1,114 matches
-
De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a poftit la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas însărcinată. Și de această dată, accentul în nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu-zise, ci asupra conceperii. Basmul nu pune niciodată la îndoială nașterea; conceperea este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-l deschidă doar fata; poarta se închide după ce fata intră. Ea găsește o stană de piatră, pe care o boci și îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tine/că ai să iei de bărbat/ p-un fecior de împărat/astăzi mort și ne-ngropat!" A treia zi, călugărul adaugă la cele spuse cu o zi în urmă: "Și mulți ai o să-l veghezi/până când să-l înviiezi!" Roaba o asigură că "unde s-a mai pomenit fată de-mpărat să rămâie nemăritată, ca ale proaste și sărace!" Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așa a făcut. „Cartea intră în mine și altfel decât citind-o. Cartea se uită la mine, cum mă dezbrac, cu cine vorbesc la telefon, cartea capătă încredere în mine... Suntem pe picior de egalitate, nu o tratez ca pe roaba mea...“, a mărturisit Zholdak. Colaborarea dintre regizor și scriitor va continua cu un alt spectacol și cu un film pe care Zholdak îl va realiza despre Erofeev în trei orașe: Kiev, Moscova și Sibiu. Dezamăgirile se vindecă repede la TIFF
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
continuitate, polițiștii comunitari și polițaii au aceleași atribuții, dar un salariu de trei ori mai mic! pă toți i-o picat! pă ăla gras, micuț, cum îl cheamă, Marian, Vasîle? km 264, n-o pună pe nevastă-mea să fie roabă! cîte limbi are o femeie? cîte-i dai! ai mușcat-o! am crezut cîte limbi știe! bă, cu Nelu mai glumeam, dar tu, dacă te-ai băgat în seamă! spune-i ce-ai pățit cu violatorul! cascheta bună, cu cascheta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Duhan, decît că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate. Trebuie să vă spun cinstit că eu nu sînt imparțial cînd vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu gobăi pierite și a pornit spre bulboană. Pe drum se întîlnește cu învățătorul Luca, un om simțit aproape la fel de mult ca și mine. Domnule Duhan, îngroapă-le, nu le arunca la bulboană. Sînt bolnave, o să transmită boala peste tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încă viguros și apa din bulboană bolborosea înfricoșător. Apa învîrtindu-se scotea la suprafață, pentru una-două secunde, hoituri de tot felul, resturi și... mi-i silă să povestesc. Duhan este nervos și mișcările sale sînt prea bruște, prea apăsate. Merge cu roaba pînă la buza bulboanei. Apa era cam la 4-5 metri mai jos. Ridică roaba ca s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană. Apa îl preia imediat, îl bagă la fund și-l scoate la suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
una-două secunde, hoituri de tot felul, resturi și... mi-i silă să povestesc. Duhan este nervos și mișcările sale sînt prea bruște, prea apăsate. Merge cu roaba pînă la buza bulboanei. Apa era cam la 4-5 metri mai jos. Ridică roaba ca s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană. Apa îl preia imediat, îl bagă la fund și-l scoate la suprafață. Răcnește după ajutor. Învățătorul aleargă spre casa unui gospodar, strigînd la rîndul lui după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mănăstire Hlincea, și le-am vândut un iaz de moară ce l-am iezit eu pe locul svintei mănăstiri, și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem spune așa, dragule, și cu o fostă roabă. Afacerea a fost întărită de Gheorghe Duca voievod la 27 oct.1669 (7178). Mănăstirea cumpăra de la Hapca - fostă roabă - un loc de casă de pe Ulița Hierbinte. - Pe lângă cumpărăturile făcute cu sârg de mănăstire, apare și o danie. Dania cuprindea niște
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem spune așa, dragule, și cu o fostă roabă. Afacerea a fost întărită de Gheorghe Duca voievod la 27 oct.1669 (7178). Mănăstirea cumpăra de la Hapca - fostă roabă - un loc de casă de pe Ulița Hierbinte. - Pe lângă cumpărăturile făcute cu sârg de mănăstire, apare și o danie. Dania cuprindea niște locuri de dugheni aflate lângă Curtea domnească din Iași. Dania a fost făcută la 28 martie 1660 (7168) de către
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unde-i, or în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșa uns ca dracul. El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria țiganca , dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
borfași, ratați, bețivi, fumangii; dacă mai rezist în jungla asta 6 luni, ajung și eu animal ca ei". A trebuit să rabde nu 6 luni, ci 14 și, pentru a câștiga câteva lire, descarcă, noaptea, camioane cu cenușă, trage la roabă, zugrăvește casele turcaleților. Tot ce câștigă cheltuie pe scrisori. Trimite sute de epistole în cele patru vânturi, solicitând unor personalități din lumea literelor și a științelor exacte să pună o vorbă bună pe lângă organismele internaționale, doar-doar s-o îndura America
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-sa... Soacră-mea e o zgripțuroaică și jumătate... Ea nu caută decât cel mai mic nod în papură să tăbărască asupra mea că am luat fată cu vilă pe Karl Marx, că o las să muncească, întocmai ca pe-o roabă, la cărat și aranjat cărți pe rafturi, să se urce pe tot felul de scări, să înghită zilnic nori invizibili de praf și, în perspectivă, s-ajungă cu plămânii-n pioneze, ca minerii cu silicoză... Ienceanu, mai tânăr și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Încoace. Asta mi-ar mai lipsi după atâta drum, să mă văd tăvălit de câini prin bătătura asta de șantier, cine dracu’ m-o fi pus?... Curtea era plină de grămezi de nisip și balastru, site pentru cernut nisip și roabe, iar tuburile de puț de diferite mărimi formau parcele dreptunghiulare, aranjate ca niște soldați de plumb până aproape de grădina din dreapta casei, dincolo de care pornea un lan de porumb urcând până În zarea vegheată de turnul unui castel de apă. Cine m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
au dorit. Poate c-ar trebui să le iert, trebuie desigur să le iert și totuși Îmi vine din ce În ce mai greu. Uite că Începe din nou să plouă. Ploaia se Întețește, stârnită de glasul rânced melodios al preotului Înălțând rugă pentru roaba lui Dumnezeu Felicia, să se odihnească Într-un loc de verdeață și răcoare unde nu-i mâhnire și durere, și Încă Încerc să Întrevăd locul acela În atmosfera de amurg perpetuu a dimineții, Încă sunt aici și lupt cu pornirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce-l arăta În stare să-l asculte pe tac-su ceasuri În șir cu cea mai mare atenție, ca să facă până la urmă tot ce știe și ce vrea el. Prima dată Îl văzusem călcând parcă-n vârful picioarelor printre roabe și găleți și grămezi de mortar, cu o strâmbătură de dezgust la care n-am luat aminte până nu mi-a spus Laur. — Uite-l, ăla-i poponaru’ de fii-su... — Tot degeaba, dacă nu-l bagă cu noi la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de câțiva bătrâni... neamurile cele mai apropiate ale moartei. Clopotul bătea întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate într-o dungă... bate rar și adânc, parcă ar număra
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Notă: a fost păstrată Întocmai ortografia originală fără a se interveni În text) POVESTE TRAGICĂ... Dincă era un tânăr rrom de la curtea din Iași a familiei boierului (logofăt) Dumitrachi Cantacuzino-Pașcanu și fiu, nelegitim, al acestuia cu Maria, o tânără rromă, roabă. Acest aspect era cunoscut și acceptat de Profirița, soția logăfătului, care nu putuse avea copii și, astfel, ajunsese să-l adore de-a dreptul pe băiatul cuminte și isteț, căruia dânsa dorea să-i lase carte pentru dezrobire și o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
era un gemuleț mic pe unde intra aer, zăpadă, ploaie. Ce-mi amintesc este că-n fiecare dimineață... Deci noi am fost trimiși toamna și am apucat o iarnă groaznică acolo și oamenii mureau pe capete. Se cărau dimineața cu roaba cadavrele Înțepenite - le căra cine mai putea să ajute la treaba asta. Iar molima care a măcinat lumea era tifosul exantematic. Păduchi, păduchi... Mă scuzați, poate nici n-ați văzut dumneavoastră cum arată un păduche, eu cred că nu (râde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
darul procreației, chiar dacă progenitura lui se va scufunda și mai rău în păcat. „La plinirea vremii”, femeia va acorda credit integral cuvântului Divin, ascultând împotriva rațiunii firești, alterată, de rațiunea voinței Divine ce s-a făcut cunoscută prin înger. „Iată, roaba Domnului sunt, fie mie după cuvântul tău”. Fecioara Maria reabilitează neascultarea fecioarei Eva, așa încât „raiul cel închis, iarăși s a deschis”. Prin neascultare, procrearea coborâtă la nivel biologic, la pofta trupească, aruncă trupurile în stricăciune și în moarte, iar sufletele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care e hrănită și nu-i va mai fi frică să spună adevărul! Dădea din cap și zicea ca pentru sine: „Ehe... mai e mult până atunci!”. Era prin 1967, spre vară. „Domnul” Nicolae Țiganul Din perioada de practică la roabă, hămălit și săpături mi-a rămas o amintire frumoasă. În Decembrie 1966 se lucra la un laborator. Vara se executase zidăria și se montase acoperișul, iarna se închisese provizoriu cu panouri din polietilenă, se încălzise și se executau tencuieli interioare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
șanț de 0,6-0,7 metri și adânc de 1 metru, în care echipa de instalatori trebuia să pozeze niște conducte. Pentru traversarea lui pusesem un panou de schelă peste șanț, lat de jumătate de metru. Am cărat fiecare câteva roabe de mortar, ca să nu înghețe afară și să nu ne prindă întunericul. Domnul Nicolae (așa mă adresam oricui, pentru mine toți erau domni, nu tovarăși), nu și-a putut ține echilibrul pe podeț și a răsturnat mortarul în șanț. Crezând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]