1,236 matches
-
liniștit în credința ta și nu uita că Dumnezeu te iubește. Alegerea ta poate fi alta, dar aceea n-ar fi reală. Singura realitate este cea a Spiritului iubitor în care am fost creați și unde ni s-a fixat sălașul odată pentru totdeauna. 9. Să lăsăm așadar pe Sfîntul Duh să hotărască pentru noi. În spatele deciziilor Sale se află întreaga cunoaștere. Înțelepciunea și iubirea Sa se dăruie tuturor și ne vor scoate din întunericul în care luptăm împotriva propriilor iluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că, alături de tătari (în Moldova) aveau statutul de robi. Astfel, prima lor atestare documentară o reprezintă hrisovul din 30 octombrie 1385 prin care Dan I, voeivodul Țării Românești, întărește mănăstirii Tismana avuțiile ei. Printre aceste posesiuni, sunt menționate și „40 sălașe de țigani” pe care mănăstirea le stăpânea din timpul domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1377). În Moldova, ei sunt pomeniți pentru prima dată în mod indirect în anul 1414, când Alexandru cel Bun dăruiește, printr-un hrisov din 2 august, boierului Toader
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
sînt atît de bătrîne, că atîrnă/ în capetele plecate/ te văd umblînd prin cameră/ fîșia de lumină care te urmează/ e a altui timp, ce face eforturi să mai privească/ înainte de a se instaura subteranele...” Înăuntrul lor își va face sălaș „un om bătrîn”, ocupînd treptat „toate cotloanele trupului”. Pe măsură ce bătrînul crește înlăuntrul poetului, în acel negru pe negru, tot universul îmbătrînește. Îmbătrînesc orele, secundele, veacurile. Îmbătrînesc timpul și spațiul, și cuvintele care le definesc pe amîndouă: „se instalează în mine
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
-și articula imaginea. Drumul terestru, constrîns pînă la un punct de visceralitate, de impulsurile ei fatale, capătă o perspectivă ascendentă. Deși „întîrzie”, duhul își semnalează prezența: „am găsit piatra pe care să-mi întemeiez rugăciunea/ (copia stelei ce-mi pregătește sălașul)”, declară poeta, adăugînd: „la zenit singur El // limba Lui izvorul de-acolo/ îndurării de-aici” (Implorat să inunde). Per aspera ad astra.
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
Juster e, prin excelență, un meditativ și un elegiac. O tristețe calmă, resemnată, străină oricăror gesturi declamatorii, îi scaldă majoritatea poemelor și definește tonul lor specific: " Unde se duc norii/ Ce se preling pe cer?// Vînturile unde și-au aflat sălașul?// Și cîntecele.../ Cîntecele/ Unde pier?// Acolo unde dorm/ Uitate primăveri,/ Unde vînturile duc frunzele uscate!// Acolo cîntecele pier,/ Unde cad stinse/ Stelele din cer!..." (Cîntec); "adunată-i pîinea holdelor/ și mustul dulce fierbe-n zăcători// pașii toamnei s-aud de
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
hidoasă, ca de altfel politica în ansamblul ei. De aceea, artistul ne-o prezintă ca pe eterna cocotă „Politică”... sau scara cu mesajul ei metaforic de trimiteri polimorfe cu urcușuri și coborâșuri, oprindu-se în final la copaia care este sălașul copilului, al omului reprezentând viitorul, chiar și într-un veac care se anunță zbuciumat. Când părăsește atelierul are doar două drumuri de făcut: acasă sau la Facultatea de Arhitectură, unde este cadru didactic universitar: „Acești tineri minunați mă revigorează”. Se
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
al sexului homosexualilor pasivi 8). Neavenită, așadar, învinuirea de, pare-se, inconsistență, anemie și deficit caracterial (sau volitiv) adusă personajelor de față, cât timp nu sunt, acestea toate, decât niște miraze/miraje mateine. Suflete, cum spune Pașadia, "ațipind pe prispa sălașurilor Morții" sau - de ce nu? - "de închiriat", cum locuiesc (și nu numai Pantazi, în scurtă trecere prin capitală) cu chirie: într-un sordid, ca Arnotenii, sau într-un, precum primii doi, cvasi-princiar provizorat; având, mai toți, vocația distrugerii de sine, dând
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
coborându-se la Bârzava, întoarcerea fiind programată (la alegere) sâmbătă, cu trenul de la ora 18. 47 ori cel de la ora 22. 47, sau duminică cu trenul de la ora 18. 47. Drumeții vor parcurge traseul: Bârzava - cabana Șiroca - creasta principală - traseul sălașelor - Casa Moșului - Valea Chilodia (unde se campează, în corturi proprii) - fostul refugiu Stranașa - Valea Conopului - Conop (în lungime de 15 + 14 km); cei care se întorc la Arad sâmbătă vor parcurge traseul parțial. Conducătorii de grup sunt Bianca Cernat și
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
și tronsonul de cale ferată Simeria-Hunedoara. În aceste condiții, stațiile C.F.R. și agențiile de voiaj nu mai emit legitimații de călătorie care au ca destinație următoarele stații de cale ferată: Arad Vest, Ferma Ceala, Sântana, Pecica, inclusiv halta Pecica, Rovine Sălaș, Canton-9, Semlac, Șeitin și Nădlac; bilete de tren pentru aceaste destinații se pot cumpăra de la casa specială „ICIM” deschisă în gara Arad, vizavi de biroul de informații, iar pe parcurs de la conductorul de tren, la același preț. O. NICA Ocuparea
Agenda2005-12-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283505_a_284834]
-
lasă vădit. (...) reînsuflețit în verb, fiorul sacrului / se reîntoarce mereu dinspre obîrșii. / Temeiurile fiecărui poem își caută validarea în temeiul inițial. / În măsura în care mai pot accede la Abis / la pragul primordiilor, mi se oferă / șansa unei întemeieri. / temeiurile poemului: temelii pentru sălașul zeului ce va să vină./ Insondabil temei al ispășirii" (Poetul și semnele timpului. Temeiuri pentru Poem). Această icoană a unei divinități ce se ascunde ("Fața Mea nu vei putea să o vezi", glăsuiește și Sfînta Scriptură) îl obsedează pe poet
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
cât și, mai cu seamă, de destinele omului contemporan în habitatul unei lumi "lipsită de mister și sacralitate", nu însă și de vestigiile acestora, capabile de resurgescență. Cele șapte volume antologate în Lacătul de aur, concepute între anii 1976-2003, de la Sălaș în inimi la Bastonul de orb dau probele unei evidente unități de viziune, la un poet singular, imun la mňdele care s-au perindat între timp, sigur pe instrumentele lui, într-un jurnal global în care se povestește necurmat. Cu
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
de altă parte. Toate activitățile economice tradiționale vor fi susținute prin încurajarea ecoturismului. Geoparcul acoperă Țara Hațegului (aproximativ 1 200 km pătrați), respectiv teritoriul orașului Hațeg și al comunelor Berthelot, Densuș, Răchitova, Totești, Sarmizegetusa, Râu de Mori, Sântămăria Orlea, Pui, Sălaș și Baru Mare. Populația include mai mult de cincizeci de mii de locuitori, distribuită fiind în 80 de sate. Geoparcul va avea propria sa structură și propriile sale regulamente (Carta Geoparcului), în acord cu legislația română. Toate comunitățile implicate își
Agenda2003-31-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281327_a_282656]
-
Cetatea Colț, unde și-a plasat scriitorul SF francez Jules Verne acțiunea din „Castelul din Carpați”. Pe pârâul Râușor se află cabane, case de vacanță și o pârtie de schi, iar la Sântămăria Orlea, castelul baronului Kandoffy. În fine, la Sălaș se găsește cunoscuta Poiană a Narciselor și o peșteră, iar la Pui, Peștera Ciclovina. Primul pas Prin înființarea la Berthelot a unui Centru Educațional s-a putut pune în practică proiectul „Profesori pentru Geoparc”. Acesta a fost promovat de către Asociația
Agenda2003-31-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281327_a_282656]
-
Ardeal", îi spune Cistelecan), dar și un cultivat continuator de peste munți al lui Ion Pillat. Ultimul paragraf al prefeței e în întregime memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
96 de ani. Așa a fost posibil să ajungă el însuși un patriarh al artei românești. Acasă La sfîrșit de februarie 2000, într-o duminică, mă aflam în cuibul lui Ion Irimescu, la Fălticeni, în odăițele unde-i este acum sălașul în preajma muzeului ce-i poartă numele. De puțin timp se încheiase ceremonia în care primise Ordinul Steaua României în grad de mare ofițer, eveniment care se petrecea în ziua cînd tocmai împlinise 97 de ani. Cum e obiceiul, bucuria se
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ani de peregrinări prin țară și lume, după 50 de ani de ședere în București, locul cel mai prielnic creșterii operei sale, Ion Irimescu, patriarhul sculpturii românești, își trăiește ziua de naștere acasă, în Fălticenii obîrșiilor și începuturilor sale. Are sălaș în apropierea muzeului, care-i poartă numele, unde sub grijirea sa se rînduiesc lucrurile ce-i alcătuiesc portretul de artist proteic și original cu un loc marcant în istoria artelor românești. Din vara lui 1999 nu mai vine la Fălticeni
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
în care limpezește, cu argumente irefutabile, chestiunea aducerii în țară a osemintelor lui Brâncuși. Autoarea le reamintește celor care au uitat sau n-au aflat încă, faptul că Parisul, cu cimitirele sale renumite, este un spațiu emblematic unde își au sălașul rămășițele pământești ale multor alogeni, personalități de mare notorietate, de la Chopin, la Jim Morisson, de la Heinrich Heine, Samuel Beckett și Nijinsky la Maria Callas, Oscar Wilde și Isadora Duncan, iar țările de origine nu fac zgomotoase demersuri pentru repatrierea osemintelor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
ale lumii, au fost înălțate de Nabucodonosor sub formă de zigurat („munte-grădină“), pentru a alina dorul de munte al soției sale, originară dintr-o zonă montană. Dar, ascultați: „Eu n-am uitat-o încă, în marginea cetății,/Căsuța noastră albă, sălaș singurătății,/Ferindu-și după ramuri făptura-i dezgolită; Nici soarele, spre seară, în mantie superbă,/ Cum își sfărma pe sticlă a razelor lui jerbă... Când Ch. Baudelaire scria aceste versuri, în Franța, ca și în alte țări, orașul încetase de
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Nicolae Manolescu Poezia lui Gabriel Chifu, primul debutat editorial din generația 1980, are încă de la Sălaș în inimă, din 1976, o rădăcină dublă. Este, pe de o parte, o rece cerebralitate neomodernistă, înclinată spre evazionism, cultivând metafora rară și prețioasă. Pe de alta, o referențialitate postmodernă, deturnată uneori în parabola metafizică, în care realismul și cotidianul
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru tine și de grija ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția, pentru tine a pregătit bunătățile negrăite, acel sfârșit în ceruri, sălașurile cele diferite și felurite, fericirea pe care nici un cuvânt n-o poate tâlcui<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Horea Al. Cistelecan, pe urmele lui Nicolae Manolescu din Istoria critică..., atunci când scrie, în postfața la Bătaia cu aur, antologia reprezentativă din 2009: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
sălbatic, au început să incendieze satele, recoltele, să robească locuitorii surprinși la muncile câmpului, ducându-i spre târgurile de sclavi din Crimeea. Ei au fost puși să adune cirezile de vite și turmele de oi spre a le îndrepta spre sălașurile lor. Tătarii care au trecut Nistrul nu aflaseră nimic despre forța militară a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Oastea era numeroasă, bine echipată și instruită. În componența ei intrau detașamente de cavalerie și infanterie ușoară, concentrate în mai multe centre
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
mult în uitare, altminteri mi-aș fi alcătuit o echipă formidabilă și aș fi ajuns campion național. Contemplarea nasturilor îmi readuce în minte o frază din Două loturi, cînd Lefter Popescu se apucă să răscolească în maldărul de zdrențe din sălașul chivuțelor: "Cîte reflexiuni ironice, picante, sentimentele se pot face asupra unei așa grămezi pestrițe de vechituri, cu privire la zădărnicia lumii trecătoare prin care au trecut și ele o clipă, nouă, neveștejite!" La mine, fără a exclude nota sentimentală, reflecția înclină mai
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
în spumă de catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]