1,018 matches
-
moderate. Atunci Însă până și „căderea unui ac pe podea” provoca, cum spunea Mary McCarthy, furtuna socialistă. În 1984, când sora Cellei de la Washington venise să ne viziteze, Paul s-a interesat, suspicios, ce s-a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu doresc să părăsesc scrisul, deci nici România. După ce mi-a ascultat raportul, franchețea sa devenise afectuoasă, fără nici o reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stătea, În locuința surorii doamnei Bagdasar, se puneau perne pe telefoane, se dădea radioul la maxim ca să se poată vorbi, a fost șocat complet”... Nimic din acest șoc nu era vizibil În Însorita Încăpere În care se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mihai Eminescu, în iunie 1989, din comitetul de coordonare făcând parte Aureliu Răuță (președinte), Ioana Brătianu, Paul Barbăneagră și George Ciorănescu ș.a. La acest din urmă eveniment au fost prezente și alte societăți și asociații culturale românești din exil: Academia Româno-Americană, Apoziția (München), Asociația Culturală Română (Hamilton, Canada), Centre Roumain de Recherches (Paris), Bibliotecă Română din Freiburg, Comunitatea Românilor din Franța (Paris), Hyperion și La Maison Roumaine (Paris), precum și scriitori din țară. S-a conferențiat despre opera poetica, filosofica și istorică
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
RL, 1988, 50; Iordan Datcu, Dora d’Istria și unitatea românilor, AAR, memoriile Secției de filologie, literatură și arte, t. X, 1988; George Lăzărescu, Prezențe românești în Italia, București, 1995, 92-106; Cornelia Bodea, Dora d’Istria Through American Eyes, „Revista româno-americană”, 1998, 1; Datcu, Dicț. etnolog., I, 237-238. I.D.
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage o supraveghere atentă din partea Siguranței Naționale. Colaborează deschis la „Dreptatea”, rămas principalul organ de presă al opoziției, e prezent în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”. În „Revista româno-americană” din 1946, îi apare ciclul de poeme Exil (retipărit abia în 1999), care relua pentru prima dată în țările din estul Europei tema exilului, atât de frecventată de scriitorii germani opozanți ai nazismului. De acum încolo va folosi pretextul literaturii
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
1986 este angajată a postului de radio Europa Liberă (Washington DC). În America scrie frecvent la „Lumea liberă” și „Micro Magazin”, întemeindu-și în cele din urmă, la Washington, o editură proprie, Moonfall Press. A fost distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula și cu Premiul Romfest ’92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 în 1950-52; 4.901 în 1956-57 și 9.263 în perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce înseamnă că unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, “în mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. în primul rând, comuniștii români au căutat să își subordoneze instituțiile româno-americane spre a își atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru întâia dată ei afirmau răspicat că sunt parte a națiunii americane și tot pentru întâia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de scrisori dintre Ceaușescu și Reagan. Afirmăm însă că o relectură în prezent ar aduce unele clarificări. Pentru aceasta, intenționăm să facem o comparație între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținând informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decât pe luările de poziție și documentele oficiale, întrucât, după știința noastră, nici un element din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor în 1999 (în „Câteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html): “în cazul vizitei la Washington a președintelui Emil Constantinescu, partea americană a anunțat oficial că este vorba de o «vizită oficială de lucru». Cu toate acestea, oficialitățile române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât note bune din partea Washingtonului. Iată câteva mostre: „Guvernul consideră ca neinspirată reutilizarea unor clișee marcate de prejudecățile anilor ’90 în tratarea tematicii drepturilor omului din România anului 2002, cu atât mai mult cu cât nivelul de dialog și cooperare româno-americană în acest domeniu în ultimii ani este indiscutabil deosebit de intens și eficient. Este inexplicabilă lipsa de informare și focalizarea îngustă a raportului față de modul transparent în care reprezentanții guvernamentali sau neguvernamentali americani au acces la realitățile din România, în oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici măcar nu știau că erau propuși pentru a ocupa demnitățile din viitorul guvern progerman (ibidem, ff. 198-199). Ibidem, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit și am căzut `n robia comunistă”, extras din Buletinul Comitetului Național Româno-American, an XV, 20 aprilie 1972. Cu revizuiri și adăugiri `n Idem, Antologie legionară. Opera publicistică, selectată și `ngrijită de Victor Corbuț, revizuită și tipărită de Traian Golea, colecția „Omul Nou”, vol. VI, Miami Beach, Florida, 1994, p. 71. Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Emigration to America up to 1918”, Revue Roumaine d’Histoire, XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română `n Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, T`rgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. `nceputurile comunității românești `n America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nceputurile comunității românești `n America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție critică `ngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cluj-Napoca, Dacia, 2003, pentru care a primit Premiul Asociației pentru Literatură Generală și Comparată din România în 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în același an și a fost nominalizată pentru Marele Premiu Prometeus (Opera Prima). A mai publicat Confluențe Româno-Americane, Târgu-Mureș, Mica Doris, 1995; a participat la editarea volumului The New Central and East European Culture (Carmen Andras, Steven Totosy de Zepetnek, Magdalena Marsovszky), Aachen: Shaker Publisher, 2006. A colaborat la Dicționarul General al Literaturii Române, apărut sub egida Academiei Române
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a României. De asemenea, parteneriatul cu Statele Unite constituie un instrument eficace pentru sprijinirea reformelor noastre interne în plan politic, economic, militar și administrativ. România cooperează cu Statele Unite în toate dosarele importante, în spiritul valorilor democratice comune. Viziunea strategică a relației româno-americane se va regăsi accentuat și distinct în cooperarea la proiectele destinate zonei Mării Negre extinse. România este interesată de concretizarea în plan bilateral a proiectelor strategice care o implică direct ca membru al NATO, dar va fi urmărită cu același interes
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul 1 (1) Transferurile de la bugetul de stat pentru finanțarea acțiunilor care revin părții române din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru înființarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învățământului și științei se asigura prin Ministerul Afacerilor Externe. ... (2) Pentru anul 1994, se aprobă bugetul de cheltuieli al biroului în suma de 210.000.000 lei, conform anexei. ... (3) Începând cu anul 1995, Ministerul Afacerilor Externe va
HOTĂRÎRE Nr. 842 din 25 noiembrie 1994 pentru aducerea la îndeplinire a unor prevederi ale Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru înfiinţarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învăţământului şi ştiinţei, încheiat la Bucureşti la 30 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111464_a_112793]
-
de către Ministerul Învățământului. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ---------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Anexă 1 BUGETUL DE CHELTUIELI PE ANUL 1994 al Biroului de schimburi româno-americane în domeniile învățământului și științei Capitolul 51.1. Comisia Fulbright - mii lei - ------------ TOTAL CHELTUIELI 210.000 din care: I. Cheltuieli curente 210.000 A. Cheltuieli de personal 154.000 - deplasări, detașări, transferări*) 154.000 B. Cheltuieli materiale 56.000 - cheltuieli
HOTĂRÎRE Nr. 842 din 25 noiembrie 1994 pentru aducerea la îndeplinire a unor prevederi ale Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru înfiinţarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învăţământului şi ştiinţei, încheiat la Bucureşti la 30 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111464_a_112793]
-
Articolul 1 Filiala din România a "Fondului Româno-American de Investiții" (Romanian-American Entreprise Fund), sucursalele, reprezentantele și birourile acestuia beneficiază, pe durata existenței sale și în conformitate cu actul de constituire, de scutire de la plata impozitelor și taxelor instituite de legislația fiscală română. Articolul 2 Personalul permanent de cetățenie S.U.A., rezident
ORDONANTA Nr. 28 din 18 august 1995 privind acordarea facilităţilor fiscale pentru funcţionarea "Fondului Româno-American de Investiţii". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111939_a_113268]
-
veniturilor agricole; impozitele și taxele locale; impozitele pe dividende; impunerea veniturilor reprezentantelor persoanelor juridice străine; penalizările pentru neachitarea în termen a obligațiilor către fondurile publice și de asigurări de stat; taxele pentru autorizații de construcții; facilități fiscale pentru funcționarea Fondului Româno-American de Investiții; instituirea și reglementarea timbrului judiciar, conform Legii nr. 92/1992; impozitul asupra sumelor obținute din vânzarea unor active ale societăților comerciale cu capital de stat; ... c) reglementarea regimului de producere și comercializare a produselor alimentare, în scopul protecției
LEGE Nr. 81 din 19 iulie 1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112205_a_113534]
-
interesate în relații cu România, ca: Del Măr Shipping Inc., Rickenbacker Internațional, Amtrade Internațional. Cheltuielile vor fi suportate de sponsori. 2. Ministerul Comerțului (Departamentul comerțului exterior) va organiza: seminarii, mese rotunde, întâlniri pe teme privind oportunitățile de comerț și investiții româno-americane în orașele: Boston, New York, Detroit. Los Angeles (S.U.A.) și Windsor (Canada). De asemenea, va participa cu ștanduri comerciale proprii la expoziții de profil din S.U.A. și canada. Suma necesară se estimează la 75,2 milioane lei, reprezentând echivalentul a 45
HOTĂRÂRE nr. 268 din 14 iunie 1994 privind organizarea unor manifestari destinate promovarii imaginii României în S.U.A. şi Canada cu ocazia turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110862_a_112191]
-
estimează la 14 milioane lei. 8. Ministerul Culturii, prin Editură Enciclopedica și Editură Ministerului de Interne, prin Tipografia "Topaz", vor publica, în limbile engleză, lucrări și albume despre istoria, cultura și civilizația românească: "Cu tricolorii în jurul lumii", "Istoric al relațiilor româno-americane", "Succes tricolorilor", "Documentele Mării Uniri". Suma necesară se estimează la 75 milioane lei. 9. Departamentul Informațiilor Publice al Guvernului, prin Societatea Comercială "Electrecord" - Ș.A. va produce un set de casete audio și compact-discuri de muzică românească, ce vor fi distribuite
HOTĂRÂRE nr. 268 din 14 iunie 1994 privind organizarea unor manifestari destinate promovarii imaginii României în S.U.A. şi Canada cu ocazia turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110862_a_112191]