2,662 matches
-
specialitate, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie; ... e) eliberează autorizațiile de diagnostic, săpătura arheologică preventivă și supraveghere arheologică, prin compartimentul sau de specialitate, în condițiile prezenței ordonanțe; ... f) actualizează standardele și procedurile arheologice și urmărește respectarea acestora și a Regulamentului săpăturilor arheologice din România; ... g) instituie, prin ordin al ministrului culturii și cultelor, modelele stampilelor, ale cererilor de autorizație, ale autorizațiilor, certificatelor, avizelor și fiselor tehnice necesare cercetării arheologice; ... h) elaborează metodologia de planificare, executare și control privind săpăturile preventive, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
a Regulamentului săpăturilor arheologice din România; ... g) instituie, prin ordin al ministrului culturii și cultelor, modelele stampilelor, ale cererilor de autorizație, ale autorizațiilor, certificatelor, avizelor și fiselor tehnice necesare cercetării arheologice; ... h) elaborează metodologia de planificare, executare și control privind săpăturile preventive, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii și cultelor; i) elaborează metodologia de selectare a proiectelor arheologice în vederea finanțării; ... j) stabilește un sistem de norme, pe baza căruia se realizează devizele estimative și un model de contract pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
arheologice, precum și a altor publicații de specialitate; ... o) organizează și finanțează anual sesiunea națională de rapoarte arheologice. ... Articolul 13 Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor îndeplinesc, în domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuții: a) urmăresc respectarea autorizației de săpătura arheologică, a Regulamentului săpăturilor arheologice și a standardelor și procedurilor arheologice în unitatea administrativ-teritorială de competență; ... b) avizează, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează să fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător; ... c) asigura supravegherea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
publicații de specialitate; ... o) organizează și finanțează anual sesiunea națională de rapoarte arheologice. ... Articolul 13 Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor îndeplinesc, în domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuții: a) urmăresc respectarea autorizației de săpătura arheologică, a Regulamentului săpăturilor arheologice și a standardelor și procedurilor arheologice în unitatea administrativ-teritorială de competență; ... b) avizează, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează să fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător; ... c) asigura supravegherea de specialitate a lucrărilor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
proiectelor de cercetare arheologică; ... d) propune avizarea normelor și metodologiilor din domeniul cercetării arheologice; ... e) elaborează metodologia de atestare a instituțiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui conflict de interese; ... f) elaborează și actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice; ... g) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizațiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanțare; ... h) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii și cultelor; ... i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
metodologiilor din domeniul cercetării arheologice; ... e) elaborează metodologia de atestare a instituțiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui conflict de interese; ... f) elaborează și actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice; ... g) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizațiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanțare; ... h) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii și cultelor; ... i) propune clasarea siturilor arheologice; ... j) stabilește criteriile și avizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, în condițiile prevăzute la art. 22, proprietarii sau arendașii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptățiți la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plătește persoanei îndreptățite de către finanțatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plătește persoanei îndreptățite de către finanțatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării arheologice. ... Capitolul VI Infracțiuni și contravenții Articolul 24 Încălcarea dispozițiilor prezenței ordonanțe atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenționala sau penală. Articolul 25 (1) Efectuarea oricăror lucrări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
la 18 ani. (4) Furtul care a produs consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. ... (5) În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativă și efectuarea de săpături pe terenul aflat în zona de protecție a conductei de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum și deținerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternă, a ștuțurilor, instalațiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169426_a_170755]
-
deteriorarea sau manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații hidrotehnice se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia. ... (3) Săvârșirea din culpă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159334_a_160663]
-
procedurilor prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă. Articolul 422 Efectuarea de lucrări ilegale asupra bunurilor din patrimoniul cultural (1) Efectuarea de către persoane fizice sau juridice neautorizate a unor detecții sau săpături în siturile arheologice se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani. ... (2) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancționează topirea sau modificarea sub orice formă a bunurilor culturale mobile clasate care sunt deținute cu orice titlu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159334_a_160663]
-
națională. Articolul 12 Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Aerului și Marinei sînt autorizate că, în afară de lucrările militare propriu zise, să ordone în zonele de interes militar orice măsuri de siguranță, precum și să execute orice lucrare în vederea operațiunilor militare că: nivelment, săpături, desființare de construcții, tunel, fundații, drumuri, trecători, plantații cu arbori, etc., pentru adaptarea terenurilor în vederea scopului militar urmărit pentru apărarea țării. Articolul 13 Orice lucrare, construcție, plantație pe care un particular ar vrea să o facă pe terenul cazand într
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
potențial poluanți din lucrările vechi de excavații deschise, galerii, puțuri, foraje și pâlnii de explozii. În această zonă sunt interzise următoarele: a) amplasarea de construcții sau amenajări fără legătură directă cu exploatarea sursei și a instalațiilor; ... b) efectuarea de explozii, săpături și excavații de orice fel; ... c) depozitarea de materiale, cu excepția celor strict necesare pentru exploatarea sursei și a instalațiilor; în aceste cazuri se vor institui măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii în sol a oricăror substanțe poluante; ... d) efectuarea oricăror intervenții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268695_a_270024]
-
după care s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din Cracovia. Din cauză că materialele necesare picturii în ulei erau scumpe, Julian Falat s-a dedicat îndeosebi acuarelei. După absolvirea Academiei din Cracovia vizitează Ucraina unde se angajează ca desenator la săpăturile care se efectuau la diverse situri arheologice. A lucrat, apoi, în atelierul arhitectului Felix Gasiorowski din Odesa, după care pleacă la studii suplimentare la universitățile din Zurich și Munchen. Nevoit să-și câștige existența lucrează ca tehnician la construcția de
Julian Fałat () [Corola-website/Science/329322_a_330651]
-
i se acordă mai multe premii de arhitectură, pentru proiectul Facultății de medicină și farmacie din Bordeaux și pentru proiectul palatului de Justiție din Charleroi. Timp de 30 de ani a fost arhitect șef al Algeriei, unde a participat la săpăturile arheologice de la Tebessa și Timgad. S-a ocupat de restaurarea multor clădiri laice și bisericidin Franța Este autorul proiectului pentru Palatul de Justiție din București.
Albert Ballu () [Corola-website/Science/325510_a_326839]
-
descoperit vechea biserică Notre-Dame. El a adus la lumină o criptă mai târzie, din timpul imperiului carolingian. La lumina acestei descoperiri, presupunerea este că Notre-Dame era în acel timp mult mai mică decât astăzi (poate 60 m lungime). În 1986, săpăturile conduse de arheologul Jacques Le Maho au permis să se confirme existența acestei biserici. Ea se găsea la câțiva zeci de metri la nord de actuala catedrală. Ca multe alte orașe metropolitane paleocreștine, grupul episcopal din Rouen se compunea din
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Rouen () [Corola-website/Science/325631_a_326960]
-
este singura care nu are o armată, apărarea țării fiind în sarcina unei paze de coastă cu armament restrâns. Conform și , călugării celți denumiți "" ar fi trăit în Islanda înaintea sosirii coloniștilor scandinavi, posibil ca parte a unei misiuni hiberno-scoțiene. Săpături arheologice recente au scos la iveală la Hafnir, în peninsula Reykjanes, ruinele unei cabane. Datarea cu carbon arată că ea a fost abandonată cândva între 770 și 880. Exploratorul viking suedez a fost primul care a făcut înconjurul Islandei în
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
arbore de plută, sau mică transparentă. Stupii erau orizontali și aveau dimensiunile de 30 X 30 X 90 cm. În America Centrală, populația maya practica în mod tradițional apicultura, în stupi orizontali, cu albine care nu înțepau, din specia Melipona beecheii. Săpăturile arheologice din 1970 au scos la iveală stupi folosiți în urmă cu câteva secole care se aseamănă foarte mult cu cei folosiți în prezent. În nordul munților Alpi și în Caucaz erau utilizați bușteni așezați vertical, în unele zone existând
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
(în ) este rezultatul unei săpături științifice, proiect al fostei URSS. Proiectul dorea să sape cât mai adânc în scoarța Pământului. Forajul a început pe 24 mai 1970 în Peninsula Kola, folosind un "Uralmaș-4E" și apoi un "Uralmaș-15000" ca instrumente de foraj. Mai multe gropi au
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
format din localitățile componente Beu, Dumitrești, Lăureni, (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța. Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
Ministerul Culturii și Cultelor. În restaurarea edificiului s-au implicat specialiști din România: arheologi, pictori restauratori, istorici de artă, arhitecți, ingineri, precum și un număr de studenți de la Universitatea Keiō, veniți pentru practică. Cu acest prilej, au fost efectuate și unele săpături arheologice, în urma cărora au fost descoperite câteva artefacte: inelul sigilar al lui Dragotă Tăutulovici, nasturi globulari, aplice etc. Alexandru Odobescu menționează existența unei ascunzători în care s-au depus mai multe obiecte prețioase, dar intrarea ei rămăsese necunoscută după moartea
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
cu colaborarea elenilor din oraș. Prin portul Acra au avut acces în Iudeea legiunile române în frunte cu Flavius Vespasianus, venite pentru a reprima răscoală, și aici au fost cartiruite forțele care au participat la expediția militară în vederea cuceririi Galileei. Săpături arheologice la nord-vest de Tell Akko au găsit un mare cimitir, utilizat între mijlocul secolului I și începutul secolului al IV-lea - cimitirul coloniei Claudia Ptolemais. El cuprindea altare și pietre de mormânt, resturi de sacrificii de animale, obiecte de
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
la Bărboși, iar de la începutul sec. IV d.C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuța” (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârșitul sec. VI. Localitatea mai este amintită de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) și de Geogr. Rav. (IV, 1, 17). Săpăturile arheologice începute de Gh. Ștefan în 1939 și continuate din 1949 de un colectiv, au descoperit aproape în întregime incinta cetății refăcuta, cel mai probabil, în timpul lui Dioclețian. S-au găsit mai multe cărămizi cu ștampila legiunii I Iovia Scythica
Dinogetia () [Corola-website/Science/302311_a_303640]
-
I — III d.C. confirmă existența unei fortărețe române la „Bisericuța” și înainte de Dioclețian, dar ruinele ei n-au fost identificate. În sec. IV au fost înălțate în interiorul cetății refăcute de Dioclețian mai multe construcții, dintre care au fost dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat ș.a., iar în exterior, la cca 100 m NE de incinta, în marginea gârlei Lățimea, ruinele unor terme. Cetatea, împreună cu bazilica și alte clădiri din interior, au fost
Dinogetia () [Corola-website/Science/302311_a_303640]
-
șir de regi legendari ca Regele Lud, fiul lui Heli, care, așa cum susține autorul, i-a dat așezării numele „CaerLudein”, de la care derivă denumirea de Londra ("London", în limba engleză), și care a fost înmormântat la Ludgate. Totuși, în ciuda unor săpături ample, arheologii nu au găsit nicio dovadă cu privire la existența unei așezări importante în zonă datând din preistorie. Au fost descoperite dovezi arheologice din epocă, referitoare la practicarea agriculturii, înhumări și urme de locuire, dar nimic important. Se consideră că existența
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]