55,533 matches
-
cu coacăze negre, spumă de coacăze negre, ba cred c-a încercat o dată să facă și mâncare de coacăze negre... În urma acestui exces, eu și cu soru-mea, evident, nu puteam nici să vedem coacăzele negre. Tânjeam în schimb după coacăzele roșii din grădinile vecinilor, cum era grădină domnului Bazavan, unde erau doar doi-trei coacăzi negri și plin de coacăzi roșii, care făceau niște fructe dulci-acrișoare, nemaipomenit de frumoase și de gustoase. Cartea copilăriei... Povești nemuritoare! Iubeam să evadez în lumi și
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
negre... În urma acestui exces, eu și cu soru-mea, evident, nu puteam nici să vedem coacăzele negre. Tânjeam în schimb după coacăzele roșii din grădinile vecinilor, cum era grădină domnului Bazavan, unde erau doar doi-trei coacăzi negri și plin de coacăzi roșii, care făceau niște fructe dulci-acrișoare, nemaipomenit de frumoase și de gustoase. Cartea copilăriei... Povești nemuritoare! Iubeam să evadez în lumi și să trăiesc în basme. Eram Prâslea cel voinic și merele de aur, fata moșului, Harap Alb, fata săracului cea
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
animal aflat în suferință(din nefericire în țara asta avem de-a face zilnic cu abuzuri asupra bietelor viețuitoare). Salut! Paștele ,în mod normal, trebuie să fie o sărbătoare a sufletului.De asemeni ,că fiecare popor ,avem tradiții:mielul ,ouăle roșii,etc,insă eliminând tradițiile nu înseamnă că am facut un lucru bun.Cred că ar trebui să avem mai mult autocontrol și să nu facem dintr-o sărbătoare sfântă un prilej de îmbuibare cu carne și alcool.Cate puțin din
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
de fapt a vandut aceeași națiune hoților din est? Felicitări ! Mă întreb, cum unii dintre noi pot susține afirmațiile președintelui cu nume predestinat? Uite, asta e unul din momentele în care furia-mi trece de limita marcată strident cu liniuța roșie. Domnul Băsescu își permite să-și dea cu părere despre ce vrea dânsul. E bun și-n fotbal, sfătuitor bun și la șpriț, dansator, jucător și ce vreți voi. Domnule Băsescu, noi, poporul român, ne-am săturat de mofturile-ti
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
cum adie stînjeneii, Sub bătaia vîntului aprilin. Uite ce coapse are lumea Și ce sîni zemoși, Ce sîni mari și zemoși, de rodie, Gata să vindece gingiile supurînde ale bătrînilor, Gata să vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor plină de toate bubele zilelor... 4. Ia-ți lumea înapoi, Amăgitorule. Ia-ți înapoi ispitele. Nu am trebuință de ele, Amăgitorule, Nu am trebuință de tine
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
tari. La biblioteca mare a familiei sale e nevoie și de un bibliotecar. Aici începe însă complicația pentru că acesta, Andrei Pietraru, care o iubea la început în taină, o seduce pe fata boierului. El uzează involuntar de un procedeu din "Roșu și negru", carte pe care nu o citise. Personajele din Groapa lui Eugen Barbu nu prea pun mîna pe o carte. Excepție face "studintu" Pricopie care citește cărți grele, incompatibile cu Veta, fata gazdei sale, un acar. Ea are o
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
acest Carol, ilustru și dinastic, dimpreună cu atâtea alte nume (ca englezescul Scarlett sau cu Scarlat al nostru), ca și cu écarlate și scarlatine, provine realmente din latinescul medieval scarlatus 3, ieșit, la rându-i, din persanul saqirlat, i. e. "flamură roșie", care ajunge, la Bizanț, să desemneze porphyra însăși, "roșul" bazileic, - ne mai rămâne să vedem în ce măsură Craii (de Curtea-Veche) "realizează" și acest sens complementar (și insolit). Ei bine, propria-i "performanță", dacă vreți, e, de asemeni, integrală. Mai întâi, Carol
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
nume (ca englezescul Scarlett sau cu Scarlat al nostru), ca și cu écarlate și scarlatine, provine realmente din latinescul medieval scarlatus 3, ieșit, la rându-i, din persanul saqirlat, i. e. "flamură roșie", care ajunge, la Bizanț, să desemneze porphyra însăși, "roșul" bazileic, - ne mai rămâne să vedem în ce măsură Craii (de Curtea-Veche) "realizează" și acest sens complementar (și insolit). Ei bine, propria-i "performanță", dacă vreți, e, de asemeni, integrală. Mai întâi, Carol însuși, acest nexus al celor două serii de sensuri
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
muri de scarlatină, ca și, de bună seamă, a te "topi", cu Craii, "în purpura asfințitului" (s. m.) sau, eventual, "în sânge" (s. m.), cu suta optsprezece, este, aici, a-ți asuma, până la capăt, pr(a)estigiile "culorii imperiale", mistuitorul roșu bizantin. Și, de altminteri, moarta are parte de un prohod într-adevăr domnesc, "ca împărătesele de la Bizanț"... Cu care, acest roșu, "scarlat"-ul matein, va să-și încheie echivoca lui misiune, - după ce alternase, contrapunctic, cu "craii", în concertul marii cărți
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
moarta are parte de un prohod într-adevăr domnesc, "ca împărătesele de la Bizanț"... Cu care, acest roșu, "scarlat"-ul matein, va să-și încheie echivoca lui misiune, - după ce alternase, contrapunctic, cu "craii", în concertul marii cărți. II. Echivocă e misiunea roșului, în Craii..., atâta vreme cât protagoniștii și-l revendică nostalgic sau bovaric, și-l însușesc pe drept sau uzurpându-l și, deopotrivă,-s mistuiți pe "rugul" său. De-a binelea malefic și potrivnic el nu le este, însă, în roman, decât "fețelor
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
hematofobie, - căci "dacă vedea sânge, leșina"). Aceasta ultimă, de altfel, e cea care (dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o obscură premoniție) va ține piept aristocraticei ispite a caselor "celor mari cu paraclis de la Cișmeaua Roșie" (s. m.), rămase, ele, de pe urma matusalemicei mătuși Smaranda, și care, preschimbate-n lazaret, la '77, puțin după întemeierea Crucii-Roșii, au să-i aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu face alta decât tocmai să "închidă" zisele case de prea răi auguri, mutându-se intempestiv "în Mântuleasa". Că, între altele, "Cișmeaua Roșie" nu este o ficțiune mateină, dar un loc binecunoscut, ultracentral (și nu fără o strânsă legătură cu, amintită-n treacăt, Ralu, domnița primei noastre scene) în Bucureștii de aievea, este, desigur, altă vorbă. Nu-i, totuși, mai puțin adevărat că
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
pe marile/ și mișcătoarele/ pustietăți"!), în acest turn de fildeș și, totodată, criptă (căci din-,spre Sărindar"!), dă buzna Gore Pirgu, spusesem, într-o zi, cu "carlinul" lui Haralambescu (o șarlă ce, uitasem să adaug, e îmbrăcată într-un "valtrap roșu"!), spre indignarea franțuzoaicei gazde, care, nu numai "îmbufnată", dar și "roșie", o să-l anunțe pe acest goujat... Or, a "roși până în albul ochilor" e cea dintâi reacție a Ilincăi (de o "albeață", ea, a pielii, "nefirească", ba, pasămite, și noctilucentă
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
totodată, criptă (căci din-,spre Sărindar"!), dă buzna Gore Pirgu, spusesem, într-o zi, cu "carlinul" lui Haralambescu (o șarlă ce, uitasem să adaug, e îmbrăcată într-un "valtrap roșu"!), spre indignarea franțuzoaicei gazde, care, nu numai "îmbufnată", dar și "roșie", o să-l anunțe pe acest goujat... Or, a "roși până în albul ochilor" e cea dintâi reacție a Ilincăi (de o "albeață", ea, a pielii, "nefirească", ba, pasămite, și noctilucentă, - căci "goală, cred că s-ar fi văzut luminoasă în întuneric
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
preursite, nu-i de mirare că, după plecarea-i, inițială, peste mări și țăr(m)i, "singura persoană ș?ț de la noi" cu care el, Pantazi, "păstrase legături", va fi fost, și ea, o posesoare de "mare flamură albă și roșie". E vorba de Pulcheria (și după soț, și după tată) Canta, exotica mătușă de dincolo de Milcov și viitoarea mamă de suflet a Ilincăi, - pe care, însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
și nuanțe) în pliurile cărții. Cifrul cromatic matein (când nu e vorba, evident, de unul propriu-zis heraldic, adică strict și imuabil) nu-i diferit, în rest, de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar roșul, pasionalitate... De unde, însăși "floarea roșie" a oacheșei inițiatoare a domnișorului Pantazi în taina dragostei furtive; după cum izul de "garoafă roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Cifrul cromatic matein (când nu e vorba, evident, de unul propriu-zis heraldic, adică strict și imuabil) nu-i diferit, în rest, de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar roșul, pasionalitate... De unde, însăși "floarea roșie" a oacheșei inițiatoare a domnișorului Pantazi în taina dragostei furtive; după cum izul de "garoafă roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și cu "gheața", cu glacialitatea, safirelor
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
imuabil) nu-i diferit, în rest, de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar roșul, pasionalitate... De unde, însăși "floarea roșie" a oacheșei inițiatoare a domnișorului Pantazi în taina dragostei furtive; după cum izul de "garoafă roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și cu "gheața", cu glacialitatea, safirelor ce i-o răsfrâng), e apt să sugereze, dacă nu chiar imunde vocații interlope, patimi
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
al unui dandy (garoafa căruia, când se numește Wilde, e verde!). Adevărat, însă, că suavul Aubrey pare un dandy, mai curând, de carnaval (el travestindu-se când într-o antică almee, când într-o stranie iasmă "cu un bogat păr roșu", - ca și peruca, pe cât cred, a "arnoteanului" Claymoor!7). Drept pentru care și Mateiu, compensatoriu, îl proiectează într-un cadru mai "semeț", printre "frumoșii lorzi" ai altei sute și-ai unei Anglii vesele, aceștia, "ținând în mână trandafiri" (iar nu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
e străin. Genealogia sa e, de altminteri, nu mai puțin sinistră decât ereditatea încărcată a lui Pașadia Măgureanu, - străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de carnasieră gula (dovadă gueules-ul Talleyranzilor, să zicem, - despre care vom
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
nu mai puțin sinistră decât ereditatea încărcată a lui Pașadia Măgureanu, - străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de carnasieră gula (dovadă gueules-ul Talleyranzilor, să zicem, - despre care vom mai fi vorbit). Or, pentru că tot suntem
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
rănile ce făcuse." Și nu e un "homeopat" Pantazi însuși, ce tinde să se vindece de Wanda prin, peste ani, sosia ei, ce este (,Doamne, cum îi seamănă!") Ilinca? Altminteri, "purpura" e, la Mateiu, în, baremi, poeziile-i uitate, întotdeauna roșie. Un roșu, mai cu seamă, al norilor sau zării la crepuscul, sanguinolent și incendiar, din "sângele" și "rugul" căruia încheagă, ca să se spulbere în cele patru vânturi, mari "trâmbe de vedenii", mari iluzii (ca, zice-se, pe cerurile frânce, în
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
para ce-l aprinde/ De vii văpăi..." Or, singurul pandant (,complementara") acestor purpuri bizantine nu poate fi, desigur, decât negrul: al "negurii"... uitării, al nopții și al morții. Căci, cum citește-se în Sub pecetea tainei: "Peste toată această pâclă roșie se lasă grea o perdea neagră." 1 "Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taina acestui procedeu de Ťexhauțiuneť, de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței..." (Răsăritul Crailor, s. m.) 2 Într-o semantică nu tot atât de
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
a suflat praful de pe multe codice. Într-un târziu, a fost adus din Canada un mare vânător, căutător de urme, un ultim mohican, în felul lui, care și-a instalat cartierul general într-o pădure, și-a sumes mânecile cămășii roșii cadrilate și a purces la treabă. În ținutul lăsat, cu încăpățânare, de localnici în sălbăticia dintâi, jeep-urile, carele de televiziune, armatele de oameni preocupați să facă bani din orice au creat o stranie forfotă distrugătoare. După o vreme, cuceritorii
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
românești, reprezentându-i pe marii domnitori și era încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase roșie are umbre splendide ca un apus de soare". Printre înalții oaspeți străini se aflau mareșalul Foch, "învingătorul de la Marna", și "dragul nostru vechi prieten" generalul Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, venită la Iași în 1917. Pe strada, acoperită cu baldachin
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]