1,258 matches
-
unele din ele create în timpurile retrospectivei, sporește valoarea povestirii. Poeziile sunt de o rară gingășie ce deconspiră o adâncă și inefabilă tandrețe pentru eroina „Jurnalului.” Tandrețe atât de puternică la vremea ei și din care a încolțit și a rodit romanul (biografic aș zice). Textul îmi confirmă bănuiala: „Tu, cealaltă, adevărată, ai rămas imprimată în mine, în casă, în lucruri, în cărți, în cuvinte care mai plutesc peste tot, peste toate, ca o aură.” Aură atât de sugestiv surprinsă în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
rostite. Surâsul fin al scepticilor n-a lăsat dâre de sânge, dar nici de lumină. El n-a incendiat decât oglinda în care ne privim. Și numai credința dusă până la capăt reușește să are destul de adânc pământul ca sămânță să rodească în el. Cât privește surâsul înțelepților, el a evitat și oglinda. N-aș vrea să se creadă cumva că apărarea și-a propus să facă apologia eșafodului. Nu, domnilor judecători, am toate motivele să fiu convins că omul nu e
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
moartei; a zis „Ce lețe ete mămuca!(”Ce rece este mămuca”!) Înmormântarea s-a făcut prin mila sătenilor, iar copiii au rămas în grija vecinilor milostivi. Dar, imediat după război au urmat ani cumpliți de secetă. Pământul n-a mai rodit și sărăcia cuprinsese satul. Totul se uscase, secaseră fântânile și pârâurile, oamenii răbdau de foame, iar vitele și păsările mureau de foame și de sete. Cel mai mare dintre copii, Ionel avea 9 ani și împreună cu surioara lui, Măriuca de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Cuvântul legionar” pe 2012, ca de altfel toată colecția, edificată pe o strictă documentație și onestitate). Mai respirați, Românilor, dacă mai aveți aer, să se mai mire cineva de ce autohtonii se mănâncă între ei, sămânța dihoniei presărată peste tot a rodit; să se mai întrebe cineva, Savele, de ce în 23 de ani românii nu s-au mai scuturat de frica indusă la scară națională de acești factori dezagreganți; de ce-i ascultă și acum pe comuniștii în prelungire; să ne mai întrebăm
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și toți școliții ajunși la salar erau cumpărătorii frecvenți în librării și toți erau prietenii bibliotecilor înnobilându-se cu lumina cărții și manifestând admirație, fascinație, pentru scriitorii care aveau atâta grijă pentru cuvântul trimis în lume cu certitudinea că va rodi, mai ales în tinerele generații cărora orice popor le încredințează speranța. Citesc pe coperta ultimă însemnarea lui Ovidiu Papadima de pe biletul „eliberării”: „Susnumitul poate munci în întreprinderile de stat sau particulare”, în fapt, la muncile de jos, cum după 14
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mod repetat m-ai provocat de atâtea ori și n-a fost rău nici pentru una din părți. Vin sfintele sărbători creștinești tradiționale, cu o iarnă nesperat de capricioasă și bogată în „troiene”, astfel că ceea ce s-a semănat să rodească îmbelșugat sub plapuma proteguitoare. Mulți ani cu bine, sănătate, spor în toate, mai ales în domeniul muncii creatoare pe care o desfășori cu pasiunea ziaristului ce ai fost și ai rămas ca model celor mai tineri. Să ne reauzim cât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
după cum o socotește Leonard Louis Levinson - mai capătă unele detalii o dată cu apariția cărții lui Ion N.Oprea: Alexandru Mânăstireanu - Corespondență, detalii ce se adaugă istoriei poporului român, așezat la răspântii de imperii. Pasiunea pentru memorialistică a publicistului ieșean, cultivată și rodită în zeci de volume și mii de pagini, îl situează, cu acest ultim volum, printre scriitorii contemporani importanți ai genului. * Ion N.Oprea. ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU - CORESPONDENȚĂ. Editura PIM, Iași, 2013.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
am propus să ne mai vedem. Ne-am văzut apoi toată luna următoare. Am fost împreună la petrecerea de ziua ei, unde m-am trezit singurul „băiat“ (de fapt, împlinisem între timp 27 de ani) între vreo patru-cinci fete, prietenele Rodi căi, infantile și urâțele cu toatele. Cu aceeași ocazie i-am cunoscut mama, neobișnuit de în vârstă. În rest, ne plimbam pe străzi însorite, la nesfârșit, îi ascultam sporo văiala despre aceleași fete din fosta ei clasă... După vreo două săptă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
22 1. Și mi-a arătat un rîu cu apa vieții, limpede ca cristalul, care ieșea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului. 2. În mijlocul pieții cetății, și pe cele două maluri ale rîului, era pomul vieții, rodind douăsprezece feluri de rod, și dînd rod în fiecare lună; și frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor. 3. Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului vor fi în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
și miere pe gura insetata de-a dragostei putere, învinsă niciodată au cam umplut paharul și nu pe îndelete... Cuceritor e darul ce-l au unele fete! 5. Iubire imaculată Uneori, îmi spune gândul c-al tău măr nu va rodi și sterilă va fi vrerea dintre noaptea ta și zi. Astfel ezitarea mea are un limbaj aparte, nu ti-aș spune vreodată că nimic nu ne desparte; eu nu cred că dând cu zarul ar cădea pe șase-șase; dragostea e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să țină seama de cine trăiește sau moare. Glasul timpului vine din depărtări și totuși poartă În murmurul său glasul cu mii de tonuri al vieții, se hrănește cu viață și totuși trăiește departe de ea și deasupra ei și rodește necontenit precum curgerea unui rîu În jurul BÎlciului. Așa că privind țesătura inutilă a acestei clădiri, În ziua aceea strălucitoare și știind că barele de oțel șlefuit, că blocurile netede de calcar care Îmbrăcau deja la bază fațada clădirii - și care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de primitor, pămînt mîndru al acestei țări uriașe, de nedescris, pămînt nobil, mîndru și vrednic, În delicatețea și pustiul tău, În sălbăticia și groaza ta... pămînt măreț În singurătatea, frumusețea și bucuria ta sălbatică, pămînt Înspăimîntător În fecunditatea ta nesfîrșită, rodind veșnic nenumărate văi și Înălțimi În Întinderile apusului... pămîntul american... pod, tufiș și pîrÎu și drum prăfuit... tu, poem banal și uriaș al Morii lui Wilson, unde azi-dimineață au murit tinerii În lanul de grîu... tu, pămînt plin de farmec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fidel cu o neobosită și stupidă Încăpățînare: „Unde este aurul risipit pe străzi? Du-ne spre plantațiile de smaralde, spre arbuștii de diamante, munții de platină și stîncile de perle. Vino, frate, să ne adăpostim la umbra pomului În care rodește șunca și carnea de berbec, pe malurile rîurilor de ambrozie: ne vom scălda În fîntîni de lapte și vom culege chifle calde din vița de pîine“. A doua zi de dimineață, devreme, spaniolul s-a dus pe țărm cu cîțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gîndesc adesea la toate cîte mi s-au Întîmplat, mă și mir că mai sînt În viață să ți le povestesc. Cred că, de fapt, aveam În mine tăria firii... nu m-am trudit mai mult decît trudește pămîntul ca să rodească porumbul, toți copiii, cei opt care mi-au trăit, și multe altele de care nici n-ai auzit... toți copiii, eu care-am dus viață de nevastă mai mult ca orice altă femeie... vai, vai, și cînd te gîndești cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-așa, ieșeau din pămînt și creșteau văzînd cu ochii! Ascultă-mă pe mine, oricît de rău aș ajunge, tot n-aș muri de foame, chiar de-aș rămîne fără nici un ban, tot aș reuși să trăiesc, aș face pămîntul să rodească pentru mine. Am mai făcut-o și-aș fi În stare s-o mai fac. Cum să nu, păi nu m-am dus iarna trecută Într-o zi să-mi plătesc taxele la Catawba Coal Company și-am stat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se descătușează „puterea cuvântului lui Dumnezeu” (In 1,14). Este cunoscută expresia profetului Isaia care elogiază eficacitatea Cuvântului: „Căci așa cum ploaia și zăpada coboară din ceruri și nu se întorc acolo fără să ude pământul și să-l facă să rodească, să încolțească și să dea sămânță semănătorului și pâine celui care mănâncă, la fel va fi cuvântul meu care a ieșit din gura mea: nu se va întoarce la mine zadarnic, fără ca să facă ceea ce îmi place și să aibă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
grija în spinare, Pe un cal frumos călare, Se ridică-n scări 75Și se umflă-n nări, 303 {EminescuOpVI 304} Face ochii roată Pe oștirea toată. Când încoace el privi Mândră floare mai zări, Dar vede că nu-nflorește Nici rodește, Că nici locul nu-i priește Și mai mult se ofilește, Pe noi șase ne-a ales Și încoace ne-a trimis, Pe șase tretini de cai Cum nu-i mai vedea pe plai, Cu coame cănite, Frâne zugrăvite, Unghii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o cruzime vorace. Textul lui Oesterheld și Solano recuperează miturile pe care le pune în circulație arta cinematografică. Întâlnirea de pe Marte este preludiul unei invazii ce pare de neoprit. Kurno își trimite emisarii ei către Terra, iar semințele ființelor vegetalo-electrice rodesc pe Pământ, cucerind oraș după oraș. Totul evocă atmosfera sumbră și terifiantă din The day of the triffids. Oamenii sunt neputincioși în fața multiplicării demente a structurilor ce iau în captivitate continentul nord-american. Nici măcar bombele atomice aruncate, ca un semn al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
eretic. Mi se părea ceva ieșit din comun, pe măsura ambițiilor mele și nopți la rând mi-am dorit din tot sufletul să fiu la înălțimea unei vinovății atât de importante. Fără voia lui, tata aruncase o sămânță care a rodit, adâncind și mai mult prăpastia dintre mine și el. După povestea cu fratele meu. dorința de a mă comporta ca un "eretic" și de a-mi câștiga astfel o aureolă pe care să n-o împart cu nimeni mi-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
poate cel mai eficient pom fructifer. Sub el a început de două zile să se aștearnă un covor moale și colorat de frunze, ca prim semnal al toamnei. El a fost primul care a înmugurit și a înflorit și a rodit primul, pentru că acum... tot el dă primul semnal de repaus, de hibernare. Nu-i așa că în Univers există o riguroasă ordine a desfășurării vieții? Altfel, la întâmplare nu se poate! E o lecție pentru orice ființă rațională să accepte Divinitatea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
tot după cum îl îndemna firea lui hrăpăreață. Cam prin anii 1936, pe când încă mai eram elev normalist și tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul se apropia de sfârșit. De mai mare dragul să vezi numărul mare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
învățătoarei mele lăcrămioare din pădurea de la Ghidigeni - unde mergeam de Armindeni cu școala. Pentru grupul de colege al fiicei mele am făcut o altă invitație la cules majestuoșii Crini Imperiali - cărora le va veni rândul peste 3 săptămâni - și aceștia rodind și înflorind dublu față de anul trecut. În felul acesta îmi fac și mie o bucurie în plus din belșugul floral deosebit de anul acesta - convins că cine face bucurii altora are parte de bucuria pe care o face... Pe 12 mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Ieși din ascunzătoare de unde o spionase în secret, tânărul văzu, în privirea fetei, că dragostea nu îi era în zadar. Cum însă fata era fiica unui din șerbii tatălui său, dragostea lor nu avea rost. și totuși a avut. A rodit un copil, un băiat, pe care l-au botezat Stepan. Apoi, peste noapte, când mama lui dormea, băiatul a fost furat și dus la orfelinatul din St Petersburg. Anii au trecut iar tânărul a devenit bărbat și s-a mutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
eretic. Mi se părea ceva ieșit din comun, pe măsura ambițiilor mele și nopți la rând mi-am dorit din tot sufletul să fiu la înălțimea unei vinovății atât de importante. Fără voia lui, tata aruncase o sămânță care a rodit, adâncind și mai mult prăpastia dintre mine și el. După povestea cu fratele meu, dorința de a mă comporta ca un „eretic” și de a-mi câștiga astfel o aureolă pe care să n-o împart cu nimeni mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
căpătâiul meu? Și în lumina lunii îmi număra ea oare firele cărunte? LUMINA RAIULUI Spre soare rîd! Eu nu-mi am inima în cap, nici creieri n-am în inimă. Sunt beat de lume și-s păgîn! Dar oare ar rodi-n ogorul meu atâta râs făr-de căldura răului? Și-ar înflori pe buza ta atâta vrajă, de n-ai fi frământată, Sfînto, de voluptatea-ascunsă a păcatului? Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb: De unde-și are raiul - lumina
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]