10,776 matches
-
Pe deasupra, republicani plini de ifose comuniste. Republicani analfabeți din Republica a III-a, care au scos de pe stema țării simbolul Independenței, Coroana de oțel, crezând că e un simbol monarhic! Ce să faci cu asemenea loaze care au umplut Parlamentul? Rușine celor care ignoră adevărata zi națională a României! Trăiască 10 MAI ! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! N.B. Mai multe tablete pe Blogul
TABLETA DE WEEKEND (154): REPUBLICANI ŞI REGALIŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382175_a_383504]
-
și imaginația zboară pe toate coclaurile, bune, rele, te chinuiesc. Eu mă duc și mă culc pe un pat de crini, și am certitudinea că nu sunt singur, că ochiul lui Dumnezeu privește până în adâncurile gândurilor mele și mi-e rușine de Dumnezeu să accept gânduri ticăloase, răutacioase sau de dușmănie. În Cluj, la miezul nopții, deschideam geamul și stăteam cu fața la oraș, gândindu-mă la frații mei, la toți cei ce purtau chip de om, indiferent de credința sau necredința lor
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
tânără: Poate vor pune impozit și pe aer. Bătrâna: Nu mai trece nimeni. Femeia tânără: Vin imediat. Mă duc după apă. (Femeia tânără pleacă. Cât timp este plecată trece pe acolo o femeie cu o fetiță.) Femeia cu fetița: Ce rușine! S-a îmbătat și acum zace în mijlocul drumului. Bătrâna: Ce-am ajuns! Acum sunt acuzată că am consumat tărie, eu, eu care n-am pus buzele pe așa ceva niciodată. (peste un timp) Nu mai vine. (Câțiva oameni trec pe lângă bătrână
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
sfânt în viață și caută să pună numai piedici altora. Cei care au o inimă plină de îndurare și credincioșie sunt baza societății. Desigur că modelul nostru cel mai elocvent de principialitate este cel al Domnului Isus, care a disprețuit rușinea de a fi simplu, cinstit, plin de dragoste și credincios și și-a dat viața pentru fiecare dintre noi, ca să putem fi mântuiți de sub puterea păcatului și a morții. Veniți la El! El ne poate ajuta pe toți să fim
DESPRE PRINCIPIALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382209_a_383538]
-
să-mi ții companie ,nu-mi place să mănânc singură ! Deci ,te rog să te așezi. Nu ar fi vrut să facă asta ,însă privirea ei stăruitoare îl ținea totuși țintuit. Dar mâncarea îi intra oarecum cu noduri. - Ți-e rușine că ești român ? E-adevărat că nu suntem văzuți atât de bine ,dar trebuie să schimbăm chestia asta ! - Nu ! Cum să-mi fie fie rușine , e țara unde m-am născut ,unde-am crescut ,mi-a dăruit atât de mult
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
ei stăruitoare îl ținea totuși țintuit. Dar mâncarea îi intra oarecum cu noduri. - Ți-e rușine că ești român ? E-adevărat că nu suntem văzuți atât de bine ,dar trebuie să schimbăm chestia asta ! - Nu ! Cum să-mi fie fie rușine , e țara unde m-am născut ,unde-am crescut ,mi-a dăruit atât de mult ... - Și atunci ,ce cauți aici ? Putea s-o -ntrebe același lucru. Concediul de odihnă l-ar fi putut face foarte bine și în Romănia. Curiozitatea
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
prințesă, care părea hotărâtă să îl bage în sperieți. Conducea sania atât de repede și lua virajele atât de brusc, încât Petrică trebuia să se țină strâns de marginile de gheață ale tălpilor pentru a nu cădea. Îi era totuși rușine să se plângă sau să îi ceară să încetinească. La un mic deal care le apăru în față, sania făcu un salt înalt și zbură de-a binelea de-a lungul brazilor, aterizând aproape de marginea unui lac înghețat. - Vrei să
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
fost coleg...edil. Discutam atunci cu un ofițer român, întrebându-ne dacă ar fi fost în locul dlui Funar, udemeristii Hunor, Marko Bela, drujba Ardealui Atila, cu care și-au împărțit ȚARA, NEAMUL ȘI BRAZDA DE PĂMÂNT ROMÂNEASCĂ, spre a lor rușine, cum ar fi procedat? Dar trădătorii de neam și țară, cozile de topor, mai devreme sau mai târziu, își vor primi ceea ce merită, dar până atunci le spunem ce zicea un scriitor francez: „Unii dintre aceștia au fundul mai mare
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
noastre, averea țării este cu adevărat a noastră! Să o apărăm cu toate forțele, să ne organizăm în întreprinderi, în instituții, să ferim de orice distrugeri bunurile noastre, ale tuturor! Nu sîntem huligani, cum a îndrăznit să ne numească, fără rușine, tagma asasinilor condusă de dementul asasin Ceaușescu! Frați soldați! Ofițeri ai armatei române! Noi sîntem poporul, fiți de partea noastră - deci și a voastră, apărați interesele națiunii, apărați națiunea! Nu trageți în cetățenii pașnici, fraternizați cu ei, cu noi toți
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Ora 8 dimineața. Ministerul Agriculturii. Soldați cu fețe de încă, aproape, copii au fost aliniați cu fața spre stradă, conform ordinului primit. Femei din mulțime, unele ar putea să le fie mame, le striga doar atît: «De ce-ați tras. Rușine!” Două tancuri acoperă spațiul central al străzii. Pe lângă ele troleibuzele se strecoară umile. Pe lângă ele și pe lîngă soldați oamenii trec demni. Triști. Fermi. Și, iată, a venit Ceasul. Piața Palatului, intersecția cu Stirbei Vodă. Acolo, se aude vuietul. Soldații
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
apoi la fiecare facultate erau cate 10 pe loc... intrau elitele și te mandreai cu o facultate... acum suntem pe primul loc în lume la absolvenți de facultate și la nr de universități private sau de stat. Admiterea este o rușine, nici măcar la școlile profesionale înainte de 89 nu te înscriai doar cu dosarul ci tot dădeai examen... rușine țării care crează astfel de specimene cu pretenții de intelectuali. Recent cantaretul Marcel Pavel și-a dat bacul la 45 de ani și
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
acum suntem pe primul loc în lume la absolvenți de facultate și la nr de universități private sau de stat. Admiterea este o rușine, nici măcar la școlile profesionale înainte de 89 nu te înscriai doar cu dosarul ci tot dădeai examen... rușine țării care crează astfel de specimene cu pretenții de intelectuali. Recent cantaretul Marcel Pavel și-a dat bacul la 45 de ani și acum e student la conservator... păi de ce nu la dat înainte de 89? simplu că mai mult de
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
la un nivel intelectual cât mai ridicat și, mai ales, să nu turnăm la Securitate! Dacă securiștii voiau binele statului român, de ce era nevoie ca acțiunile lor să aibă loc "sub acoperire"? Numai la bordel și la furat ți-e rușine să mergi la lumina zilei, și doar acolo folosești nume false. În destule cazuri, întâlnirile cu securiștii aveau loc chiar la domiciliul informatorilor. Cu alte cuvinte, cel plătit de Securitate pentru a da pe mâna aparatului represiv colegii sau apropiații
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
nu s-a făcut nimic. Ne plângem că suntem priviți drept gunoaiele Europei - ne sunt amprentați cetățenii și, mai nou, se vorbește că aderarea noastră la spațiul Schengen începe să devină un vis tot mai îndepărtat -, dar n-avem nici o rușine să arătăm lumii civilizate fețele ciupite de vărsatul nemerniciei slugilor Securității. Aici nu mai e vorba de "factori economici obiectivi", de "înapoieri tehnologice insurmontabile", ci de simplă și directă decizie politică. Ne tot agităm cu lupta împotriva corupției, dar n-
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
de cel puțin zece minute se emit injurii - "dobitocule", "bagabon-tule", "băi, nesimțitule", "prostule ce ești", "porcule și măgarule", "ești un gunoi, asta ești", "nenorocitu'dracu'" -, reproșuri și acuzații - "mi-ai distrus viața, mă", "mi-ai mîncat tinerețea", "nu ți-e rușine, așa, puțin?", "de ce minți?" etc. Actele de limbaj cele mai frecvente, cu o intonație isteric-mitocănească, sînt cele de avertizare și de respingere, alungare (reală sau simbolică) - "lasă fetili-n pace, mă!", "pleacă, mă, d-aici", "pleacă, mă, nenorocitule, d-aici", "du
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am putut ajuta, am confirmat doar că opțiunea mea fusese conștientă. Acum, cu prilejul acestor relecturi autocritice, nu voi ezita să mă dau în vileag de îndată ce aș cădea peste vreun "compromis" uitat cu ideologia comunistă. (Am și pus
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
lume / ca Dyonisos / înconjurat de o mulțime veselă." Veselie reală și amăgire temporală, opusă stării de spirit pe care o constatase la oamenii din jurul său prea repede pieritul Nicolae Labiș, pe la mijlocul anilor 50: "când se încearcă a se ucide duioasa rușine a omului / dragostea lui pentru sine". Răsfățul vârstei tinere mă împingea să mă refuz pe mine însumi, cel de azi, într-o compoziție declarativă de pe la mijlocul culegerii: "Aș vrea să las o amintire în mișcare, / nu de-un portret bătrân
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
a întrebat cineva pe români dacă ascultau cu plăcere "Vorbește Moscova". Cînd s-a angajat la Europa Liberă, fostul ofițer al armatei române știa că e vorba despre un post de radio de propagandă antico-mu-nistă. Niciodată nu i-a fost rușine cu asta și totdeauna a fost convins că de la microfonul Europei Libere servește adevăratele idealuri și interese ale românilor. Discuția asta am avut-o, la liber, prin 1998, cu dl Carp după ce a aflat că tatăl meu a făcut liceul
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
foarte tânărul autor a lăsat în urmă texte nu numai publicabile, ci și în cel mai înalt grad reprezentative. Inițial, am crezut că paginile grupate în volumul Aberații de bun-simț sunt onorabile și-atât. Că ele nu-l fac de rușine pe prozator, dar nici nu-l arată la nivelul lui de maximă expresivitate. M-am înșelat. Aproape toate povestioarele de aici au marca înregistrată a lui Sorin Stoica, acea respirație relaxată, dar profundă a scriitorului cu interes antropologic și retină
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
condiția să nu vrei să fii publicat imediat. Pentru intervalul 1964-1971, Bujor Nedelcovici propune sintagma de "oportunism naiv", probabil din motivul deschiderii minime pro-occidentale, care dădea speranțe și crea o falsă impresie naivilor. O a treia etapă ar fi "oportunismul rușinii", din anii 1971-1989, când a mai crede în promisiunile regimului comunist însemna să nu vrei să vezi înșelătoria ideologică, atât de evidentă. Clasificarea lui Bujor Nedelcovici adoptă un criteriu moral și gradează vinovăția crescător din 1950 spre anii '80 - ceea ce
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
în viziunea TVR... Borcea, în așteptarea sentinței!), alias cunoscutul Raoul (solist-ă Naomi, fostă Florin Moldovan - a cântat bine) și “Despre mine și ea” (Bere Gratis). Să mai spunem că s-au clasat pe locurile 12, 11, respectiv 7? Ne e rușine cu limba strămoșească... Notabil este faptul că între cei care au candidat (căci este un concurs de creație, nu de interpretare) i-am întâlnit, înafara lui Virgil Popescu, pe Mihai Alexandru, Gabriel Băruță (acesta e numele corect), Eduard Cârcotă, Bogdan
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
la patru ace/ fel de fel de feluri de vino-ncoace/ care mai de care/ de duioșie și de-a mirare// știa de toate și mai ales/ cum se sărută fierbinte și des/ din cap până unde ți se face rușine/ (să spui - altfel e-atât de bine)// știa mai cu seamă/ să se topească și să geamă/ străbătută de seve și serafimi/ numai adâncuri și înălțimi// știa dintr-o dată/ să fie în parte și toată/ subțiindu-se ca o mireasmă
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
cont de atâtea experiențe cu termene depășite), unde va funcționa Centrul Național al Dansului? O întrerupere a activității ar echivala cu o desființare. După desființarea companiei de dans contemporan Orion, o ținem tot într-o suită de desființări? Măcar de rușinea străinătății, a tuturor partenerilor europeni care au venit aici și au salutat înființarea acestui Centru și colaborează cu el, Ministerul trebuie să găsească soluții viabile, atât pe termen lung cât și pe termen scurt. Sperând că se va găsi, totuși
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
știu din experiența lucrărilor de examen în ce hal de degradare a ajuns grafia tinerilor de azi. Or, dacă un filolog reinventează dezinvolt hieroglifele, dacă până și pentru viitorii specialiști în limbă și literatură gramatica și ortografia sunt lucruri de rușine, îmi imaginez ce se întâmplă dincolo de lumea culturală. Nu mă aștept, desigur, ca vreunul din tinerii de azi să-i scrie iubitei epistole de șaizeci de pagini (precum Florentino Ariza, din romanul lui García Márquez, "Dragostea în vremea holerei", Ferminei
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
Ion Simuț După 1989, s-a manifestat un interes din ce în ce mai mare față de ceea ce a fost Securitatea în România, ca poliție politică. Nu m-am înscris în această categorie, a obsedaților de Securitate, nici înainte de 1989, nici după, poate spre rușinea mea. Dar, nu știu de ce, nu mi-aș recunoaște această inaptitudine. Poate că nu e tocmai decent să-i numesc "obsedați de Securitate" pe cei care au fost sau sunt preocupați de rolul politic al unei instituții nefaste. Fără ea
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]