998 matches
-
populare sunt invocate și personaje ale religiei creștine: Dumnezeu, Maica Domnului, Sf. Petru, Sf. Vineri etc., aceștia apar ca binefăcători în învingerea răului. Multe practici magice au loc în zilele de sărbători creștine: Sf.Gheorghe, Sf. Andrei, Crăciunul, Anul nou, Sânzienele, Sf. Ilie etc. Alte descântece Oriunde s-ar fi aflat și în orice timp ar fi fost, omul a simțit nevoia să viseze, să-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că a avut un filon literar bun. Explicabil, de altfel, pentru că la acest ziar au colaborat: I. Grămadă, Sever Beuca - Costineanu, Valuță (Val. Dugan), B. Lucescu (T. Bocancea), V. Kalmucki, C. Corbescu (prof. Ernest Rabener), V. Loichiță, A. Lian, Niță Sânziană, Fulger - ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țară scumpă, țară dragă, Bucovină, Bucovină!... Iarnă-i, și de dimineață, Soarele nu se arată. Toată te ascunzi în ceață, Când eu plec îngândurată!... Însă pân' ce vremea - drumul Și-a schimba - și prin poiene Șior împrăștia parfumul Toporași și sânziene. Până când ca o regină, Cuceri-vei iarăși slova, Și vor crește în lumină, Putna, Câmpul lung, Suceava... Cântecele din cea țară, Toate, toate ți se 'nchină; Pentru cântec nu-s hotare, Bucovină, Bucovină! ... Poezia mi-a adus pe ecranul minții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și acuplarea a două trupuri, dar și o materializare a muzicii, este o Înaintare precaută și curioasă pe acele poteci nevăzute ale basmului, cele care ne pot duce În luminișuri unde se răsfață trupuri de naiade și nimfe, driade și sânziene, Înconjurînd vesel vreo zeiță ce-și despletește părul, aprinzând frunzele din preajmă! Dar... Beția și Desfrânarea pot și trebuie văzute și prin lentila cosmică, luând formele re-Învierii Naturii, semne ale unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al unei „veșnice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu câte trei nuele și cu pari și să împresure cetatea cu gard. Și așa s-a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe atunci cine eram!), nu aveam voie să apar la televiziune decât cu acel cântec antirăzboinic, Lumea de mâine (intrat pe albumul triplu al Cenaclului Flacăra ). O serie de emisiuni filmate în Maramureș și îmi amintesc de una, pentru care Sânziana Pop și Cornel Nistorescu mă căutaseră acasă și m-au plimbat la filmări pe la Baia Mare au fost cenzurate rău, mi-au dat pe ecran doar mâinile de la cot în jos pe chitară, fără să apar ca prezență, cu fața și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
musai, căci ne așteaptă trenul care ne va duce, nu spun Încă unde; data viitoare. Nu-i nevoie de bilet: voi face eu cinste la toți cei prezenți săptămâna viitoare. Acum Însă, Întinși pe plajă, să ne amintim că sunt Sânzienele, străveche sărbătoare a neamului nostru, atât de adânc fixată În tradiție Încât nici creștinarea n’a putut-o dezrădăcina, ci a preluat-o În calendar. Asta pentru că e dedicată Soarelui, cel care ne ține În viață și care acum e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de grâu, porumb, cartofi și floarea-soarelui. Eu nu făceam decât să alerg bucuroasă prin ele și să culeg buchete interminabile de flori și apoi să împodobesc casa bătrânească cu ele. Tătăneasa, piciorul cocoșului, roinița, neghina, maci, albăstrele și mai ales sânziene când se apropia 24 iunie le așezam pe la geamuri, deasupra ușii și prin toate vazele, spre groaza bunicului. Bunicile noastre spuneau că de Sânziene fetele trebuiau să-și facă coronițe din sânziene pentru ca, aruncându-le seara pe acoperiș, a doua
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cocoșului, roinița, neghina, maci, albăstrele și mai ales sânziene când se apropia 24 iunie le așezam pe la geamuri, deasupra ușii și prin toate vazele, spre groaza bunicului. Bunicile noastre spuneau că de Sânziene fetele trebuiau să-și facă coronițe din sânziene pentru ca, aruncându-le seara pe acoperiș, a doua zi să găsim fire din păr de animal în ele. Dacă găsești, atunci se spune că vei avea spor în a crește acel tip de animal. Bunica mi-a zis că a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
orientări privind rolul și funcțiile literaturii și artei, desprins de uriașa activitate teoretică politico-ideologică a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o importanță deosebită, în multe privințe prioritară, i se acordă criticii literar-artistice.“ („Imperativele criticii“, Steaua, ianuarie 1987) POP Sânziana „Aceste cuvinte ale președintelui țării cheamă imagini despre președintele țării, pentru unii imagini reale, pentru alții filmate, difuzate pe micul ecran: tovarășul Nicolae Ceaușescu cercetând cu atenție macheta unei case de cultură din nord; tovarășul Nicolae Ceaușescu tăind panglica inaugurală
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iași, 1996), Întâmplări cu Pinocchio (nominalizare pentru Premiul I la Festivalul „Gulliver“, Galați, 1999) și Căsătorie silită (spectacole prezentate la Festivalul Mondial de păpuși sub patronatul UNIMA, Praga, 2000, Premiu pentru originalitatea creației studențești), Napoleon și Fauché, Pinocchio, De-a Sânziana și Pepelea. A fost redactor al revistei „Teatrul Cel Mai Mic“ Iași. În anul 2003 a editat volumul Magia lumii de spectacol (Editura Junimea, Iași), care a contribuit la dezvoltarea teoriei teatrale în domeniul păpușăresc și care constituie o încununare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Gh.Mariana Tabarcea N.Alina Larisa Tălmaciu T.Tudor Cristian Tonigaru Gh.Elena Cornelia Ibidem Clasa Științe Sociale 1 Agavriloaiei Gh.Mihail Airinei M.OanaCătălina Alistar V.Mircea Barbuta N.Iulia Botezatu V.Virginica Bulgărașu M.Liliana Carp I.Valentina Sânziana Cazacu C.Tamara Ciubotaru A.Andrei Dănilă F.DenisaBeatrice Ganea A.Liviu Andrei Herșcovici S.Claudia Idriceanu M.Vasilică Nica I.GeaninaDesdemona Obreja Gh.Ioan Bogdan Pârpâlea Gh.Georgiana Manuela Pascal D.Elena Larisa Pîrvan P.Diana Popa M.Ela
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Patraș C.Roxana.Cristina Păduraru V.Cezara Palie A.D.AnisiaCristina Popovici P.Roxana Sălăvăstru E.E.Alexandru Stoica I.Bogdan Stoica V.Silvia Tălmaciu G.Andreea Manuela Ursu D.Dragoș Vasilache G.Grigore XII-a Matematică Informatică Alexa Alexandru Antal Cella Sânziana Bahna Alexandra Bălan Andreea Raluca Bujder Corina Mariana Căciulă Marcel Ciobanu George Adrian Ciuntuc Cristina Elenă Ciupilan Andra Gabriela Darie Dumitru Virgil Filip Diana Andreea Focia Alexandru Gheorghiță Tudor Hălăngescu Smaranda Iacob Calina Andreea Kriukov Alexandru Lăcătuș Raluca Maftei Bogdan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Calfa I.Andreea Ciobotaru Gh.AdinaElena Ciobotaru C.Oana Hâj F.Gabriela Marinciu G.Andreea Claudia Masdrag G.Mihaela Mițelea I.AlexandraElena Mocanu I.RobertCiprian Munteanu L.Andreea Mădălina Noea D.Ana-Maria Oțet S.Mihaela Pîrvan V.Georgiana Prepelița I.Sânziana Rusu C.Ramona Maria Samson D.Cristina Alecsandra Sfetcu D.RamonaAlina Simon George Octavian Șerban I.Iulia Creola Turcu Ctin Alină Zurba N.Diana-Elena Molă A.Oana-Cristina Catalogul clasei a XIIa Filo.1;Registru matricol 251 I,f.123202. Clasa
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
M. Diana Ninu Gh. Paula Alexandra Palie A.D. Anisia Cristina Petrea V. Ana Teodora Petrescu A. Magda Pricop G. Alexandra Romila A. Andrei Alexandru Romila M. Ana-Maria Sabadac V. Petru Gabriel Sălăvăstru E.M. Alexandru Stratulat S.V. Iuliana Suhăreanu S. Cătălina Sînziana Ungureanu I. Ionuț Răducu Clasa a XII-a SN1 Diriginte Costin Clit Andriuță C. Ecaterina Antonica D. Oana Georgiana Arhire D. IoanaRuxandra Bălan D. Dan Gabriel Bocâncă L. Cristina Bulgaru M. Mihai Marian Buzdugan D. Andreea-Ioana Buznea A. Iunona Adriana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Adriana Simina P. Alină Petronela Stan N. Vica PERSONALUL COLEGIULUI NAȚIONAL „CUZA VODĂ” îN ANUL ȘCOLAR 2013-2014 1. Iacob Manuela Director 2. Pleșu Tatiana Director adjunct 3. Adumitroaei Mona Diana Gina Profesor 4. Andoroi Adina Antonela Profesor 5. Antal Cella Sînziana Profesor 6. Atasiei Măricica Profesor 7. Badea Ionela Profesor 8. Bahnariu Dumitru Profesor 9. Bălan Mona - Lisa Profesor 10. Baltag Adeluța Profesor 11. Bârlescu Irina Profesor 12. Brănici Cătălin Profesor 13. Brânză Veronica Profesor 14. Ciobotaru Mircea Alexandru Profesor 15
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ta, și dac-ai să ții la ea, o să-i aduci cîte-o floare; și ea o s-o pună în vaza asta. Că și tat-tu, așa țăran cum e, vara, cînd vine de la coasă, mi-aduce mereu cîte-un buchet de sînziene; știe că-mi plac tare mult cum miros... Vaza stă de atunci, din vara de-acum șase ani, într-un geamantan, la capătul patului, învelită într-o cămașă de corp. După ce mama a murit și eu am smuls de pe perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
roman, Editura Cartea Românească, 1989; Zodia bâlciului, roman, Editura Plumb, 1995, Maria, prințesă de Place Pigalle, roman, Editura Plumb, 1995; A fluierat în timpul Evangheliei, teatru, Editura Universal Dalsi, 2003; Valea Râsului, piesă de teatru, Teatrul Tinetetului, Piatra Neamț, 1974; Nimic despre sânziene, piesă de teatru, Teatrul Dramatic, Brașov, 1982, publicată în revista Teatrul nr. 1/1978; Numeroase scenariii de teatru pentru Radio și TV. În pregătire pentru tipar romanul: CRISTINA, sau morile de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în jur și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească", zâmbește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lăuntrul meu și ăsta ar fi poate și rostul castanului, în suprema, intima noastră libertate, limitată de un timp necunoscut al creației. Mă întreb cu teamă: oare se poate trăi fără iubire? Această întrebare o puneam mereu frumoasei mele prietene Sânziana (Pop), când eram foarte tinere și bântuiam coclaurii țării natale în lung și în lat, umplându-ne secret de sublimele peisaje ale Moldovei. Atunci începusem să cred din ce în ce mai mult în iubirea platonică, descrisă de Platon în Banchetul, din care ne
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de iubire, manifestată față de ființele cele mai năpăstuite. Și eu, și prietena mea aveam cerșetorii noștri care știau unde lucrăm, la redacția revistei Luceafărul, pe bulevardul Ana Ipătescu, așteptându-ne după orele de lucru, probându-ne de fiecare dată generozitatea. Sânziana avea o cerșetoare îmbătrânită prematur de alcool, dar cu fața încă tânără, da, cu soarele pe față. Ea mulțumea râzând, bătând din palme, ca și cum ar fi făcut atenți chiar zeii din castanii de pe bulevard. Cerșetorii mei erau mai puțin pitorești
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în Anglia. În
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
înseamnă suprarealism, viteza cu care Ulici a înțeles încercarea noastră de a lansa o modalitate literară deosebită de canonul suprarealist e de a dreptul uluitoare. Mai târziu am mai făcut împreună un dialog despre Serenadă la trompetă, un roman al Sânzienei Pop pe care nu l-am mai citit și nu pot să-mi dau seama în ce măsură rezistă la relectură - atunci însă îmi plăcea. Cred că am publicat dialogul nostru în Luceafărul. În tot timpul exilului nu l-am văzut pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
adjunct, Ion Bălu și majoritatea membrilor grupului oniric: Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu și cu mine. Mai era, de asemenea, Dumitru Dinulescu, care, pe vremea aceea, ar fi putut foarte bine să fie (ca și Foarță sau Sânziana Pop) asimilat grupului oniric. În afară de Ion Bălu - care locuia, dacă nu mă înșel, la Câmpina -, toți ceilalți, inclusiv Manolescu, ne duceam cu trenul de două ori pe săptămână la Ploiești. În tren, veselie mare. Orice pretext era bun pentru a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vacanță.Nici bunica nu m-ar mai pune să dau de măncare la puișori, nici George, frățiorul meu , nu m-ar mai necăji să-i citesc zilnic povești. Aș fi liberă și fericită”. Alături de ea, pe o floare de sânziană, se oprește din zbor o albinuță. Fetița o întreabă: - Ce faci aici, micuțo? De ce te-ai oprit din zborul tău jucăuș? Dacă aș fi în locul tău, nu m-aș opri nici o clipă din acest joc minunat. - Zbor, e adevărat. Jucăuș
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]