521,664 matches
-
farmecul de epocă al fotografiilor cu aromâni donate de frații Manakia muzeului, în 1906. Cartea de față e valoroasă în primul rînd pentru că reproduce, într-o elegantă formulă, cea mai mare parte a fotografiilor din fondul Manakia al Muzeului Țăranului Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje care îți par hieratice, enigmatice sau doar pitorești - cel mai adesea oameni înstăriți, purtînd costume exotice, tradiționale, și doar rareori haine "nemțești" - surprinse pe fundalul simplu, tipic, al studioului fotografic sau al satului aromân
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
autoarei e coperta care reproduce fotografia cu numărul de inventar 1907, "uitînd" însă să precizeze orice altceva - titlu, autor, editură. N-ai de ales: a citi/a privi. Ioana Popescu, Privește! Frații Manakia; imagine-Alice Ionescu, documentare Ana Vinea, Muzeul Țăranului Român, București-2001
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
o etică eliberatoare, prevăzută cu o încărcătură contestatară, prezentînd un desen negativist, care-i disimulează fondul stenic, de reabilitare a unei axiologii ocultate, țintind "reîncîntarea lumii". (va urma) Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
descoperit și cui aparțin unele dintre ele. Se prea poate, apoi, să existe texte de Eminescu neidentificate. Probabil, nu multe, totuși! Nu e admisibilă o astfel de incertitudine, mai ales fiind la mijloc opera cea mai însemnată din istoria literaturii române. Nu mă dă optimismul afară din casă și nu cred că va apărea peste noapte editorul modern al lui Eminescu. Dar ceva trebuie făcut. în ce mă privește, am dorit, în acest editorial, să trag un semnal de alarmă.
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu românii, cât și modificările, "evenimentele" semnificative care au loc în critica și literatura română în urma contactului cu opera proustiană. Ambiguitatea - fără îndoială voită, cu trimitere poate și la destinul personal al autoarei - din titlu și subtitlu se dovedește, la lectura cărții, îndeajuns de funcțională, nu total însă, căci cred că mai utilă ar fi
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
ea, cât și de întreaga primă jumătate a cărții, analiză mai aprofundată decât tot ce s-a mai făcut pe această temă și care demarează în forță, cu argumente spectaculoase luate din corespondența lui Proust cu prietenii și cunoscuții săi români. În centrul centrului se află cei doi frați Bibescu, Antoine și Emmanuel, mai cu seamă primul, Antoine: "Vă spun toate acestea pentru a vă arăta că cei doi Bibești (dintre care unul a murit în chip îngrozitor - n. ns.: s-
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
America, să nu-mi trimită extrase din presa străină", îi scrie Proust criticului englez Sidney Schiff într-o scrisoare publicată în volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris, Plon, 1932, vol. III, p. 47. Alți români care gravitează în jurul lui Proust - sau, am putea la fel de bine spune, în jurul cărora gravitează Proust: Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, poetă care strălucește în epocă și despre care Proust afirmă că este un geniu, sora ei Héléne de Chimay (Proust
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
numai la amintirile involuntare ca materie primă a operei sale" - fac parte din Corespondența adresată lui Antoine Bibescu, cel despre care Proust spunea: "O singură persoană mă înțelege, Antoine Bibescu" (într-o scrisoare către Anna de Noailles). Prin acești prieteni români, Proust se apropie de România, încearcă să o cunoască, ba chiar pune la cale o călătorie la moșia lui Antoine Bibescu, călătorie care nu va avea până la urmă loc. Cornelia Ștefănescu reface cu minuție toate aceste evenimente, ne oferă și
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
carte întreagă. Toate - sau aproape toate - numele importante ale literaturii noastre sunt implicate, majoritatea situându-se de partea inovației proustiene, văzută ca un demers prin care o paradigmă romanescă (cea balzaciană) este înlocuită printr-o alta. "Deosebit de semnificativ pentru atitudinea românilor față de literatura universală este faptul că Marcel Proust începe să fie amintit încă din 1920, într-o epocă în care nici în Franța el nu era recunoscut ca autor ce deschide o nouă etapă în istoria literară", spune Cornelia Ștefănescu
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Ștefănescu, plasând întregul capitol sub semnul acestei idei, susținută cu bune argumente și discutată și în raport cu poziția opusă a unor critici, dintre care cel mai cunoscut este George Călinescu. Aici, la nivelul acesta cu adevărat integrator, unde o literatură, cea română, se regăsește pe sine, capătă conștiință de sine prin asemenea raportări, vede mai limpede drumul ce-i stă în față, se produce cu adevărat ,,întâlnirea" scrisă în titlul cărții în termeni de "destin".
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
De curiozitate, fiindcă tot scosesem cartea din raft, am început să citesc primul capitol care se intitula Inaugurarea unui aeroport... I-am atras atenția lui Rânzei, simțind nevoia unui ascultător. Nu mai știam dacă romanul fusese tradus și în limba română, așa că, s-ar fi putut să viu eu acușa cu prima versiune românească. I-am dat drumul: " Timp de un minut și ceva, în fața vitrinei, pe trotuarul plin de ploaia de confeti din ajun, ca rămășițele unei spume jegoase... Jiggs
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
cadrelor lui Pingelică. Acționând sub bagheta lui Domokos Geza asemeni unui instrument bine acordat, U.D.M.R.-ul anului 1990 aducea un ton nou și o eleganță (inclusiv vestimentară) remarcabile. Când Frunda György a devenit candidatul la președinția România din partea maghiarilor români, am avut o tresărire de mândrie: am văzut un semn de însănătoșire a societății, dispusă - aveam eu impresia - să renunțe la deprimantul cenușiu în favoarea unui peisaj multicolor. Într-adevăr, prestația d-lui Frunda a confirmat așteptările. Iar când, după victoria
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
se poartă respectuos cu vecinii (de la aceștia pornea investigația). Cu Ștefan Agopian apare o mică problemă: "neavînd anturaj în imobil, nu i se cunosc opiniile politice sau eventual nemulțumiri de ordin personal". Este incredibil cît de bine este "fișată" scriitorimea română - ce mare atenție i se dădea. în zona intelectuală se petreceau mișcări politice dintre cele mai importante - deci și turnătoria era la ea acasă. Multe rapoarte sînt făcute cu "talent" scriitoricesc. Unii turnători-scriitori scapă cîte o judecată critică în raport
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
de Ambasada Federației Ruse ca "îngrijorătoare". Apropo de uzanțe diplomatice, Kremlinul recurge la licențe care nu pot scăpa observatorilor. Căci e imposibil de crezut că Ambasada Federației Ruse la București dă publicității de capul ei Teze referitoare la vizita premierului român la Moscova. Iar dacă, prin absurd ar fi așa, ambasadorul ar fi trebuit rechemat în Centrală de urgență, ceea ce, din cîte știm nu s-a întîmplat. Problema e alta - România se grăbește să semneze un tratat de bună vecinătate cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
nu are nici o vină, trebuie să-mi duc crucea mai departe, să lupt, și totul va fi bine". O concluzie potrivită nu numai acestui film, dar și unei întregi cinematografii cu handicap. Noro, O producție Artis Film România și Compania Română de Radio și TV. Distribuit de: Ro-Image 2000. Regia Radu Gabrea. Scenariul: Răsvan Popescu și Radu Gabrea. Imaginea: Marian Stanciu. Muzica: Adrian Enescu. Montaj: Melania Oproiu. Decoruri: Mircea Rîbinski. Sunet: Anușavan Salamanian. Cu: Tudor Necula, Dorel Vișan, Victoria Cociaș...
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd mai mult cu umor decît cu indignare legenda originii tîlhărești a românilor, autorul concede ironic: "însă și moldovenii de poftesc aceia ale aceluia povestite să ție și să crează, cum dintr-aceia ei pogoară, volnici vor fi. Și neamul și ijdereniia lor de la acei tîlhari și furi de vor vrea să-l
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
cluburi. Citam vorbele nemaiauzite ale unuia Nețoiu, care cerea, pur și simplu, împușcarea ziariștilor. Iată că astăzi un alt prinț al tenebrelor, Gheorghe Becali, face un pas înainte și amenință direct cu moartea pe unul dintre cei mai spectaculoși jurnaliști români, Cristian Tudor Popescu. Nu știu exact ce-a scris Cristian Tudor Popescu și nici ce s-a spus în "Adevărul" despre afacerile lui Becali numărul trei. Dar probabil că a nimerit în plin, de vreme ce l-a scos din minți pe
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
polonezii sînt prietenii noștri cei mai buni! - Bine, dar atunci aveți de gînd să atacați pe cineva în acest război? - Da, domnule secretar de stat, ne-ar face cu adevărat o mare plăcere să îi atacăm cît mai repede pe români. - Și ce anume vă împiedică? - Dar românii sînt aliații noștri! - Pentru numele lui Dumnezeu, atunci de ce declarați război Statelor Unite și nu Rusiei? - Fiindcă noi ne gîndim deja la ceea ce va fi după încheierea păcii. - Adică? - Mai bine să ne ocupe
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind să devină în numai câțiva ani o vedetă a lumii intelectuale. Ascensiunea lui este mai mult decât îmbucurătoare pentru toți cei care deplâng dobândirea
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
Valerian Sava După euforia festivalurilor din toamnă și din pragul iernii, cu filme britanice, franceze, italiene, finlandeze și maghiare - plus un ciclu helvet inițiat la Cinemateca Română înainte de completa pedeserizare a staff-ului - 2002 ne întîmpină cu dușul rece al scorului sub care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii ianuarie
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
deliberat în prim-planul vieții publice sau dacă debordanța mediatică e consecința propriei inițiative. Oricum ar sta lucrurile, dl Năstase are gata pregătit de sacrificiu un om care, ca puțini alții, a reușit să colecteze într-un timp record resentimentele românilor. Nu contează cine a fost dl Gușă, de unde vine și cum a fost înscăunat peste noapte în cea mai importantă funcție în partidului d-lui Năstase. Important e că dl Gușă e deja identificat drept capul relelor. Băgăreț și sfidător
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
unei posibile aventuri. Sînt trepte ale unei subtile inițieri. Întrucît nu am găsit niciodată resurse în bugetul personal să cumpăr cartea de bucate a lui Radu Anton Roman, mărturisesc că mă inițiez uneori și pe ascuns, la standul Muzeului Țăranului Român unde răsfoiesc încet și savant paginile, memorînd, cît pot, adică două-trei rețete. Pînă se va epuiza tirajul. Cînd eram pe culmile elogiului și plescăiam pofticios, dar rafinat, opresc mașina la culoarea roșie a semaforului și îmi învîrt ochii după trecători
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
stînga-mprejur pe călcîi, deschide poarta și "O zi bună". S-au dat dracului toți. Nu s-au americănizat la port și la nărav, da' la vorbă, primii! Plată, goală, depersonalizată, neangajantă, urarea "Have a good day" flutură aiurea pe buzele românilor și mă scoate din minți. Dacă toată lumea chiar îmi dorește "o zi bună" mie de ce îmi merge așa de prost?
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
Luminița Marcu Nu mă pricep la antropologie, n-am vizitat decît în treacăt Muzeul Țăranului Român și, de altfel, trebuie să mărturisesc că împărtășesc împreună cu cîțiva prieteni un fel de jenă față de asemenea locuri la modă printre oamenii de cultură. Cu siguranță că la MȚR se întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e și un loc numai bun de speculat de către descurcăreții într-ale culturii, de către cei care studiază cu frenezie țăranul român dacă s-ar putea cît mai departe de colbul satului tradițional. Cum n-o cunosc personal pe Irina Nicolau și deci n-am căzut pradă farmecului ei despre care am auzit și nici nu mă emoționează lumea etnologilor, am deschis
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]