1,073 matches
-
disfuncție, o dădea la iveală așa cum nici ea nu se cunoștea, punând-o să sară coarda cu propria-i limită. Și lui îi sticleau ochii în special când coarda trecea pe dedesubtul ei, lăsând-o în afara lumii obișnuințelor, în golful rond al alterității azurii, ca pe o corabie de pe alt tărâm legănându-se la ancoră. "Cârmaciule, lasă veghea și alătură-te chefului nostru", îi striga de pe mal violatorul din Rică, beat criță de prea multa știință a ceea ce-înseamnă să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unul din ziduri se întrerupea brusc, reînființându-se mai apoi în alt loc, unde zidarul său își găsea un nou tovarăș de lucru și vorbă. Se întâmpla și ca trei-patru ziduri să avanseze în paralel, după care să se unească rond, sau în unghi. În fundăturile astfel formate, la adăpost de privirile celorlalți, meșterii lor continuau uneori să caute unul într-altul inspirația trebuincioasă. N-ar fi greșit să vedem în țesătura complexă a zidăriei lăsate în urmă amprenta evoluției relațiilor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
flăcăul cu cicatrice m-a prins de talie: Când ne mai vedem? Când vrei", am răspuns eu, ca o lașă. A încercat să mă sărute, m-am zbătut să scap". La vederea a patru polițiști pe biciclete care-și făceau rondul, băiatul îi dă drumul, dar când aceștia dispar, o apucă și-o strânge cu brutalitate. "N-ai de gând să vii la întâlnire, vrei numai să mă pui pe drumuri! Asta nu-mi convine! Meriți o lecție", o amenință el
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spre Catalonia spaniolă a locuitorilor Lliviei. Ceea ce dă chiar și acum ba, mai ales acum loc la discuții demne de o comedie de... Caragiale. De exemplu: municipalitatea orașului Bourg Madame, primul în teritoriu francez după Llivia, vrea să facă un rond cu stopuri, la încrucișarea dintre șosele, pentru a încetini circulația nebună din zonă. Municipalitatea Lliviei consideră că asta reprezintă o piedică în calea liberei circulații spre Spania. Și dă-i ceartă și scandal! Plus alte asemenea discuții asemănătoare, rîsul Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
În timp ce îl privea, Lăură se gândea din nou la teatru, cum i-ar fi stat ei că actrița cu un șef că cel de colo. El era tot la geam, atent la gunoierul care dialogă acum cu un polițist din rondul de noapte. Polițistul îi dăduse gunoierului o țigară, iar acesta îi mulțumea respectuos, o duse cu grijă la gură și-l salută militărește, ducând și mâna la pălărie. Scenă îl lașase pe iubitul Laurei prizonier în spatele draperiilor de matase
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a pătruns în engleză în perioada ocupației normande este foarte mare, vizează domenii de activitate diferite și aparțin unor categorii gramaticale diferite (substantive, adjective, verbe, adverbe) : fine < fr. fine, clear < fr. clair, sure < fr. sûre, noble < fr. noble, round < fr. rond, quite < fr. quitte, very < v.fr. verai (fr.mod. vrai). Unele dintre aceste cuvinte se găsesc și în germană, dar aici au venit direct din latină și forma lor este diferită: klar < lat. clarus, sicher < lat. securus. Influența franceză a făcut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fr. broche, germ. fein [fain], neer. fijn [fein] < v.fr. fin, germ. Fabel, neer. fabel < fr. fable, germ. Galopp, neer. galop < fr. galop, germ. Lanze [΄lantzə], neer. lans < fr. lance, germ. nett, neer. net "drăguț" < fr. net, nette, germ. rund, neer. rond < v.fr. ro(o)nt, germ. Tanz [tants], neer. dans < fr. danse, germ. Turnier, neer. tournee [tur΄ne:] < v.fr. to(u)rnei (fr.mod. tournoi) etc. Prin împrumuturile făcute în perioada Evului mediu, limbile germanice au primit și afixe latino-romanice, unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
seamă și menținuseră pichetul gărzilor de frontieră. Curios, Marele Vecin nu reclamase insula. Vigilența sporise cu atât mai tare. Acostară pe insula devenită peninsulă, sub un soare radios. O patrulă raportă că nu era nimic de semnalat și își continuă rondul. Se îndreptară spre port, de unde era scrutată în permanență cu binoclul câmpia monotonă de dincolo de Nistru. Rapoartele de peste noapte și cele din zilele precedente nu semnalau nimic deosebit. Totul părea calm. "N-are importanță, e ca și cum Marele Vecin și-ar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat numele de Calea Victoriei; strada Târgoviștei: ca lea Griviței; Podul de Pământ: Calea Plevnei; strada Craiovei: Calea Rahovei; actuala stradă Clemenceau, care nu avea nume: strada Corăbiei; strada Ger mană: strada Smârdan. Arcul de triumf, ridicat la rondul al 2-lea de la Șosea. Pe capitel, sub statuia Victoriei, erea inscripția: „Apărătorilor Independenței“, apoi dedesubt: „Orașul București“. Mai jos, de o parte și de alta numele: Grivița, Opanez, Plevna, Rahova, Ar cer-Palanka, Lom Palanka, Smârdan, Vidin. Dedesubt datele bătăliilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
execută întâia vânătoare de paperhunt. Este o petrecere jumătate sportivă, jumătate „mondenă“, la care participă numai înalta societate. Fiindcă trebuie știut că pe la anul 1883 numai petrecerile societății aristocratice ereau înregistrate de ziare și aveau preț. întâlnirea a fost la rondul al 3-lea de la Șosea. Aci Constantin Isvoranu și Alexandru Marghiloman, îmbrăcați cu jachete roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu plosca. Fântâna lui Costea Mareței era cu cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-a văzut aplecat în fântână peste știubei și a venit spre el. S-a folosit de furcoiul ce-l avea cu el și-a reușit să scoată plosca. A spălat-o bine și-a umplut-o cu apă. Nouă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
militar, i s-a propus să intre în Poliție, lucru pe care l-a făcut. A urmat câteva luni de zile niște cursuri și instructaje, după care a fost repartizat la "Pază și Ordine". Într-o seară, pe când își făcea rondul în sectorul repartizat, asistând la schimbul de ture al femeilor și bărbaților care lucrau la " Fabrica de nasturi", privirea i-a fost atrasă de o tânără și fermecătoare domnișoară. Această superbă făptură feminină, blondă, cu ochii ca albastrul imaculat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stop cardiac. Rozinka! Rozinka! Uite!!! Mama, ce ai, mama? Ce doriți, domnule polițist? Ce se întâmplase? Tata, pur și simplu, încă nu făcuse cunoștință cu mama. Din seara când privirea tatei fusese șocată de fizionomia mamei, tata când ieșea din rond sau ori de câte ori era liber o însoțea pe mama, fără ca ea să bănuiască asta. Lucrurile s-au desfășurat așa până în momentul când tata a constatat că nu există cale de întoarcere și că singura modalitate de rezolvare a problemei era căsătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
parcă, pentru graba și modul prea puțin aristocratic pe care-l folosise la servirea mesei de seară. Îl înțelegeam și-i puneam cu delicatețe și cu dragoste mâna pe capul lui bolovănos, pe jumătate chel. Noaptea își făcea cu anevoie rondul pe traseul arhicunoscut; se oprea în vârful dealului, își debita cu toată seriozitatea aria lui canină îmbibată de atavisme, apoi se oprea, ascultând cu urechile ciulite răsuflarea fierbinte a pământului ars de secetă. În această liniște nocturnă nu se auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
figurile-simbol, În primul rând impunătoarea statuie ecvestră a lui Carol I din fața Palatului Regal (operă a renumitului sculptor croat Ivan Meštroviæ; ar putea fi refăcută, dar cine se mai gândește la asta?), ca și statuia lui I.C. Brătianu, aflată În rondul de la intersecția celor două bulevarde centrale. N-au pus mare lucru În locul lor. Ceaușescu le-a avut pe toate, nu Însă și statuie. Au fost, În schimb, un Stalin uriaș, la intrarea În Parcul Herăstrău, dat jos odată cu denunțarea „cultului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Vilnius spre seară, pe la 17.30, așa că am timp să-mi notez în jurnal și să citesc din Ivan Klima, The Spirit of Prague. VITALIE CIOBANU: „Ai avut probleme cu pașaportul?”, mă întreabă Corinne Desarzens, după minute bune de la rondul grănicerilor, luând loc pe bancheta din fața mea. „Se pare că puseseră lituanienii ochiul pe tine.” „Le-am părut suspect, un potențial infractor, lipsit de un document «blindat», ca al tău, elvețian, sau ca acela al lui Richard Wagner, care, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gospodari mingrelieni. Imediat în apropierea mării, în fundul golfului unde e portul și în mijlocul orașului, se ridică un munte, care a fost prefăcut cu ajutorul voluntar al orășenilor într-o frumoasă grădină publică cu esplanade, trepte în toate sensurile, clădiri de adăpost, ronduri pentru automobile. E o grădină înaltă de unde se vede orașul în toate părțile, marea spre vest și treptele imense ale Caucazului spre răsărit. Minunat loc, minunat și încântător oraș. Cătră sfârșitul veacului XIX, s-a ridicat un scriitor național abhazian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
interzis intrarea studenților În sălile de curs sau lucrări practice, după intrarea cadrelor didactice. Cine Întârzia, era sfătuit să-și organizeze mai bine timpul. Deși locuiam la 7 km de facultate eram primul În facultate, făceam cu administratorul Țăbârnă D. rondul de dimineață și dispuneam măsurile ce trebuiau luate. Sunt obligat să recunosc că aprobam și unele Întârzieri ale mamelor și ale fetelor frumoase, care se justificau prin copiii ce trebuiau duși la școală sau aranjarea podoabei capilare la coafor. Mă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
interesează. Începe apoi târguiala și vânzătorii, cărțile, arborii bătrâni, soarele generos, răcoarea apelor portului, mirosurile îmbietoare de la terasele restaurantelor din apropiere și muzica orchestrelor, creează o atmosfera de boemie care concurează pe cea a buchiniștilor de pe malurile Senei. Făcându-mi "rondul" prin zonă, unde deja eram cunoscut ca un cumpărător avizat, care avea avantajul în fața vânzătorilor de a vorbi spaniola, dar și dezavantajul de a se tocmi "la sânge" nu de dragul prețurilor ci de dragul tocmelii, am dat peste o carte plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
strajă, cîteva ore fiecare, ca să evităm apariția altor probleme, deoarece la amurg curentul apei ne purtase către mal și niște crengi intrate pe jumătate În apă aproape că ne răsturnaseră barca. Eu am primit o bilă neagră pentru unul din rondurile mele, fiindcă una dintre găinile pe care le luaserăm să le mîncăm a căzut În rîu și a luat-o curentul. Eu, care am străbătut Înot rîul pe lățime În San Pablo, n-am avut curaj să mă arunc după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu. Însă, în toamnă, nu toată tarlaua fusese transformată în ogor. Ajunseseră cu aratul până aici, la doi sau trei metri, unde mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că se întunecase, pământul era complet acoperit de zăpada viscolită de crivățul dușmănos, așa că nimeni nu putea bănui această adâncitură de înălțimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu al fiecărui om, nu a fost ferit de păcate. Amin. Era noapte și o liniște deplină. Întreaga natură își făcea somnul regenerator, pregătindu-se pentru o nouă activitate intensă. Sus, pe firmamentul ceresc, stelele mici și jucăușe își făceau rondul de noapte, supraveghind ca niște bodyguarzi conștiincioși liniștea și integritatea materiei vii de pe pământul nostru zbuciumat de seisme geologice și sociale. Acolo, undeva în miezul pământului, ca și în cele mai de jos straturi sociale, era o stare de agitație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
individul revine la poziția normală și apoi coboară la Universitate. Deci nu se urcase în tramvai care avea același traseu, și se urcă în același autobuz cu mine doar pentru ...o singură stație ! În altă zi urcam pe jos spre Rond Breazu, chiar în rond mă întâlnesc cu un individ cam la 60 de ani, care privea cerul, adică ,,aștepta pe cineva” iar eu merg mai departe. La vreo 50 de metri mă opresc la un chioșc, iar individul apare în spatele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
normală și apoi coboară la Universitate. Deci nu se urcase în tramvai care avea același traseu, și se urcă în același autobuz cu mine doar pentru ...o singură stație ! În altă zi urcam pe jos spre Rond Breazu, chiar în rond mă întâlnesc cu un individ cam la 60 de ani, care privea cerul, adică ,,aștepta pe cineva” iar eu merg mai departe. La vreo 50 de metri mă opresc la un chioșc, iar individul apare în spatele meu; nu mai admira
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Strigoaie (calopterix virgo L.) Miriapode Șerpuleț ( Julus terrestris L. și Lithobius forficatus L.) Arachnide: Păianjenul de casă (Tagenaria domestica L), Păianjenul cu cruce (Epeira diadema L.), Căpușa (Ixodes ricinus L.) Crustaceele sunt reprezentate de prea bine cunoscutul Rac (Astacus fluviatilis Rond.). Și vom încheia cu viermii anelizi, viețuitoare dizgrațioase dar foarte de folositoare nu numai omului ci aproape tuturor viețuitoarelor atât celor din regnul animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]