4,350 matches
-
înțelegeți? Pământul e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar ca ziua. Vezi domnia-ta, continuă el, oamenii sânt un feli de animale răpitoare care, și îmblînzite, nu lasă natura lor; ei sânt mai răi decât fiarele, căci chiar tigrul iubește copiii!... iubește soția sa... însă vedeți omul el o omoară. El puse mâna înaintea feței sale și plânse
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visătorii, și-mi petreceam când vedeam că un om e înșelat prin credința sa, căci râdeam în sufletul meu de o astfeli de rătăcire. Eu v-am dus pe această cale, ați fost un obiept dorit pentru observațiunile mele. Eu sânt catolic. Am văzut din juneță madone plîngînde, am auzit narîndu-se despre miraculele sânților, am fost silit să cred tot și am finit necrezând în nemica. Toată religia are de fundament convicțiunea despre esistința și eternitatea sufletului omenesc, pentru aceasta esistă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Atunci se deșteptară pentru un moment vechile mele visuri de un amor fidel și escuzam pe maica din cauza fiicei; pe maica ei o iertam, care lovise așa de adânc cel mai sânt din toate simțămintele, dacă esistă într-adevăr ceva sânt în scurt, d-le conte, eu mă visam înapoi în juneța mea poetică, uitai principiele mele logice și credința în Maria înflori din nou în sufletul meu, ca și florile ce prind rădăcină în cenușa spulberabilă a unui vulcan; credeam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și repaus în moarte, pentru iertarea păcatelor. Eu îl lăsai să-și zică ruga până-n sfârșit. - Cine e aici, întrebă contele încet. Eu mă apropiai de pat. D-ta părinte? urmă el cu blândețe, și încă deștept. E târziu. Eu sânt fericit, părinte, căci se face în curând ziuă... am avut o noapte lungă. Eu mor, însă simt în mine o voace tare care strigă: Amoru[l] e credință; și eu mă plec umilit înaintea Dumnezeului amorului și mă închin lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
El repauză acum lângă Iulia sa, în mormântul familiei; acesta e plin. Bucățile marcei sale sfărmate stau împroșcate pe pământ pe lângă sicriu și cheia fu aruncată în mormânt. {EminescuOpVIII 575} O BAIE CALDĂ ÎN EGIPT de A. Dumas Băile sânt după geamii, cele mai frumoase monumente ale cetăților orientale. Aceea-n care m-au dus pe mine era o zidire mare, de o arhitectură simplă și plină de împodobiri ingenioase. întîi intră cineva într-un vestibul care, și-n dreapta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce îi adusese pescarul din partea lui podesta de Sorrenta, începu a zice: - Bietul Pergoleze! El, atât de bun, atât de generos, atât de smerit și atât de curat și călduros, să sufere singur, părăsit, necunoscut, uitat poate, când eu îi sânt datoare viața, mă aflu fericită și când cea mai mică din fantaziile mele este o poruncă pentru fiecare aci!... Oh, nu, nu poci, nu trebuie a mă face complice a soartei lui ce îl gonește după urmă, a aceștii fatalități
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
apusul său și clopotul bisericii Sorrentei încă tot suna angelus, când Pergoleze zicea bătrânei sale mame, bunei Nina: - Mă duc pe țărm să răsuflu aerul serei; dacă Duni, prietenul meu din copilărie, va veni să mă vază, spune-i că sânt lângă Madona pescarilor. Porni, Nina văzîndu-l mai palid și mai obosit decât altădată, nu-i răspunse decât printr-un semn din cap că așa va face. Biata femeie crezu că citește pe chipul schimbat al iubitului său fiu că această
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din parte-i la mis Henrietta că lui îi era destul aducerea aminte a ei și că el n-avea ce face cu niște bani ce nu a muncit pentru dânșii. - Cu toate acestea, ia dumneata punga aceasta pe seama dumitale; sânt sigur că mis Henrietta nu se va supăra pe mine căci în locu-i am făcut o faptă bună! Trimisul plecă capul și nu răspunse nimic... - Dar ce ai? îi zise Pergoleze cam supărat. - Ce am!! strigă Henrietta în obidă, și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în patul său, deschise ochii după un leșin de două ceasuri. Văzu lângă dânsa pe tatăl său plângând, dîndu-i ajutor și așteptând în obide să-și vie în simțiri. - Iartă-mă, taică, iartă-mă, am făcut o nebunie, dar încă sânt vrednică de dumneata. Contele Serrei, fără a o întreba nimic asupra purtării ei, nici asupra pricinilor ce au adus-o să facă acea nebunie, îi zise: - Regele Engliterei mă cheamă înapoi la Londra; chiar desară vom porni... Pe urmă ieși
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iubeam așa de mult? " Asemenea, de câte ori nevasta sergentului îndrăgostea prea mult sticla verde, vedea în somn apărând un diavol mare, cu un aspect înfricoșător, care-i zicea: "Pentru ce te miri că mă vezi... deoarece ai băut din sticlă?... Nu sânt eu tatăl copilului tău? " O, mister! Ajuns la vârsta de 13 ani copilul pieri. Părinții lui, nemângâiați, urmară a bea, dar nu mai văzură reînnoindu-se teribilele aparițiuni cari le nelinișteau somnul. IV MORALITATE Astfel sergentul fu pedepsit pentru necredința
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slab, de uscățiv și de distras și înstrăinat cu spiritul. Vorbește ceva, rogu-te. Trist, fără entuziasm zisei: Clanț! cu toții, frați iubiți! Faceți găuri unde știți. Amicul meu se uită la mine încurcat și zise: "Nu pot spune, Mark, că sânt în stare să-ți pricep intenția ta. Ceea ce-ai zis tu nu prea pare a avea mult înțeles și-n orice caz nu e trist și 002D cu toate acestea - n-am auzit niciodată ceva care să sune așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Faceți găuri unde știți. Spectabilitatea sa părintele N. stătea aci foarte serios, fără îndoială având cel mai mare interes de mine și mă privi lung; apoi zise: - Mark, e ceva în aceasta ce nu pot să-mi esplic. Cam aceste sânt cuvintele cari le-ai mai spus adineaori; ele par a nu-nsemna nimic, și totuși îmi rupi inima când le zici tu." Clanț!, cum ai zis? Începui din nou din capăt și repetai toate șirurile. Fața amicului meu strălucea de interes
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca din senin, întocmai contrariul de ceea ce fusese. O asemănare vie va caracteriza și mai bine pe acest om cu tot neamul lui. "Vedeți - urmă Asan - aceste fire care atârnă de la sulița mea, deosebite prin coloare, nu prin împletitură. Ele sânt din aceeași materie și un țesător le-a țesut pe toate; dar, fiindcă se deosibesc prin coloare, ți-ar veni a zice că sânt din altă materie și că alt meșter le-a făcut, ceea ce în realitate nu este. Isaac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmă Asan - aceste fire care atârnă de la sulița mea, deosebite prin coloare, nu prin împletitură. Ele sânt din aceeași materie și un țesător le-a țesut pe toate; dar, fiindcă se deosibesc prin coloare, ți-ar veni a zice că sânt din altă materie și că alt meșter le-a făcut, ceea ce în realitate nu este. Isaac și Alexios Angelos, acești frați încoronați, au avut același tată, au ieșit din pântecele aceleiași mame, au avut pe acelaș pământ aceeași soartă, desi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Salvis, episcop de Perusia și legat apostolic totodată, care călători prin Ungaria, precum și pre episcopul Bosniei, ce i se rânduise să-i fie de ajutor, ca să-i primească pe amândoi cu bunăvoință și să li se favorizeze lucrarea, de vreme ce ei sânt rânduiți în afacerile împărăției latine (Romaniae Imperium). Papa liniști pe rege cu știrea că Asan se arată un stăruitor partizan al bisericii romano-catolice și că, după toată probabilitatea, s-a apropiat și convertirea lui Vatatzes. îndealtmintrelea el mai promitea tututor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
credea întemeiat prin nemijlocită revelațiune dumnezeiască. Urmașul său, Grigorie IX, urmând aceeași politică, s-adresă în privirea aceasta la același rege maghiar cu o cerere categorică. Ereticii și schismaticii creștini cari se zbat contra primatului au fost, zicea el, și sânt încă mult mai infideli decât evreii, mult mai aprigi decât păgânii, căci mereu rănesc pe Mântuitor, cercând într-una să sfâșie haina necusută a lui Cristos, acest simbol al unității bisericei sale. Fiindcă și îndărătnicul Ioan Asan e rânduit în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
erau pe ici pe colo, totuși clerul nu cuteza de-a se opune pe față la planul împăratului, foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie risipitorul bogat îi zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hotărât. Voiau să aprofundeze neaprofundabila ființă a lui Dumnezeu și, fiindcă nimeni nu pricepea cum, fiecine se credea în drept de-a o tâlcui cu vorbe goale, cari erau recunoscute de toți de adânci adevăruri. Cine nu credea că vorbele sânt adevăruri descoperite era eretic, deci scos din biserică și pedepsit cu asprime. Puținii oameni mai cuminți și mai nepreocupați recunoșteau aceasta și o spuneau în gura mare, dar geaba. Într-o dispută teologică între greci și latini, rânduită de patriarhul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lipsit de nădejde va fi fugit mișelește; iar cât despre regina Maria și fiul ei Mihail, estradarea lor se poate face prin chiar mînile locuitorilor din Tîrnova, și aceasta cu atât mai ușor cu cât fărădelegile și asupririle crudei regente sânt încă proaspete în memoria tuturor. După ce atât patriarhul ecumenic Teodosies Princeps, cât și împărăteasa aprobară măsura aceasta, Mihail Paleologul chemă la sine la Curte în anul 1278 pe Ioan Mytzes, care petrecea în regiunea Troiei, provăzut cu îndestule mijloace de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de masele poporului de jos din capitală și din provincii c-un fel de îmbulzitoare asiduitate, împăratul începu să se sfătuiască serios în sine însuși și-și aduse aminte de acele cazuri ciudate în cari cererile chiar abnorme ale bolnavilor sânt în stare să înlăture boala, când doftorii adecă se văd în poziția de-a satisface poftele bolnavilor contrarie meșteșugului medical, chiar contra științei întemeiate, numai pentru că e cu putință ca, intrîndu-le în voie și ascultând de un semn al naturii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
brevet papal vesti în curând pe regele Ștefan al Serbiei și pe soția sa că ei cu persoanele lor și cu averile, cu teritoriul, orașele, cetățile și moșiile s-au primit sub ocrotirea și scutul Scaunului apostolic și toate acestea sânt închezășuite că nu vor [fi] espuse niciunei împresurări, oricare ar fi aceea. Regina Serbiei {EminescuOpXIV 152} Elena, nu numai că se mărturisea credincioasă a bisericei catolice, ci era cuprinsă și de zelul credinței catolice, deci dădea din propriu impuls înlesnire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe acei episcopi, preoți, clerici și mireni cari înclină spre Roma, dar nu ajung a se hotărî tare din considerația dominării bizantine și cari locuiesc în țări creștinate deja, bine populate, vecine cu Ungaria, însă supuse statului bizantin, cari țări sânt anume: Țara Philot (se vede că România de astăzi), Albania și Huuia. Spre acest scop misionarii dominicani fură împuterniciți ca în multe cazuri excepționale să poată scădea din asprimea legilor canonice și să dea absoluțiune de penalități bisericești meritate. De
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crezu chiar de cuviință de-a trimite principelui bulgar Mihail Stratimirowicz la anul 1324 trupe auxiliare împrotiva grecilor din Bizanț. Pretențiile de suveranitate ale Ungariei peste Valachia nu se puteau susține decât cu sabia în mână; dar cât de nestatornici sânt sorții războiului avea să vază Carol Robert în persoană. Voievodul român, Mihail Basarab, își plătea într-adevăr regulat tributul de vasal cătră Ungaria și oferi regelui spre siguranță chiar pe fiul său ca ostatic. Totuși regele, după impulsiunea voievodului Toma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate sfaturile foarte cu pripă ale celor mai însemnați căpitani de oaste, Suleiman nu se-ndura să se smulgă din sânul îmbătătoarelor plăceri ale simțurilor, crezând una și bună, că n-are-a face decât cu niște potlogari fără de căpătâi, care nu sânt harnici a se lupta și nici nu merită a fi băgați în seamă; deci el nu se îmbărbătă spre o faptă de împrotivire serioasă nici atunci când așa-numiții "potlogari fără de căpătîi" se pregăteau să dea năvală orașului în toată regula
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]