2,161 matches
-
inima mea blândă de iubire”, RL, 1989, 39; Daniel Dimitriu, Tabieturile..., ATN, 1990, 4; Coșovei, Pornind, 56-59; Alex. Ștefănescu, Lipsa de suflu, RL, 1994, 45-46; Nichita Danilov, Mariana Codruț sau Parabola melcilor, „Contrafort”, 1995, 3; Carmen Neamțu, Lumea în formulă romanescă, O, 1997, 11; Gabriel Dimisianu, „Afurisită soartă are femeia!”, RL, 1997, 48; Grigurcu, Poezie, I, 268-281; Roxana Racaru, Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor), RL, 2001, 37. D.C.M.
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
rigoare, LCF, 1978, 12; Sorin Titel, Un roman de anticipație, RL, 1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981, 21; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 259-267; Dumitru Toma, „Xele, motanul
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
a anturajului său, viață ce alunecă irezistibil în inenarabil viciu. Un personaj memorabil ar fi putut fi Nea Nae, monumental în vulgaritate și în lubricitatea-i primitivă. Monomania sa de a și-o face amantă pe prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură, spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al traiului de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
a însușirilor lui C. se vede în Însemnările lui Safirim (1936), proiectate în cinci-șase volume. În partea realizată - primul volum și câteva capitole din al doilea, publicate în periodice -, substanța este evident autobiografică. Însemnările... sunt de fapt memoriile autorului, organizate romanesc. Procedeul - atribuirea „însemnărilor” unui fost om de acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar în această ramă se așază o sumedenie de icoane vii ale rudelor
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
povestiri. Scenariul parodic este evident: Carabăț, profesor de filosofie, ține o importantă conferință sub cupola circului - asociat, din nou, cu metafizica -, și un „Abracadabra” rostit aici pare a maimuțări cuvântul întemeietor, zeflemea cosmică ce prelungește nota urmuziană și în universul romanesc. SCRIERI: La țărmul clipei, Iași, 1971; Am inventat o planetă, pref. Liviu Leonte, Iași, 1978; Spațiul dintre cuvinte, Iași, 1981; Sfera cu raze inegale, Iași, 1985; Dincolo de geamanduri, Iași, 1990; Când sosește Moș Crăciun, Botoșani, 1994; O lume de senzații
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
de astrologie ori magie, preludează Princepele lui Eugen Barbu. În proiectul romantic al scriitorului, „zorile renașterii” nu cuprind decât o singură scriere epică, Stăvilare. Se aleg apele, ultimul roman al lui B. și totodată cel mai nerealizat. Înscris în ciclul romanesc dedicat contemporaneității, Neamul Coțofănesc a fost interzis de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, odată cu Icoane de lemn de T. Arghezi și Marele Duhovnic de V. Eftimiu. Ficțiunea epică este săracă, dar suplinită printr-o neistovită imaginație lubrică și ample digresiuni jurnalistice
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
și neconvingător „sinestezică”, cu scurte, rapid istovite elanuri generalizatoare și pilduitoare. Pe ample porțiuni, proza scriitorului se plasează la limita dintre reportaj și consemnarea diaristică. Priceperea exprimării și o oarecare înzestrare pentru observația detaliată nu sunt susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje, interioare, toalete și veșminte sau vestimentații, piese de mobilier și alte obiecte (artistice sau utilitare, tehnice sau artizanale etc.), toate supuse unei descripții minuțioase, ironic-vioi comentate. De același tratament au
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
Epigrama”, „Gluma”, „Păcală”, „Veselia” și, din 1946, colaborează la „Fapta” (unde e de înregistrat adevăratul său debut). A frecventat (în 1946) cenaclul Sburătorul, a colaborat la numeroase reviste și la principalele ziare din capitală, încredințându-le texte strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele) ori acoperind o publicistică vioaie, de atitudine, întinsă de la reportaj, impresii de călătorie, articol politic, chiar cronici literare până la virulenta cronică sportivă. În 1955, „Viața românească” îi publică nuvela Munca de jos, inclusă în Gloaba (1955), volum marcând
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
în șapte zile (1960), Cu o torță alergând în fața nopții (1972) ating nivelul „artistic” al scrisului, vădind o deschidere eseistică, probată și în jurnalele de călătorie, ocazionate de plecările în străinătate: Foamea de spațiu (1969), Jurnal în China (1970). Detenta romanescă este însă impresionantă, propulsând titluri atât pe ambițioasa linie a realizării unei fresce sociale (Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964), cât și vădind interes (inclusiv filologic) pentru reconstituirea în cheie barocă a crepuscularei lumi fanariote în romane care ating, sub
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
a scrisului său. În dramaturgie nu a excelat. După Sfântul, poposește fie în mediul negustoresc interbelic (Să nu-ți faci prăvălie cu scară, din 1959), fie închipuie alegoric o umanitate abstractă (Labyrintul, 1967) sau dramatizează câteva episoade din Groapa. Traseul romanesc al lui B. poartă tot timpul un mesaj insurgent și îi fortifică popularitatea. Personalitate puternică, contestatară, revărsând în pagină energie polemică, scriitorul devine, în bună măsură, ambasadorul lumii din care a plecat: periferia. Este, după cum afirmă el însuși într-un
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Princepele dezvoltă - livresc și fabulos - ideea de fanariotism, derulată într-un cerc tragic. Perspectiva e închisă, o tristețe grea coboară peste acest scenariu repetitiv. În fine, Săptămâna nebunilor este istoria unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
cu timbru funerar îl însoțește pe scriitor chiar de la început. Groapa dezvăluia în esență crepusculul unei lumi: mahalaua și timpul copilăriei. În etapa livrescă, prozatorul configurează o umanitate bântuită de presimțiri funeste, supusă devitalizării. Astfel, Săptămâna nebunilor, o altă reușită romanescă, dezvoltând, într-un luxuriant decorativism de epocă, tema reîntoarcerii, face din protagonist un iremediabil condamnat, captivul unei iluzii. Marile romane ale lui B. țin de metaistorie, alegând „cuvinte posedate de stări”. Scrisul său confirmă o vocație nemilos concurată de erupțiile
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase, baluri, dueluri. Unele studii tind să ia o turnură romanescă. De altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un roman, Ultimul om de prisos, rămas netipărit. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi, C. Stere, Leon Donici) alcătuiesc, laolaltă, un compediu de
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate structuralista. Polisemia latentă și structura romanesca a scrierilor istoricului latin prevestesc parcă literatura secolului al XX-lea, dovedind perenitatea înnoirilor autentice, într-un cuvânt, a modernității. Sub aceeași incidența metodologica se înscrie și Structures et idéologie dans „Leș Vies des douze césars” de Suétone (1977). Secvențele
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
mi-a adus o intuiție pătrunzătoare a stilului. Acea limbă-unealtă, mânuită, șlefuită, perfecționată, îmi spuneam eu, nu era altceva decât scrisul literar. În anecdotele franțuzești cu care în tot anul îmi distrasem colegii, simțisem deja prima schiță a acelei limbi romanești: nu o mânuisem oare pentru a plăcea fie „proletarilor”, fie „esteților”? Literatura se dovedea a fi o permanentă uluire în fața șuvoiului verbal în care se topea lumea. Franceza, limba mea „strămaternă”, era, vedeam acum, prin excelență limba uimirii. ... Da, din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
despre „lemnul crucii” a circulat și în Europa Occidentală (cf. N. Cartojan, Cărțile populare..., vol. I, ed. cit., p. 156). Probabil că tot ea a stat la baza unei stranii și confuze povestiri ale cărei fragmente se regăsesc în ciclurile romanești medievale Vrăjitorul Merlin, Căutarea Sf. Graal etc. Solomon construiește de data aceasta nu un templu, ci o corabie, la fel ca Noe, care nu va putrezi până la venirea lui Cristos și care va deveni „Sfânta Biserică” („Nava care nu putrezește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Zgomotul și furia sau Chief Bromden din romanul Zbor deasupra unui cuib de cuci al lui Ken Kesey reprezintă o formă extremă a tendinței către insolitare. În toate aceste cazuri tocmai mutarea completă a punctului de vedere într-un personaj romanesc periferic are un efect de înstrăinare, făcîndu-l pe cititor să vadă o realitate familiară lui prin cu totul "alți" ochi26. Absența totală a oricărui comentariu auctorial, renunțarea la orice fel de "corectare" explicită a abaterilor personajelor de la normele de comportament
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în exemplul: "El știa că emoțiile sînt periculoase". Timpul trecut este un semnal că se face referire la faptele care acum nu mai reprezintă doar o problemă de conținut, ci una legată de vederile, gîndurile și opiniile narate ale personajelor romanești. Timpul trecut din rezumatul narat al lui Lessing este comparabil cu cel pe care David Lodge îl folosește în studiul său critic despre romanul modern, Romancierul la răscruce de drumuri, pentru a rezuma conținutul "romanului neficțional" al lui Julian Mitchell
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
concentrat și mai mult asupra aspectelor lui suprafrazale. Majoritatea explicațiilor literare de astăzi despre stilul indirect liber sînt de acord în privința acceptării faptului că esența stilului indirect liber constă în privirea dublă asupra evenimentelor din perspectiva naratorului și a personajului romanesc 443. Perspectiva duală a stilului indirect liber trebuie înțeleasă încă o dată ca o formă specială de exprimare a intermedierii narațiunii. Tendințele opuse din mediul narativ descrise mai sus, și anume prezența naratorului ca întrupare tangibilă a intermedierii narațiunii, pe de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a personajului principal este posibilă doar dacă naratorul auctorial nu-și definește poziția 468. O reflectorizare completă, pe de altă parte, ar cere ca punctul de vedere narativ să fie fixat în sau aproape de coordonatele Aici și Acum ale personajului romanesc. 7.2. De la situația narativă auctorială la cea la persoana întîi Toate narațiunile sînt la persoana întîi, indiferent dacă vorbitorul se prezintă sau nu. (J. Moffett și K.R. McElheny, Points of View: An Anthology of Short Stories) Dacă urmăm diagrama
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe o suprafață plană, un solid mai mult sau mai puțin rezistent. Fără să uităm manipularea și transportul acestor "grei" cărțile (fie ca eufemismul "lucrări ale spiritului" să nu le arate drept aeriene). Minciuna romantică a gînditorului lui Rodin, minciuna romanescă a filosofului lui Rembrandt. Adevărul imaginilor medievale sau renascentiste ale cărturarului atunci cînd își îndeplinea încă aspra funcție de artizan, fără semnătură ori fotografie, înainte de nașterea "autorului" sau a "geniului". Sfîntul Ieronim în chilia sa de Antonello de Messina reprezintă o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Rin, trecînd prin Franța. Folosirea sa se generalizase deja în secolul al XV-lea. Chiar dacă nu are un inventator anume, ea este adevăratul multiplicator al puterii. Fără a intra în detaliile unei odisee care l-a fascinat pe Balzac, unchiul romanesc al mediologiei, să tranșăm exact problema. Pielea de animal constituia o limită fizică absolută pentru extensia scrisului, atît prin raritate, cît și prin propriile caracteristici. Hîrtia de pînză cu suprafață egală scădea cu 10 la 1 costurile de fabricație. Biblia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dar nici instituții politice fără instrumentarul material corespunzător. În ocurență, profesiunile Literei. De verificat în realitate. Cînd începe ciclul nostru? Pentru Franța, puțin după stingerea ecourilor revoluției din iulie (1830). Veți găsi în admirabila Noapte a proletarilor de Rancière versiunea romanescă sau cinematografică, adică realitatea omenească trăită corespunzătoare nașterii acestui mediu, cu grandoarea, naivitatea, suferința acestei lupte cotidiene împotriva servituții și abrutizării. Sau, mai bine spus, nașterea saint-simonismului organizat într-o seară de iarnă, în 1831, prin întîlnirea la Paris a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
măreție, superioritate absolută. Traducerile românești - formele de participiu pasiv, precum și expresia „vrednic de Glorie” - riscă să accentueze o componentă de sens care nu e percepută de comentatori în numele al-Mamd: Dumnezeu că obiectul preamăririi de către cineva din afara (fapturile lui). Desigur, romanescul „slăvit” poate fi înțeles și că adjectiv, sinonim cu „plin de slavă”. 2.1.5.13. (al-)′amd: SOI „lăudat”; ASM „Vrednic de laudă”; GG „Lăudat”; Marr „laudabilis”; RB, DM „digne de louange”; YA „Worthy of all praise”, Arb
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]