1,654 matches
-
și Mănenii pământ («de la Averescu!», se hlizeau ei, de parcă generalul li-l Înmânase dimpreună cu o strângere de mână - așa-i când ești «basarabean de-al nostru, din Babele, Ismail») - dar ce folos? Oamenii nu mai erau suflete, scăpaseră de robia duho-rusească, recăpătaseră libertatea, primiseră și pământ, Însă... Însă, așa... - Se vede că libertatea ceea nu-i ca o bucată de pâine: ți se dă, tu o iei, o mănânci... Libertatea-i ca tabla-nmulțirii: trebuie să trudești la ea, pân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așa ea lui, ce Înseamnă cuvântul și el mi-a spus, a zis că varvari sunt Turcii și Tătarii și Lehii și Liftele-păgâne, ceia de-i Învățăm noi la școală, că năvălesc și ne dau foc și ne iau În robie fetele și femeile și, când se-apucă să le pângărească pre ele, ele strigă, cu glas mare: «Varvarule! Nu mă mai năvăli, că mă doare!» « Parcă ziceai că barbarii șed cu fetele și cu femeile noastre - de ce să le doară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fiecare pas preschimbă totul și e din ce în ce mai aproape. El m-a ales pe mine, știu că nu mai am scăpare. M-a cuprins, mă simt din ce în ce mai crudă, mai fără viață, fără milă, fără nimic. Deja mă îmbrâncește. Am căzut în robia întunericului și mă simt o ființă fără suflet. Sunt ca o nălucă, umblând fără rost, amăgind pe cei pe care îi simt mai sensibili, mai nefericiți, făcându-i să creadă că nu mai au rost în viață. Sunt ca într-
Pasii intunericului. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2369]
-
Dar chiar presupunând că ar fi cum zici dumneata, imputarea sau ocara dumitale n-ar privi pe țăranul nostru, ci pe cei ce l-au emancipat numai de formă și I-au lăsat, în fapt, mai încătușat ca pe vremea robiei. În loc să-i fi dat învățătură și educație cetățenească, a fost menținut cu sila în întuneric. Nu ne-a trebuit țăran-cetățean, ci țăran-animal. Și acuma, culmea batjocurii, îl mai și insultăm că e rău și trândav... A, întreabă-l pe dumnealui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
omul ar avea un trai de două ori mai bun. În realitate, însă, trei sferturi din truda săracilor merge să întreție huzureala celor ce stăpânesc pământurile. Mai fericiți au fost sclavii de odinioară, care erau hrăniți, îmbrăcați și îngrijiți în schimbul robiei, pe când țăranii noștri, robotind mai rău ca robii, nu ajung să-și câștige nici măcar mâncarea omenească și trebuie să cerșească și să rămâie veșnic datori la ciocoi, ca să nu moară de foame... Ion Dragoș, învățătorul, vorbea din propria experiență, trăind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
avem pământ... ― Pământ, pămînt! mormăi Iuga. Cei din bătrâni nu râvneau la pământurile boierilor și au trăit mai bine. ― Alte vremuri erau pe-atunci, conașule! zise Vasile Zidaru. ― Am fost robi, boierule! strigă iar Marin Stan. Luați-ne iar în robie, că poate așa o fi mai bine de noi! ― Ba v-ați învățat să umblați numai cu cerșitul! strigă Miron Iuga, enervat puțin de stăruința țăranilor. ― D-apoi noi ne-am tot rugat și ne rugăm, că atâta putere avem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
două curente. Reprezentanții curentului germanofil argumentau astfel: „Noi n-avem nici un interes ca rușii să iasă învingători, ar fi triumful autoritarismului, al obscurantismului, al celei mai periculoase reacțiuni. Rusia învingătoare ar fi stăpână pe Bosfor și Dardanele, ceea ce ar însemna robia noastră economică [...]. Dimpotrivă, Rusia înfrântă însemnează redobândirea Basarabiei. E adevărat că frații noștri din Ardeal suferă, dar mai mult încă suferă cei din Basarabia și mai mult sunt amenințați în existența lor.” Curentul antantofil, mai puternic la începutul conflagrației, considera
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noi nu putea trece nici un semn, nici o chemare la redeșteptare dincolo de Prut, încât România liberă nu era pentru Basarabia un focar de iradiațiune națională, așa cum era pentru celelalte frânturi ale neamului românesc. Și totuși, a fost destul să cadă lanțul robiei țariste pentru ca libertatea să îmbrace numaidecât o formă de viață națională în provincia dintre Prut și Nistru”. Asperitățile integrării Basarabiei în România întregită, proces din care n-au lipsit abuzurile și greșelile administrației (ce a cuprins și funcționari din provincie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
într-o manieră care pune sub semnul întrebării competența științifică a autorului. În încercarea de a justifica intervenția Moscovei, autorul „descoperă” cinci „argumente”. „În primul rând, ocupând după 17 septembrie raioanele de răsărit ale Poloniei, Uniunea Sovietică a salvat de la robia fascistă peste 13 milioane de oameni, care populau acest teritoriu”, din care 11 milioane ar fi fost ucraineni și bieloruși. Polonia interbelică era - spune autorul (o astfel de apreciere se referă și la România), un stat ultrareacționar, ultranaționalist, multinațional, cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trecut frontiera, statul polonez nu mai exista de facto și de jure. În fața înaintării armatei germane, guvernul polonez fugise din țară încă din ziua de 16 septembrie, abandonându-și poporul. Încă din anul 1939, Armata Roșie a salvat oamenii de robie fascistă și nimicire și a redobândit legitimitatea istorică”. În fața unor astfel de „argumente” și a altora, pe care nu le reluăm aici, dezbaterea științifică încetează. Problema răspunderilor pentru mersul evenimentelor de la începutul celui de al doilea război mondial este deosebit de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi apărat aievea, ca ceva ce poate duce la fericirea eternă pe pământ, socotesc că aici la noi, în colțul acesta de lume unde trăiește un popor dornic de libertate și de claritate, căruia îi repugnă și excesele sângeroase și robiile tiranice, un popor stăpânit de dragoste de proprietate individuală, și de brazdă și de puterea unui instinct, și care este legat prin toate fibrele sale de rege și dinastia sa - aici, la noi, propaganda comunistă este un atentat împotriva sufletului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Judge (2004) concluzionează că satisfacția în muncă este un predictor al performanței, iar relația este chiar mai puternică pentru posturile mai complexe. Relația pozitivă și liniară dintre satisfacție și nivelul postului în ierarhia organizației este susținută și de alți cercetători (Robie, Ryan, Schmieder, Parra și Smith, 1998). Huang și Van De Vliert (2003) atrag atenția asupra specificului național ca mediator între caracteristicile postului (intrinseci și extrinseci) și nivelul satisfacției. Dezvoltarea economică, exprimată prin sistemul bunăstării și securitatea socială, individualismul ca și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
John E. (1980). A test of The Need Hierarchy Concept by a Markov Model of Change in Need Strenght. Administrative Science Quarterly, 25, 4, 654-670. Rawls, Warfield, Anne. (2008). Harold Garfinkel, Ethnomethodology and Workplace Studies. Organization Studies, 29, 5, 701-732. Robie, Chet, Ryan, Ann Mare, Schmieder, Robert A., Parra, Luis, Fernando și Smith, Patricia C. (1998). The Relation between Job Level and Job Satisfaction. Group Organization Management, 23, 4, 470-495. Roch, Sylvia G. și Shanock, Linda R. (2006). Organizational Justice in
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
86, 163 Pinder, 12, 20, 107, 160, 162 Pontbraind, 109 Porter, 23, 24, 46, 79, 80, 162 Prehar, 111, 158 Pugh, 32, 34, 35, 162 Rauschenberger, 51, 162 Rawls, 144, 162 Reiley, 110 Robbins, 28 Roberts, 47, 160 Robertson, 11 Robie, 24, 162 Roch, 111, 162 Roethlisberger, 33 Romer, 74, 162 Ronen, 28, 71, 75, 77, 162, 163 Ross, 101, 160 Rotariu, 120 Ruiz-Quintanilla, 118, 162 Russell, 58, 163 Ryan, 12, 18, 23, 27, 36, 38, 87, 88, 89, 91, 92
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cea a inevitabilei omenești dispariții, ci e, mai degrabă, indusă de conștiința neputinței dialogului cu Transcendentul, cu ecouri, iarăși, argheziene: Elegii de toamnă fără niciun răspuns / Resturi de epistole și epifanii. În acest context, al absenței dialogului, libertatea e o robie, implicând o mai mare responsabilitate de a fi, cu atât mai mult cu cât se apropie ceasul al doisprezecelea, care-l face să se simtă stup prădat nainte să fi fost miere, vegheat de soarele orb în rolul lui Oedip
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
s-ar fi ivit zadarnic, dacă ei n-ar fi avut însușirile pe care le-au avut. Trebuia ca Moise să găsească poporul lui Israel în Egipt, redus la sclavie și asuprit de egipteni, pentru ca, dornic de a ieși din robie, acesta să fie gata să-l urmeze. Trebuia ca pentru Romulus să nu fie loc în Alba și ca, la naștere, el să fi fost părăsit la voia întâmplării, pentru ca pe urmă soarta să vrea ca el să ajungă rege
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dintâi între camarazii lui de luptă. Dar, părându-i-se că este un lucru înjositor să fie sub conducerea altuia, se gândi să ocupe orașul Fermo, asigurându-și pentru aceasta ajutorul unor locuitori ai lui, cărora le era mai dragă robia decât libertatea patriei lor, și având totodată de partea lui pe Vitellozzo. Îi scrise deci lui Giovanni Fogliani că, întrucât stătuse mulți ani departe de patrie, voia să vină să-l vadă pe el și orașul lui și, într-o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
calea este a lui “Avramie, cu mila lui Dumnezău, patriarhu Sfintei Cetăți Ierusalimului și a toată Palestina” din 30 aprilie 1782. ― Și pe cine mai blestemă “patrierșia” sa? ― Niște bieți țigani au fugit în lume pentru a scăpa de pacostea robiei. De aici și până la blestem nu-i decât un pas. Așa că blestemul este “Pentru câți țigani ar fi a sfintei măn(ă)stiri Bârnova, care iaste închinată la Sfântul Mormânt Ierusalimului. Și împrăștiindu-să o samă... din țiganii aceștii... măn(ă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvîntul Domnului; căci vă era frică de foc și nu v-ați suit pe munte. El a zis: 6. "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7. Să n-ai alți dumnezei afară de Mine. 8. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în ape sub pămînt. 9. Să nu te închini înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
pe care nu tu le-ai săpat, vii și măslini pe care nu tu i-ai sădit. Cînd vei mînca și te vei sătura, 12. vezi să nu uiți pe Domnul, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. 13. Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujești, și pe Numele Lui să juri. 14. Să nu vă duceți după alți dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru; 15. căci Domnul, Dumnezeul tău este un Dumnezeu gelos în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
mai mic dintre toate popoarele. 8. Ci, pentru că Domnul vă iubește, pentru că a vrut să țină jurămîntul pe care l-a făcut părinților voștri, pentru aceea v-a scos Domnul cu mîna Lui puternică, și v-a izbăvit din casa robiei, din mîna lui Faraon, împăratul Egiptului. 9. Să știi dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios și Își ține legămîntul și îndurarea pînă la al miilea neam de oameni față de cei ce-L iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
oi, mărindu-ți-se argintul și aurul, și crescîndu-ți tot ce ai, 14. ia seama să nu ți se umfle inima de mîndrie și să nu uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei, 15. care te-a dus în acea pustie mare și grozavă, unde erau șerpi înfocați și scorpioni, în locuri uscate și fără apă, care a făcut să-ți țîșnească apă din stînca cea mai tare, 16. și care ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
și de El să vă alipiți. 5. Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v-a scos din țara Egiptului și v-a izbăvit din casa robiei, și a voit să te abată de la calea în care ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoți astfel răul din mijlocul tău. 6. Dacă fratele tău, fiul mamei tale sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
se ridice asupra lui ca să-l omoare, și apoi mîna întregului popor; 10. să-l ucizi cu pietre, și să moară, pentru că a căutat să te abată de la Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. 11. Să se facă așa, pentru ca tot Israelul să audă și să se teamă, și să nu se mai săvîrșească o faptă așa de nelegiuită în mijlocul tău. 12. Dacă vei auzi spunîndu-se despre una din cetățile pe care ți le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
a coborît în Egipt cu puțini inși, și s-a așezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic și mare la număr. 6. Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, și ne-au supus la grea robie. 7. Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinților noștri. Domnul ne-a auzit glasul, și a văzut asuprirea, chinurile și necazurile noastre; 8. și Domnul ne-a scos din Egipt, cu mînă tare și cu braț întins, cu arătări înfricoșătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]