12,281 matches
-
alb. Sufletul curat al Sentei? Un alter ego pur? Să fie Senta o femeie pierdută purificată de elanul ei sublim? Poate fi și asta o interpretare, dar mutarea unilaterală de accent dezechilibrează raportul dintre cei doi eroi: un sumbru erou romantic cu pelerină neagră și o femeie de film neorealist? O altă neconcordanță - marele duet din actul II este de fapt două monoloage autistice paralele și nu un duet de dragoste, este recunoașterea unei fatalități iar termenii ce revin sunt din
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
i se datorează concedierea sa de la Universitatea Tehnică din Cape Town, aventura cu o studentă, Melanie Isaacs, îl face pe Lurie vinovat nu numai de o lipsă de simț al realității, o tentativă de a combina viața reală cu opera poeților romantici (pe care o predă și despre care scrie,) ci și de grava eroare de a profita de puterea pe care o are, prin poziția sa de profesor. Concediat de la Universitate, Lurie își găsește refugiu la ferma fiicei sale Lucy, în
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
Lurie de fiica sa: atacul fermei și violul acesteia. Felul în care se modifică viața femeii albe violate de trei negri devine, din acest moment, tema principală a romanului. Dintr-o poveste a amorurilor tardive ale unui profesor de literatură romantică, acesta se transformă într-un adevărat studiu psihologic despre responsabilitatea albilor în Africa de Sud. Gestul lui Lucy de a păstra copilul, rezultatul viu al violului, este o afirmare de mare forță a conștiinței acestei responsabilități. E vorba, totuși, de un roman
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
uiți la film, mai devreme sau mai târziu recunoști că Besson reciclează într-un mod artistic inovator o idee de care literații au obosit să tot audă: relația erotizată dintre om și natură. În acest sens, filmul poate fi considerat romantic. Nu vorbesc de sensul trivializat al cuvântului, ci de asocierea ideatică dintre peliculă și curentul literar. Oricum, faptul că accentul cade pe imagine în detrimentul scenariului nu e surprinzător, dacă ne amintim de acea perioadă. În anii '80, s-au impus
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
mai puțin cunoscuți. Este, poate, avantajul unei anumite marginalități pe care numai o țară cu un stat și o cultură hipercentralizată ți se poate oferi, într-un efect involuntar de libertate neașteptată". încercînd a-și defini "rebeliunea" ca o "revoltă " romantică sau nu - împotriva establishmentului, a unei stări de spirit opresive cvasi-generalizate, Ovidiu Pecican o integrează într-o perspectivă istorică, cea a marii cotituri de după 1989, "viitură a timpului" care a însemnat nu numai surparea regimului dictatorial din România, ci și
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
impună reguli noi și stranii grupului, al cărui lider necontestat devine. În final, o stranie sexualitate pune capăt lumii mirifice a Mendebilului, poreclă a protagonistului nuvelei. Doi adolescenți, elevi de liceu, se angajează într-o poveste de dragoste intensă și romantică. Despărțiri, reîntîlniri, pasiune și dezamăgire se derulează ca în toate poveștile de gen, pînă cînd, pe neașteptate, istoria celor doi, Andrei și Gina (părți complementare ale androginului mitic), virează în fantastic. În timpul unei halucinante călătorii printr-un muzeu de științe
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
de intelectuali. Într-un fel, protagonistul nostru-narator este un învins, dar nu face parte din familia abulicilor lui Italo Svevo sau Federico Tozzi și nici din aceea a dilematicilor pirandellieni; pînă la un punct, nici din familia celor din literatura romantică sau naturalistă, care înfruntă eroic potrivnicia vremurilor sau a celorlalți. Gaspare pierde pe plan social (în perspectiva valorilor epocii), al "carierei", dar suferă doar pentru amărăciunea adusă părinților; în ceea ce-l privește, nu dramatizează. Învinge însă pe plan moral, cu
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
caută rădăcinile preelenice ale mitului lui Oedip urmărindu-i evoluția de la prima mențiune, prin straturile succesive ale memoriei, până la forma dată de Sofocle, cea adoptată de civilizația noastră. Contestând majoritatea lecturilor acceptate - nu este o dramă a destinului ("confuză idee romantică"), nu e spectacolul persecuției divine a unui vinovat neștiutor ("definiție existențialistă") - autorul, amintind că Sofocle a fost un poet profund religios, încheie cu un citat care oferă ca suprem ideal "să nu te fi născut" (V. arioso-ul lui Oedip
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
a fost relatat faptul potrivit căruia apropierea membrilor orchestrei față de spiritul muzicii enesciene s-a produs treptat, dar sigur, în final aderența fiind totală și entuziastă; iar aceasta în cazul unei case de operă de bună tradiție a repertoriului italian romantic, de secol XIX, de început de secol XX; tradiție abil penetrată de un spirit novator menit a stimula interesul publicului pentru creații uitate, neglijate, mai puțin cunoscute ale genului. Nu este lipsit de interes faptul că în formula sa de
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
Albert. Sînt căsătoriți. Privesc în gol, minute în șir. Schimbă banalități. O atitudine nu chiar necunoscută. O căsătorie fără flamă, burgheză. Copacul imens al lui Peter Pabst, tulburător ca imagine și nu numai, preia în montarea lui Andrei Șerban funcția romantică din text, care este menținută, astfel, subtil, pe scenă. El este martorul pasiv, într-un fel, al întregii povești, nemuritorul care adăpostește povestea unor muritori. Este comentatorul vizual al modificării și intensificării relațiilor, al dramatismului lor. Toată atmosfera acestui spectacol
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții (retipărit separat în 1999 în Biblioteca "Apostrof" de către Ion Vartic), Copilăria unui netrebnic, Paella, Ars amandi, Viața și moartea unui om fără acte de identitate, Stenahoria majoră, Problema sexuală, Pe Victoriei, Romanticii, Nexus. Sunt texte inedite: Secretul, Coborâre în iad, Viața și moartea lui Constantin Andreica sau "ca un ostaș, ca un muncitor cu ziua", Un om în loc sau cheia, șDin falsele memorii ale lui Simon Abaziaț - în total aproximativ 350 de
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
se cunoaște amintirea unui scriitor vîndut. Numai generației noastre i s-a păstrat rușinea unei literaturi corupte." Am spune azi, sfîntă naivitate... Literatura vremii lui (confuze) îi pare lui Lovinescu suspendată undeva între "lumea veche" și "lumea nouă", între "militantismul" romantic și turnul de fildeș al modernismului. Fără să lupte pentru vreun ideal, dar fără să aibă nici eleganța ușor fanată a retragerii din lume, "arta" pe care o critică este un fel de miles gloriosus, de soldat fanfaron: "vremea noastră
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
dar mai ales ca Doamna Bovary (al cărei model psihologic a fost pentru prima dată invocat de G. Călinescu, dar a fost ulterior insuficient speculat), Ragaiac este o victimă a cărților. Ce erau romanele cavalerești pentru Don Quijote, ce erau romanele romantice pentru Doamna Bovary sunt romanele rusești pentru Ragaiac: pretexte declanșatoare în construcția unei iluzii, echivalentă cu o salvare din mediocritate. Rusoaica visată a lui Ragaiac nu e, totuși, eterica Dulcinee din Toboso. Împotriva oricăror aproximații ale imaginației, Rusoaica lui Ragaiac
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
în Italia, din nou, Spania și Germania. Împărțea anul în două: șase luni cânta în străinătate și șase luni în țară. În perioada sa de la „Șarpele Roșu” s-a închegat o prietenie din care vor zbura pe caii spiritului cântece romantice, culese din vechime și reclădite pe temelia boemei în aburul unui pahar de vorbă de duh, în fumul țigarei prietene contra ofului și singurătății, cu veșnicii Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. A lansat albume, a cântat în spectacole fără număr
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit-am mereu...” Decomprimarea tumultului interior, drama personală, fac din romanticul vizionar, poetul-adevăr, care se închipuie pe sine într-un joc al tainicelor duble-oglinzi. Se privește, își dorește, se închipuie pe fațeta onirică, apoi revine vertebral, real, pe fațeta vieții, având în față pe cel care știe că nu poate redobândi
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
spusa psihiatrului Mihai Lazăr, el însuși duplicitar, ca și Delia, prietena și verișoara Corinei) generează nemulțumire de sine, revoltă lăuntrică, angoasă (soțul e tern, materialist, nepăsător, infidel, în timp ce Tudor e generos, imaginativ, sensibil, e poet). Cartea debutează cu o întâlnire romantică, după ani de separare, între Corina și Tudor și cu despărțirea lor (temporară, presupuneau). Discursul degajă, subliminal, o puternică senzație de așteptare înfrigurată, de teamă, de anxietate latentă, mai cu seamă că Tudor trăiește departe, în capitală, suferă de o
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Meniul era satisfăcător. Nu pe placul gurmanzilor, însă destul de variat pentru a nu se plânge nimeni. Pregătise totuși și niște sărățele, aperitiv pentru vinul rose pe care îl cumpărase special de la Domeniile coroanei Segarcea. Trecu și Crăciunul. Muzică din anii romantici, miros de brad și de sarmale. Se simțea rostul și se răsplătea truda de peste zi. Seara în familie era liniștită și se uitau la filme împreună. O stare de normalitate armonizată cu ideea de familie fericită. Se apropia Revelionul, iar
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
roman, Dumas face din Cellini un personaj de neuitat. Poate că, tot din această perspectivă, nu e exclusiv un accident și un detaliu biografic faptul că a iubit atît de îndelung și de intens Florența. Altfel, altul, este însă Narcisul romantic. Pentru Dumas, dublul narcisist e rareori "simplă" imagine în oglindă. Oricum, despre ea voi scrie altădată. De cele mai multe ori, e un frate geamăn și/sau un portret. Exemplele în acest sens abundă, ca dovadă că e vorba de proiectul coerent
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre". Cum se vede, opiniile sînt împărțite. Oricum, scrierea lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea fi considerată drept exercițiu valabil într-o disciplină științifică, azi atît de riguros teoretico-exegetic, numai dacă se ordona materialul după criterii tematice. Cum se știe, mitologia este totalitatea miturilor create de un popor sau
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
analitice: folosit curent și răspîndit prin publicistică cu un sens destul de negativ, marcat de ilegalitate (spargere, acces neautorizat la date și informații secrete), e apărat - din interior - cu argumentele pasiunii și ale plăcerii sportive. Rezultatul nu e departe de mitul romantic al haiducului, reactualizat cu recuzită modernă. Din punct de vedere lingvistic, e interesantă și familia lexicală pe care împrumutul recent și-a constituit-o. Hacker și hacking sînt atestate în Florica Dimitrescu, Dicționarul de cuvinte recente (ediția a II-a
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
autori mai vechi, cu un foarte bogat aport de amintiri proprii sau din povestirile tatălui său... Ea poate fi mai curînd considerată ca o carte de amintiri sau de memorii. Lăsînd la o parte greșelile provenite fie din o închipuire romantică, așa cum vrea să facă din Biserica Dobroteasa cel mai vechi lăcaș religios al Capitalei și din familia Năstureilor, scoborîtori direct din daci, sau interpretarea uneori arbitrară a textelor vechi, ceea ce îi aparține în propriu cu lucruri trăite și văzute sunt
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
un mod subiectiv, aleatoriu. Fișa clinică pe care o alcătuiește actualității este de-o exactitate ce nu admite replică, posedînd un alibi al experienței fiecăruia din noi: "Mitocanii, scăpați de unele ipocrizii obligatorii, devin mai agresivi. Veleitarii devin mai veleitari. Romanticii devin mai conștienți de romantismul lor. Grafomanii devin mai grafomani. "Descurcăreții" se "descurcă" mai repede, iar idealiștii se trezesc într-un impas dramatic. În golul lăsat de slăbirea presiunilor represiunii, țîșnește adevărul cel mai puternic, bun sau rău, din fiecare
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
tur de forță a fost Vreau să fiu mare (1988) care i-a adus prima nominalizare la Oscar pentru infinita candoare conferită copilului devenit brusc adult, doar... fizic! Idila imposibilă din această nemaipomenită aventură poate fi considerată uvertura la alte romantice comedii în suită. Doi luptători, două roluri de compoziție - homosexualul din Philadelphia (1992) și handicapatul din Forrest Gump (1994) - îi sînt recompensate cu Oscaruri consecutive. Își va mai încerca abilitățile în multe alte ipostaze pînă să se hotărască să se
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
membră a Partidului Republican ca angajare politică, fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei sferturi emanată din cenușa încă fierbinte a ceaușismului decapitat, iar pe un sfert plină de elanuri romantice și de utopii juvenile. în aceste circumstanțe marele nostru artist a rămas mai departe acolo, la Paris, unde se stabilise definitiv cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă, adică în 1965, și unde a și murit nu peste multă vreme
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii. Ideea lui King este că adevăratul naționalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacție la ruptura fermă de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea națională se definește cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naționalism a fost formarea Frontului Popular. King susține că succesul înregistrat de
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]