu fi avut nici un fel de încredere într-o instituție care, de douăzeci și doi de ani nu se putuse niciodată pune în condițiile necesare pentru a îndeplini misiunea pe care i-a conferit-o Tratatul de la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
operei puterilor. Austria, de partea ei, era mulțumită văzându-se debarasată de o organizație care mereu îi contrariase vederile. Fidelă sistemului său de a diviza Dunărea în secțiuni diferite și de a sustrage partea de fluviu pe care era ea riverană oricărei intervenții, vedea cu satisfacție prevalând în sânul Congresului ideea de a pune Dunărea de Jos în cu totul alte condiții decât acelea existente pentru Dunărea de Sus. Într-adevăr, articolul 55 al Tratatului de la Berlin îi lua Comisiei Riverane
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
riverană oricărei intervenții, vedea cu satisfacție prevalând în sânul Congresului ideea de a pune Dunărea de Jos în cu totul alte condiții decât acelea existente pentru Dunărea de Sus. Într-adevăr, articolul 55 al Tratatului de la Berlin îi lua Comisiei Riverane atribuția pe care i-a încredințat-o Tratatul de la Paris în subiectul elaborării regulamentelor de navigație al politicii fluviale pe toată întinderea fluviului și a pus această obligație în sarcina Comisiei Europene, însă numai pe partea de fluviu cuprinsă între
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fluviu cuprinsă între Porțile de Fier și Galați. În ceea ce privește partea superioară a Dunării, tratatul păstrează o tăcere absolută. Europa renunță tacit la ideile pe care le aplicase în diferite reprize Dunării. Ea renunță la ideea condominiumului (s.a.) între toți posesorii riverani, precum și la dreptul de supraveghere pentru aplicarea pe Dunărea de Sus a principiilor proclamate de Actul Congresului de la Viena din 1815. Atenția sa nu mai este atrasă decât de partea inferioară a fluviului, inclusiv de gurile ei; numai în această
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de Sus a principiilor proclamate de Actul Congresului de la Viena din 1815. Atenția sa nu mai este atrasă decât de partea inferioară a fluviului, inclusiv de gurile ei; numai în această singură parte a fluviului, pe care Austria nu este riverană, se ocupă să dea o nouă organizare și noi puteri instituțiilor europene create prin Tratatul de la 1856. Abandonând sistemul Comisiei Riverane pe întreaga Dunăre, Congresul de la Berlin a crezut necesar, într-adevăr, să crească garanțiile deja existente pentru aplicarea, la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
inferioară a fluviului, inclusiv de gurile ei; numai în această singură parte a fluviului, pe care Austria nu este riverană, se ocupă să dea o nouă organizare și noi puteri instituțiilor europene create prin Tratatul de la 1856. Abandonând sistemul Comisiei Riverane pe întreaga Dunăre, Congresul de la Berlin a crezut necesar, într-adevăr, să crească garanțiile deja existente pentru aplicarea, la Dunărea de Jos și la guri, a principiilor proclamate în materie de navigație și recunoscute drept aplicabile la Dunăre. El a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]