1,455 matches
-
la Suceava. În luna septembrie a aceluiași an, voievodul Moruzi a cerut extrădarea sa generalului Enzenberg, noul șef al Administrației militare a Bucovinei, prin intermediul ispravnicului de Herța, Constantin pitar, ca unul ce se făcuse vinovat de trădare de patrie. Totodată, Romano era învinuit de a fi purtat, cu ajutorul unui cifru găsit la el acasă, o corespondență secretă cu Ioan Francopulo, cumnatul său, care era interpretul ambasadorului Prusiei la Constantinopol 87. În urma acestei reclamații, autoritățile militare austriece au dispus arestarea lui Manole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era învinuit de a fi purtat, cu ajutorul unui cifru găsit la el acasă, o corespondență secretă cu Ioan Francopulo, cumnatul său, care era interpretul ambasadorului Prusiei la Constantinopol 87. În urma acestei reclamații, autoritățile militare austriece au dispus arestarea lui Manole Romano, care a fost trimis sub escortă la Cernăuți, precum și sechestrarea actelor și bagajelor sale88. În aceste condiții, boierul Vasile Balș, aflat la moșia sa Rus din apropierea Sucevei, a intervenit în favoarea prietenului său Romano, depunând pentru acesta o cauțiune de 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
militare austriece au dispus arestarea lui Manole Romano, care a fost trimis sub escortă la Cernăuți, precum și sechestrarea actelor și bagajelor sale88. În aceste condiții, boierul Vasile Balș, aflat la moșia sa Rus din apropierea Sucevei, a intervenit în favoarea prietenului său Romano, depunând pentru acesta o cauțiune de 3.000 florini la Administrația militară a Bucovinei 89. Deoarece nu exista o convenție de extrădare pe bază de reciprocitate cu principatul Moldovei, autoritățile austriece au decis să nu-l predea domnului moldovean pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de 3.000 florini la Administrația militară a Bucovinei 89. Deoarece nu exista o convenție de extrădare pe bază de reciprocitate cu principatul Moldovei, autoritățile austriece au decis să nu-l predea domnului moldovean pe boierul refugiat aici. Ca urmare, Romano a rămas în provincia austriacă sub supravegherea autorităților militare până la finele anului 1779 și începutul celui următor când, nemaifiind revendicat de domnul moldovean, a obținut permisiunea austriecilor de a se deplasa la Constantinopol, spre a-și căuta dreptatea, iar Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
depuși drept cauțiune 90. Duritatea mijloacelor prin care domnul Constantin Moruzi a reprimat mișcarea boierească i-a întărit, o dată mai mult, convingerile sale privitoare la despotismul regimului fanariot. Pe de altă parte, ajutorul pe care l-a acordat lui Manole Romano avea să atragă asupra sa anumite resentimente ale domnului, ce se vor manifesta în viitor. Ca urmare a cererii generalului Spleny de a fi mutat într-un post în armata din vestul monarhiei, în a doua jumătate a lunii noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de călătoria pe care a întreprins-o Iosif al II-lea în Rusia, în anul 1779, și întâlnirea sa cu țarina Ecaterina a II-a17. Totodată, este posibil ca principele Moruzi să fi aflat despre sprijinul acordat de Balș boierului Manole Romano, cel amestecat în complotul boierilor moldoveni din 1778, în perioada când acesta s-a refugiat în Bucovina, precum și câte ceva în legătură cu însărcinarea dată lui, în toamna anului 1780, de unii boieri moldoveni, de a discuta chestiunea înglobării Moldovei în Monarhia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
144 Raicevich, Ștefan, 166 Raithel, R., 202 Rankewich, comisar districtual, 278, 280 Râpă-Buicliu, Dan, 436, 443 Razesberg, consilier aulic, 76 Reichmann, August von, 244, 280 Reinalter, Helmut, 181, 182, 246, 264, 277 Reiser, H., 113 Rocca, Lucca della (Lucachi), 54 Romano, Manolache (Manole), 70, 71, 110 Romașcan, funcționar, 278 Rosetti, Radu, 23 Rotaru, Rodica, 9 Rousseau, Jean Jacques, 26, 30, 40 Rude, Georges, 215, 341 Rumeanțev, Piotr Aleksandrovici, 49, 50, 378 Rupprecht, secretar gubernial, 231 Russet, familie, 11 Russet, Iordachi, 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și geografie sacră. Mircea Eliade și redescoperirea sacrului 59. François Furet - Revoluția în dezbatere 60. Claude Karnoouh - Comunism/ Postcomunism și modernitate tîrzie. Încercări de interpretări neactuale 61. Carlo Maria Martini, Umberto Eco - în ce cred cei care nu cred ? 62. Romano Prodi - O viziune asupra Europei 63. Adam Michnik - Restaurația de catifea 64. * * * - Tony Judt. România : la fundul grămezii 65. Vladimir Tismăneanu - Scrisori din Washington. Reflecții despre secolul douăzeci 66. Basarab Nicolescu - Noi, particula și lumea 67. Andrei Cornea - Turnirul khazar
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a foarte multor personalități de seamă ale Romei, recunoscute prin sentimentele lor filo-române. Cu această ocazie Badea Cârțan sa făcut cunoscut în întreaga Italie. Toate ziarele care au scris despre festivitatea Congresului au relevat prezența ciobanului nostru. Astfel ziarul «Popolo Romano» nr. 273 din 7 octombrie 1899 menționează : «Discursul cald și înălțător improvizat de primarul Romei, aclamat și aplaudat, a fost marcat de un strigăt puternic: Să trăiască Mama Roma ! Era strigătul ieșit din pieptul lui Badea Cârțan, venit la Roma
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
domnilor ! Eu voi închide ochii, dar curând după aceea o să se ridice aci în răsărit un regat mare și puternic condus de limba noastră românească și de un nepot vrednic, de-al lui Vodă Carol. Țineți minte vorbele mele : Virtus romana rediviva.»” Cam asta ne-au lăsat, știre despre el, intelectualii Cârțișoarei care la anul de grație 1936, un sfert de veac după trecerea în neant a eroului, a patriotului, care ca nimeni altul, a luptat pentru poporul nostru, pentru ardeleni
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
regulamentului propriu de organizare și funcționare și a prezentului statut care trebuie modificat ori de câte ori este necesar, pentru a fi în concordanță cu legea. Anexă 1 care reprezintă modelul siglei Camerei Auditorilor se gaseste la pagina 7, din Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, Nr. 463/24.09.1999. -----------
ORDIN nr. 1009 din 14 septembrie 1999 privind aprobarea Statutului Camerei Auditorilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125366_a_126695]
-
a observat că țările romano-catolice din Europa Centrală și de Est (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și Slovenia) s-au adaptat mult mai bine la economia de piață decît țările ortodoxe (Bulgaria, Rusia, Serbia, România). Totodată, țările cu o religie dominantă romano catolică au manifestat o rezistență mai mare la penetrarea ideologiei comuniste, generînd mișcări de opoziție mai puternice. De asemenea, deoarece comunismul a avut structuri organizatorice diferite de la o țară la alta, și impactul ideologiei comuniste a fost diferit (Alexandrescu, 1998
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu rolul dominant al unui popor care îl folosește: pentru istoricul grec Tucidide, aceasta este "marea elenică", pentru romani, mare nostrum ("marea noastră": Mediterana romană). O viziune menită să justifice politica de cuceriri neîncetate, întrucât, "înainte de a fi artizana pax romana, [Roma] a inspirat războiul continuu"40 (fiind calificată pentru aceasta drept Prusia Antichității). În ceea ce privește numele propriu de Mediterana, numită asfel "întrucât scaldă pământurile care o înconjoară (mediam terram), separând Europa de Africa și de Asia"41, acesta i se datorează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
găsite în galerele scufundate. Ne putem face astfel o idee despre cantitățile mari de vinuri transalpine pe care le cumpărau galii până în jurul anului 25 î.Hr., perioadă în care aceste importuri galice aveau să se oprească. În Galia, instaurarea pax romana a permis dezvoltarea acestei țări, oferindu-ne exemplul unei întreprinderi coloniale reușite, unde atât cel colonizat, cât și colonizatorul 50 au avut beneficii dintre cele mai mari. Este adevărat că și acolo elenismul a pregătit calea romanizării, ceea ce explică de ce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Într-un vilaiet bun. Numele acestui vilaiet era Sindh...aceasta era o țară curată (frumoasă). Găseai acolo multă fericire și multă bucurie. Toți o duceau bine. Numele Împăratului nostru era Maramengro Dev. El mai avea doi frați. Numele lor era Romano și Singan. Toate bune și frumoase dar se Întâmplă un mare război. Musulmanii l-au făcut. Soldații au distrus țara Rromilor, au pârjolit pământul. Toți rromii au fugit din țara lor...Cei trei frați și-au purtat oamenii pe drumuri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
grupa mare, Trib. Șc, nr. 274, 1985, 6. [66] FLOREA, MELANIA, Opinii privind predarea gramaticii, în “Limbă și literatură”, vol. III, 1985, p. 400-409. [67] FLOREA, MELANIA, Raportul dintre gramatică și vocabular în toate etapele de i) predare / învățare a romanei ca limbă-țintă, DSAP, 1985, 35-43. [68] FLOREA, MELANIA, Unele aspecte privind predarea-învățarea românei ca limbă străină cursanților de nivel intermediar, PLRS, 1985, 19-24 [69] FRĂȚILĂ, VASILE, Importanta dialectologiei și a. onomasticii in formarea profesorului de limba și literatura română, LL
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
OLTEANU, GH. A.; LĂZĂRESCU, GH.; LEAHU, EMIL; TEODORESCU, VASILE; CERKEZ, MATEI; POPA, CONSTANTIN M.; IONIȚĂ, FLORIN. Limba și literatura română. Manulal pentru clasa a XI-a. București, EDP, 1992, 324 p. (Mîș). [99] PĂDUREANU, VICTORIA, Caiet de exercitii pentru limba romana: clasa a II-a, Prof. Victoria Pădureanu, coord., înv. Rodica Chiran, inst. Frusina Damaian. - Editura Coresi, 1992 (Concordia). [100] PETRAȘ, IRINA, Curente literare. Mișcări - direcții - tendințe. Mic dicționar. Antologie pentru elevi. București, Editura Demiurg, 1992, 110 p. [101] PETRAȘ, IRINA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
27 p. [3] ADMITEREA 1996. Subiecte și baremuri de corectare.Facultatea de Filosofie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Litere, Facultatea de Psihologie, Pedagogie, Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Romano Catolică și Asistență Socială, Facultatea de Teologie Baptistă, București,EUB, 1997.124 P. [4] ADMITEREA în învățământul superior al M.I. (II). Academia de poliție,,Alexandru Ioan Cuza”. Manualele școlare și tematice valabile pentru concursul de admitere 1998, PoIR, 8., nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2004, 99 p. [110] TEODORESCU, ANA, Limba româna in 525 de teste grila :mă pregătesc pentru examen, Ploiești, Editura Premier, 97 p. [111] TERIAN, ANDREI, Antologie de critică literară românească: vol. II, Sibiu, Editura Alma Mater, 2004. [112] TODI, AIDA, Limba romana: propuneri de teste pentru examene, Editura Cartea Universitara, București, 2004, 168 p. [113] TODOR, ERIKA MARIA, întrebarea individuală (dialogul cu sinele), - un metadiscurs despre articularea Lumii, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p. 65-67. [114] ȚINTARU-POPESCU, ELENA, Ortografia în ciclul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1960, mai ales la Sydney, unde anual are loc marea paradă de la Gay Mardi Gras, urmărită de zeci de mii de spectatori. Sub aspectul apartenenței religioase peste jumătate din australieni practică 170 Ibidem, p.79. 79 religia creștină (anglicani -26%, romano catolici 26%), Biserica Unită din Australia deține 8% din credincioși, restul reprezintă cultele minoritare (aborigeni, evreii, musulmani ș.a.)171. Societatea australiană nu este lipsită de clase sociale. „Poate că nu are nici una dintre diviziunile rigide ale sistemului britanic și nici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Albert Tucker, sculptorul Clement Meadmone, balerinul Robert Helpmann, cântăreți ca Rolf Harris, Barry Humphries, Clive James și Robert Hughes, cântăreața de operă Joan Sutherland și mulți alții. Până după război, societatea australiană era rigidă, conservatoare, primând valorile morale bărbătești. Biserica romano catolică domina moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de romane fiind interzise (Ulise de James Joyce și Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence). Abia ieșiți de sub influența britanică, se resimte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
XVIII-lea, în spațiul cultural românesc au circulat asemenea calendare străine (germane, franceze, dar mai ales italiene), în original, în traduceri și în copii, cel mai frecvent menționat fiind "Folerul novel", întocmit, la cererea lui Constantin Brâncoveanu, de către Giovanni Candido Romano (unul dintre secretarii domnitorului), care-și semna calendarele cu pseudonimul Ioan Românul sau Ioan Frâncul. Pe de altă parte, Calendarul tipărit de Petcu Șoanul în anul 1731, considerat de Georgeta Răduică drept punctul de referință al presei românești, nu reprezintă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor, ed. S. Toma, București: Minerva, 1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
elevilor, sunt obiective majore ale școlii contemporane. Conținutul informațional al Învățământului sporește necontenit, solicitând prin cantitate, dar mai ales prin calitatea informației, operații mintale din ce În ce mai complexe și mai subtile, problema sporirii eficienței lecțiilor, implicit a celor de limba si literatura romana, devenind o problemă cheie a procesului de Învățământ. Creșterea progresiva a volumului muncii independente, dinamizarea ei ritmică, diversificarea modalităților de lucru În funcție de specificul și cerințele fiecărui obiect, cultivarea interesului și a aptitudinilor de a găsi, prin forțe proprii, soluții la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
800 717.200 III 283.700 4.690.800 4.974.500 - Teatrul Național "I.L. Caragia- le" București I 62.400 482.000 544.400 II 20.000 45.600 65.600 III 82.400 527.600 610.000 - Opera Romana București I 14.000 550.000 564.000 II 3.800 216.900 220.700 III 17.800 766.900 784.700 Teatrul de Opereta "I. Dacian" București I 10.000 253.000 263.000 II 8.600 22.600
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 27 noiembrie 1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109035_a_110364]