3,663 matches
-
studiului de față, trebuie menționate două caracteristici. După cum se știe, la sfârșitul anilor ’60, nemții au început să plece în RFG. Un număr substanțial de imigranți germani au continuat să se întoarcă de sărbători la Sântana, păstrându-și relațiile de rudenie și cele cu foștii vecini. Circulația acestor persoane între Germania și Sântana a însemnat, de asemenea, o circulație destul de intensă a bunurilor și favorurilor. În al doilea rând, ca multe comune situate lângă centrele industriale (în acest caz, Arad), forța
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
turiștii trebuiau să aibă relații speciale cu producătorul, adică indivizii implicați în producția, dar mai ales cei responsabili de distribuirea acestora. Cel mai adesea, aceste relații erau legături speciale cu fabricile sau rețeaua de distribuție (magazinele sătești), legături bazate pe rudenie sau pe relații de schimb. De exemplu, unii indivizi angajați în micul trafic aflau de la magaziner că anumite bunuri de consum urmează să sosească la magazin. În dimineața următoare, întreaga cantitate era cumpărată de cei ce urmau să meargă cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceleași principii a fost deschisă și în Boston, în 1987. 1. Elemente ale acestui sindrom au fost identificate pentru prima oară în anul 1860 de către medicul englez Langdon Down, care a observat că un număr de persoane, fără legături de rudenie între ele, aflate în instituții pentru persoane cu boli mintale, prezintă caracteristici fizice similare. După aproape un secol, în anul 1959, J. Lejeune, M. Gauthier și R. Turpin au identificat prima anomalie cromozomială descrisă la om - trisomia cromozomului G 21
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
într-o societate de tip capitalist, poziția socială este determinată în primul rând de mijloacele economice de care dispune respectiva persoană; într-o altă societate, ea ar putea fi determinată primar de alte criterii, ca poziția într-un sistem de rudenie, apartenența la o clasă sau poziția deținută în aparatul politico-administrativ. Pentru a identifica variabilele contextuale este necesar să punem în evidență posibilele acțiuni ale diferitelor componente ale unei anumite realități asupra variabilelor cauzale abstracte. Toate exemplele invocate aici scot în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Interdicția incestului. Una dintre puținele instituții sociale care pare a fi cu adevărat universală o constituie interdicția incestului. În nici o comunitate umană căsătoria între frați, părinți și copii nu este admisă. De regulă, este stimulată căsătoria exogamă (în afara grupului de rudenie), în detrimentul celei endogame (în interiorul acestuia). Cea mai curentă explicație a interdicției incestului este de tip funcțional. Căsătoria în afara grupului reprezintă un puternic instrument adaptativ al speciei umane. Ea generează relații pozitive între grupurile umane, le leagă prin relații de rudenie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rudenie), în detrimentul celei endogame (în interiorul acestuia). Cea mai curentă explicație a interdicției incestului este de tip funcțional. Căsătoria în afara grupului reprezintă un puternic instrument adaptativ al speciei umane. Ea generează relații pozitive între grupurile umane, le leagă prin relații de rudenie. Pentru omul arhaic, după cum formula cineva în mod lapidar, există o dilemă perpetuă: „a muri în afară sau a te căsători în afară”. Căsătoria exogamă este deci un puternic instrument de creștere a solidarității sociale, intergrupale și intercomunitare (Kottak, 1974
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest punct de vedere analiza lui Talcott Parsons (Parsons și Bales, 1955). Sistemul industrial, argumentează Parsons, este compatibil cu familia nucleară și incompatibil cu familia extinsă. În societățile tradiționale, în care stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie care presează asupra dobândirii poziției sociale prin mecanisme contrare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie care presează asupra dobândirii poziției sociale prin mecanisme contrare, independente de performanța individuală („nepotismul”). În plus, sistemul industrial presupune o mobilitate geografică ridicată a indivizilor, lucru care tinde să nuclearizeze familia. Analizând religia dominantă din India, Max Weber argumenta că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
x + 4 și D = x + 3. Conform legii structurale enunțate, nu toate combinațiile valorilor celor patru elemente vor fi stabile, ci doar unele dintre ele. Combinațiile instabile vor tinde să evolueze spre configurațiile stabile, care sunt următoarele: Structura relațiilor de rudenie. Una dintre analizele structurale clasice este aceea a lui Claude Lévi-Strauss (1978) asupra relațiilor de rudenie - celebra problemă a relației dintre fratele mamei/fiul sorei. Pentru a explica această relație, antropologul francez consideră necesar a se lua în considerare totalitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elemente vor fi stabile, ci doar unele dintre ele. Combinațiile instabile vor tinde să evolueze spre configurațiile stabile, care sunt următoarele: Structura relațiilor de rudenie. Una dintre analizele structurale clasice este aceea a lui Claude Lévi-Strauss (1978) asupra relațiilor de rudenie - celebra problemă a relației dintre fratele mamei/fiul sorei. Pentru a explica această relație, antropologul francez consideră necesar a se lua în considerare totalitatea relațiilor din atomul familial (sistemul): tată/fiu, frate/soră, soț/soție, unchi/ nepot, adică ceea ce constituie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fratele mamei/fiul sorei. Pentru a explica această relație, antropologul francez consideră necesar a se lua în considerare totalitatea relațiilor din atomul familial (sistemul): tată/fiu, frate/soră, soț/soție, unchi/ nepot, adică ceea ce constituie în teoria sa „unitatea de rudenie”. Toate aceste relații formează o structură în sensul definiției date mai înainte: dacă una dintre ele va lua o anumită valoare, celelalte relații vor trebuie să ia valori determinate. Pentru a simplifica analiza, Lévi-Strauss grupează varietatea mare a relațiilor dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme. Desigur, dominarea nu poate fi decât în mod excepțional completă. Există anumite limite dincolo de care sistemul dominant se poate descompune complet sau eficiența sa scade sub limita tolerabilă, sistemul global trebuind să intervină și să impună anumite restricții dominării. Rudenia și societatea modernă. Sistemul tradițional de rudenie se caracterizează printr-o solidaritate ridicată, prin exigența sprijinului reciproc. El prezintă, în consecință, o anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod excepțional completă. Există anumite limite dincolo de care sistemul dominant se poate descompune complet sau eficiența sa scade sub limita tolerabilă, sistemul global trebuind să intervină și să impună anumite restricții dominării. Rudenia și societatea modernă. Sistemul tradițional de rudenie se caracterizează printr-o solidaritate ridicată, prin exigența sprijinului reciproc. El prezintă, în consecință, o anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre persoane. Această incompatibilitate poate genera perturbări reciproce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre persoane. Această incompatibilitate poate genera perturbări reciproce. În unele condiții, sistemul industrial modern și-a impus logica, subminând treptat solidaritatea relațiilor de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de rudenie a presat puternic sistemul industrial modern, modificându-i într-o anumită măsură logica funcționării, inducând preferințe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reciproce. În unele condiții, sistemul industrial modern și-a impus logica, subminând treptat solidaritatea relațiilor de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de rudenie a presat puternic sistemul industrial modern, modificându-i într-o anumită măsură logica funcționării, inducând preferințe proprii acolo unde ar fi trebuit să funcționeze criterii obiective, impersonale, derivate din exigențele eficienței. Relațiile de vecinătate, cu influențele lor reciproce, reprezintă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a acestui sistem: șeful de secție angaja tineri la recomandarea muncitorilor mai vârstnici din secție (rude sau consăteni), pentru care aceștia din urmă garantau. Sistemul deci întărea controlul organizațional asupra noilor angajați prin forțele coercitive ale comunităților rurale și de rudenie. Modul exterior și impersonal de realizare a selecției, bazat pe determinarea cerințelor posturilor de muncă și a capacităților personale, deși incomparabil mai eficient, este însă de natură să scadă sensibil atât autoritatea ierarhică, dar și forțele integrative interpersonale întărite de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este deosebit de dificilă pentru un occidental și totuși acesta îi poate simți farmecul. Simbolismul atașat rolului președintelui este diferit la fiecare națiune, dar ne putem imagina variațiile de bază. Atunci când descriem o anumită societate, notăm, de exemplu, că legăturile de rudenie se fac în principal prin linia succesiunii matrimoniale, sau că autoritatea guvernantă este investită în consiliul bătrânilor. Este important de notat faptul că nici unele dintre aceste concepte nu sunt în mod esențial „interne”, aparținând intrinsec obiectului de studiu. Toate vin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
locuitorii regiunii. Mai multe gospodării Înrudite formează un neam, mai multe neamuri o fratrie, mai multe fratrii un trib. În limba fiecărui grup etnic există un nume dat acestor diferite unități sociale, definirea lor se face amintind În primul rând rudenia de sânge și strămoșul comun, care dă nu numai sângele comun, ci și proprietatea și numele grupului. Exemplele cele mai caracteristice sunt oferite de către Montenegro (Crnagora) și de Albania de Nord. Nu mă opresc aici să dovedesc dacă aceste grupări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înrudite prin sânge, ceea ce mă interesează este faptul că ele cred că sunt rude de sânge și că acest element este unul de bază pentru a Întări coeziunea grupului. O a doua precizare este necesară; dacă pentru medicină sau biologie rudenia de sânge reprezintă un fenomen definit biologic, pentru științele sociale rudenia de sânge este o noțiune legată de un anumit fel de a gândi, din dorința celor ce folosesc această noțiune de a structura societatea lor; noțiunea e folosită divers
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că sunt rude de sânge și că acest element este unul de bază pentru a Întări coeziunea grupului. O a doua precizare este necesară; dacă pentru medicină sau biologie rudenia de sânge reprezintă un fenomen definit biologic, pentru științele sociale rudenia de sânge este o noțiune legată de un anumit fel de a gândi, din dorința celor ce folosesc această noțiune de a structura societatea lor; noțiunea e folosită divers, după necesitățile grupului. Amintind sângele, se invocă corpul omenesc, dar folosirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel al femeilor sunt considerate ca inegale, se transmit În mod diferit și dau naștere la drepturi diferite. Aceasta contrazice realitatea biologică a sângelui, ca și definiția dată de Biserică, pentru care sângele celor două sexe este egal În determinarea rudeniei, de pildă. Definirea sângelui Într-o societate tribală justifică solidaritatea socială, drepturile asupra proprietății, structura politică, ordinea ceremoniilor religioase. Supraviețuiri ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe o vale. Și În acest fel de societate ideea de sânge supraviețuiește și urcă, de obicei, până la nivelul satului, care pomenește un Întemeietor de sat. În cazul unic al Țării Vrancei se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui În viață. Într-o societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de așezare În care legătura cu Întemeietorul a fost uitată. Astfel de cazuri se regăsesc În multe alte locuri ale Sud-Estului european, exprimând o aceeași evoluție socială. Pretutindeni, Într-o societate tribală sau sătească, proprietatea pământului este În relație cu rudenia de sânge și e Întovărășită de elemente religioase sau magice care marchează teritoriul și viața oamenilor. Cu toate diferențele locale, unitatea regiunii este, În această privință, evidentă, dar nu se ating de ceea ce este esențial. Proprietatea pâmântului este legată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezolva situația gospodăriilor fără urmași masculini se cunoaște de multă vreme, legile lui Manu le descriu (Stahl, 1981). Fata avea dreptul pentru o generație de a transmite proprietatea, numele și chiar sângele unui grup, confirmând caracterul structurant bazat pe ideia rudeniei de sânge. Se face și se acceptă astfel o excepție importantă de la regulile rudeniei de sânge, punând În evidență caracterul ei social, nu biologic. Dacă populațiile sud-est-europene, În ansamblu, urmează această regulă, cele tribale albaneze se diferențiază chiar și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le descriu (Stahl, 1981). Fata avea dreptul pentru o generație de a transmite proprietatea, numele și chiar sângele unui grup, confirmând caracterul structurant bazat pe ideia rudeniei de sânge. Se face și se acceptă astfel o excepție importantă de la regulile rudeniei de sânge, punând În evidență caracterul ei social, nu biologic. Dacă populațiile sud-est-europene, În ansamblu, urmează această regulă, cele tribale albaneze se diferențiază chiar și de societățile tribale din alte regiuni. Într-adevăr, gospodăria fără urmași masculini dispare și intră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]