1,442 matches
-
fie îmbibați cu destui picuri de sânge. Până când, celor patru membri (cu vechimi diferite) ai trupei IF-ului să li se permită să-și vină, încet-încet, în fire, să se cațere, ca pe marginea unei gropi, evadând din colapsul lor rușinos. Să-și miște din nou hoiturile, să-și tragă palme, să-și clatine frunțile. Să asculte cu și mai mare atenție tonurile celor doi necunoscuți care, după ce le zdruncinaseră și le mutilaseră anatomia, se depărtau acum ținîndu-se gât după gât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
I-o fi murit mă-sa Iu ăsta, haide, soro, să luăm; dacă-i de pomană, de pomană să fie! Baba Chinta s-a lipit și ea la coada căruței. Mielu împărțea în dreapta și-n stânga. - Na-vă, fraților! Zidarii, rușinoși, încă nu se apropiaseră. I-a chemat sluga: - Veniți, mă oameni buni, veniți de luați! Baba Marghioala, care primise de două ori, avea poala plină. Ținea în șorțul ei larg trei pâini grele, ascunzîndu-le. Zicea într-una Aglaiei: - Să fie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăit toată viața în plăceri nu va avea la bătrânețe decât o ușoară dezabuzare, pe când unul ce a suferit mult numai în cazul cel mai bun va realiza o profundă resemnare. Și resemnarea presupune infinite tragedii anterioare. Este o prejudecată rușinoasă în afirmația că plăcerile sânt egoiste, că ele separă pe om de viață, precum tot atât de rușinoasă este aceea după care durerile creează afinități cu lumea. Superficialitatea ce există la sursa unor atari prejudecăți este revoltătoare, și originea ei livrescă este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce a suferit mult numai în cazul cel mai bun va realiza o profundă resemnare. Și resemnarea presupune infinite tragedii anterioare. Este o prejudecată rușinoasă în afirmația că plăcerile sânt egoiste, că ele separă pe om de viață, precum tot atât de rușinoasă este aceea după care durerile creează afinități cu lumea. Superficialitatea ce există la sursa unor atari prejudecăți este revoltătoare, și originea ei livrescă este de natură a nulifica în conștiința mea toate bibliotecile, în fața unei singure experiențe trăite până la margini
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dinamic și cu o direcție determinată, el trebuia să asimileze specific valorile străine și să le dea altă configurație decât caricatura. Prezența lui atenuată nu justifică deloc refuzul modernismului. O revoluție, cât de proastă, este mai bună decât o pasivitate rușinoasă. Cine vrea o Românie puternică și modernă, o națiune în drum spre putere, trebuie să recunoască "formelor" un dinamism pe care nu-l vom găsi niciodată în acel fond. "Junimea", cu teoria ei reacționară a culturii românești, reprezintă o viziune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cucerit lumea și fără această clasă. Cât despre ținuta morală, este de remarcat că aristocrația n-a lăsat în conștiința popoarelor decât un stil exterior și nu o atitudine etică bine cristalizată. În tot cazul, aristocrația noastră este un capitol rușinos care s-a încheiat mai repede decât credeam. Mai bine creșteam și noi înlume ca evreii, fără să avem orgoliul stupid al unei aristocrații nule. Nici măcar vechii noștri boieri nu meritau sacrificiul reacțiunii țăranilor. Cât despre burghezie, ea a apărut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spui... - Ce? - Vezi tu! formal te-am oprit... am făgăduința ta că nu mă vei săruta niciodată. Așa-i? - Așa. - Ca să [nu] mai zici că eu nu te iubesc - zise supărată - ca să zici că eu te iubesc - repetă c-o rușinoasă grație... astăzi... astăzi... " își simți cuprinsă talia, închise ochii, lăsă capul pe umărul lui și era aproape să moară. - O! te iubesc... n-ai știut niciodată cât te iubesc... - glasul ei era dulce, slab, plin de lacrimi, sfințit de cea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a sa. - Fă ce vrei, dar astăzi vino-n atelierul meu, căci tabloul mi-e gata. {EminescuOpVII 126} Plecară și veniră - la Cezara acasă. - Domnișoara Cezara, recomandă Francesco când intrară. - Cezara? murmură Ieronim uimit și se uită lung, serios, în fața rușinoasă și roșie a bietei fete. Ieronim se așeză în colțul unui divan și părea rău dispus... Francesco ieși; iar Cezara... s-aruncă la picioarele tânărului cu mînile unite, tremurând și aproape plângând. - O! zise ea încet, ca și când s-ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a [scrisoarea] sa. - Fă ce vrei - dar astăzi vino-n atelierul meu, căci tabloul mi-e [i] gata. Plecară și veniră - la Cezara acasă. - Domnișoara Cezara, recomandă Francesco când intrară. Cezara? murmură Ieronim uimit și se uită lung, serios în fața rușinoasă și roșie a bietei fete. Ieronim se așeză în colțul unui divan și părea rău dispus... Francesco ieși, iar Cezara,.. s-aruncă la picioarele tânărului [, ] cu mînile unite, tremurând și aproape plângând. - O! zise ea încet, ca și când s-ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
șut! să n-auză nimeni, căci nimeni nu știe. El intră în sala de bal. Cântece, vuiet, danț... dar mai ciudat i se părea că orice femeie îi zâmbea, ba-l lovea peste obraz cu evantaliul, chiar fetele cele mai rușinoase nu se jenau de loc de el. Dacă una ajunsese până a-l ruga să-i încheie calțaveta, și cu toate acestea, deși era cea mai veselă, era însă foarte de treabă. Când muzica reîncepu, el o acompanie cu glasul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îți vezi capul, ici tânăr, colo matur, colo bătrân, mai mulți oameni și totuși unul și - același. Dar el nu vedea numai capul lui, ci încă unul, acela al unei copile. Doi ochi mari căprii se uitau cu timida și rușinoasa lor blândețe la el și gâtul ei alb părea că se-ntoarce spre a-și ascunde fața plină de amor. El surâse fără voie la această reamintire. In acest moment se anunță consulul rus, societatea rămase încremenită în acea dispozițiune
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atunci ea intra numa-n cămașă în odaia lui și *** el se-mbăta de frumusețile ei. A-i cuprinde șalele, a ține mâna la acele rotunzimi perfecte și pline era deja o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai * era rușinoasă, încît actul amorului o făcea să tremure, să țipe, să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea *. {EminescuOpVII 327} EXERCIȚII et MOLOZ 2257 Și vântul are fantazie bogată și-nflorită - visurile lui le realizează în aerul albastru și zidește
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1968, România nu participa la invadarea Cehoslovaciei de către 5 state membre ale Tratatului de la Varșovia. Deși risca pentru România o soartă asemănătoare cu cea a acestei țări, conducerea de la București condamna acțiunea militară împotriva Cehoslovaciei, calificând-o drept o pagină rușinoasă în istoria relațiilor dintre țările socialiste. August 1968, cu încercările de "teoretizare" a dreptului Moscovei de a interveni militar în alte țări din blocul estic (așa-numita "Doctrină a suveranității limitate"), evidenția necesitatea unor garanții împotriva încălcărilor grave ale principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
suferite de kurzi. în trecut, America, fiind o societate deschisă, a fost mai dornică să-și recunoască greșelile din trecut. Genocidul amerindienilor a intrat în programele școlare, la fel ca și sclavia. în lupta împotriva terorii am comis multe acte rușinoase. Am trimis trupe să sufere și să moară pentru o cauză nedreaptă. Am compromis integritatea și moralul forțelor noastre armate, am pierdut înaltul suport moral și ne-am pus în pericol poziția dominantă din lume. Cine va face populația să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
duce adesea la pieire... Căci nicio rânduială n-a dat un rod În lume Așa de rău ca banul: el pustiește-orașe Pe oameni Îi gonește din casă: el Învață Pe cei curați la suflet să-și Îndrepteze mintea Spre fapte rușinoase. Tot banul e acela Ce-a arătat la oameni puterea vicleniei, Și pentru orice faptă - nimica sfânt să n-aibă.” (Sofocle - Antigona, În traducere de Fotino, G., 2002, Editura Garamond, Bucureștiă În baza acestei celebre scrieri din literatura antichității, plină
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sub un număr fabulos de graduri de frig. Ferice țară unde vara-i vară, dar și iarna-i iarnă! Pe aice clima e variabilă, ca și caracterul locuitorilor; cînd ploaie, cînd vînt, cînd ger moderat, cînd o rază de soare rușinoasă, care lunecă pe la un colț de casă și dispare curînd Într-un hău de negură. Însăși elementele sînt Împărțite În categorii: unele monarhice, altele republicane, altele iar comunarde... toate gata a se combate și a produce anarhie În plămîni, precum și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suntem cei care facem așa cum credem că se cuvine. Voi nu puneți întrebări, nu încercați să lămuriți nimic. Ați decis totul înainte ca eu să fiu adus aici. Și vă înșelați, deoarece vă bazați pe aparențe. Eu nu am fapte rușinoase de ascuns, nu l-am jignit pe Rege, n-am jignit puterea pe care voi o reprezentați. Pur și simplu, m-am gândit și am căutat să fac mai bună o viață care numai viață nu se poate numi: Vorbești
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
intelectual deoarece acesta ar trezi puterile spirituale. Pentru a Împiedica această stare care vine oarecum prin pofta ochilor, Sfântul Ioan recomandă, depărtarea copilului de tot ceea ce este lumesc, nociv. „Pe copil să-l Îndepărtăm de vederea și auzirea de ceva rușinos. Niciodată un copil să nu se ducă la teatru. Să-i dăm exemplu de copii de vârsta lui care nu merg la teatru, ca prin puterea exemplului, să-l Îndepărtăm de teatru. Să-i procurăm alte distracții nevătămătoare. Să-l
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
noastră! oftă Pomponescu. Numai atât n-ajunge!În tinereță am făcut poezii pe care le declamam cu glas tare prin odaie, crezîndu-le niște capodopere. Când le-am regăsit printre hârtii, cu douăzeci de ani mai târziu, mi s-au părut rușinoase. Firește, le-am aruncat pe foc, ca să nu mi le găsească cineva. Ne trebuie un public care să creadă în noi, să aplaude așa cum aplaudă când cânți tu. - Și pe tine te aplaudă când vorbești! Pomponescu tresări. - Crezi că vorbele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bărbatul, singură are o vârstă oribilă. Treizeci de ani la o celibatară înseamnă renunțarea la un fel de viață. Eu am reîntinerit când am acceptat să rămân cum sunt toată viața. Pe Pica n-o pot vedea singură. Era decentă, rușinoasă, dar l-a primit pe Gavrilcea fără a se feri de mine, ca pe un drept al ei. Nu te-ai ocupat de ea, trebuia s-o măriți mai devreme, la optsprezece-nouăsprezece ani. - Nu mi-a trecut prin cap, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
noi nu se consideră exclus de nicăieri; orice lucru pe care-l are cineva putem să-l avem și noi", arată gânditorul spaniol (idem, p.176). Fr. Wilks (2003) face parte dintre cei care susțin faptul că invidia, oricât de rușinoasă ar fi, stă la baza societății capitaliste. "O parte din ceea ce ne face să câștigăm bani, statut social și posesiuni scrie psihoterapeutul britanic este invidia față de aceia care au deja" (2003, p. 146)56. În societatea de hiperconsum și hiperconcurențială
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
va fi făcută mai bine de către aceștia; nu m-ar costa nimic, nu aș fi expus brutalității samsarilor, aș vinde fierul la prețul meu și mă voi bucura în dulcea recreere de a vedea marele nostru popor păcălit în mod rușinos. Chestia asta îl va învăța să se proclame fără încetare precursorul și promotorul oricărui progres în Europa. Oh! toată treabă ar fi picantă și merită osteneala de a fi încercată. Deci, domnul Prohibant se duse la fabrica de făcut legi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înfometați, haine pentru cei goi, lemne care încălzesc, ulei de lampă care lungește ziua, o carieră deschisă fiilor dumneavoastră, zestre pentru fiica dumneavoastră, o zi de odihnă pentru oboseală, îngrijire pentru o problemă de sănătate, un ajutor oferit discret săracului rușinos, un acoperiș împotriva furtunii, aripi pentru prietenii care se apropie, o distracție pentru mintea obosită de prea multă gândire, bucuria incomparabilă de a-i face fericiți pe cei care ne sunt dragi. Bogăția înseamnă instrucție, independență, demnitate, încredere, caritate, tot
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de plug, ocolirea sarcinilor grele ale muncii aduc și degenerarea musculaturii, dezvoltarea anormală a sistemului nervos, o înclinare spre desfrâu și plăceri, nimicirea gradată a puterilor de reproducțiune, neuropatie și anemie, în fine, stingerea rasei, adesea în condițiile cele mai rușinoase" (M. Eminescu). Unii nu au încredere în muncă, părându-li-se o activitate rezervată neghiobilor, fiind opusul creației. Dacă celor ce creează nu le sunt recunoscute meritele, respectiv prioritățile, se deschide calea cea mai sigură spre confuzia de valori, spre
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a mai trăi și vreau să mă fac bujaniță". L-am mustrat cu binișorul și, mîngîndu-l, m-am luat și m-am dus acasă la dânsul. Acolo am făcut cunoștință cu câteva din dobitoacele lui Donici. Vulpea era așa de rușinoasă, părea că e, o fată mare. Cucul și grierul cântau mai frumos decât artiștii noștri. Lupul postea și învăța bucoavna pe vro câțiva miei. Toți viețuiau în cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]