2,957 matches
-
coți ai fundului casei, de la pardoseală pînă în creștetul zidurilor, și a păstrat locul acesta ca să facă din el Sfîntă Sfintelor, Locul preasfînt. 17. Cei patruzeci de coți de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul. 18. Lemnul de cedru dinlăuntru avea săpături de colocinți, și flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nici o piatră. 19. Solomon a pregătit Locul preasfînt înlăuntru în mijlocul casei, ca să așeze acolo chivotul legămîntului Domnului. 20. Locul preasfînt avea douăzeci de coți lungime, douăzeci de coți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
de lemn de chiparos; fiecare ușă era făcută din două scînduri despărțite. 35. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici și de flori deschise și le-a acoperit cu aur, pe care l-a întins pe săpătura de chipuri. 36. A zidit și curtea dinlăuntru din trei rînduri de pietre cioplite și dintr-un rînd de grinzi de cedru. 37. În anul al patrulea, în luna Ziv, s-au pus temeliile casei Domnului; 38. și în anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
erau niște polițe turnate, sub lighean, și lîngă ciucuri. 31. Gura temeliei dinlăuntrul coperișului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub tăblii și osiile roților erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate. 33. Roțile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
să sapi pe ele numele fiilor lui Israel: 10. șase din numele lor pe o piatră, și alte șase pe a doua piatră, după șirul nașterilor. 11. Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe pietre și pe peceți; să le legi într-o ferecătură de aur. 12. Amîndouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel și Aaron le va purta numele înaintea Domnului pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
facă tot felul de lucrări meșteșugite. 34. I-a dat și darul să învețe pe alții, atît lui cît și lui Oholiab, fiul lui Ahisamac din seminția lui Dan. 35. I-a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meșteșugită, de lucrat la gherghef și de țesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu și in subțire, să facă tot felul de lucrări și născociri de planuri. $36 1. Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cadou lui Lester Lang al III-lea, ca să le ducă În Statele Unite. Grozav ce se Îndrăgostea de lucrurile noastre Lester ăsta, nu rămînea altceva de făcut decît să i le faci cadou. Acum curățau terenul și curînd aveau să Înceapă săpăturile pentru fundație. Inginerul constructor Începu să le explice că le va construi o casă aseismică, n-o să fie nevoiți să iasă afară În timpul cutremurelor, nici măcar n-o să le simtă. Lui Juan Lucas Îi plăcu grozav de mult ideea asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
plat, anonim, la aproape cinci kilometri de oraș, ea se întoarce să se uite la el. Fața ei o cercetează pe a lui, târguindu-se. —Ei voiau Disney. Eu am vrut să fac ceva mai mare. Așa că am făcut ceva săpături. Nu mi-a luat mult până am găsit apa. Am mai săpat puțin. Am aflat că o să distrugem râul ăla, indiferent ce scriam eu. Puteam să spun o poveste care să-i sfâșie pe oameni și să-i facă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ha! (Ana râde) Sigur că aș putea face ceva. Mai întâi am nevoie să știu mai multe. Aș pune întrebări. E voie? Te rog. Tocmai asta mă interesează: ce întrebări vrei să pui. Întrebarea e unealta cu care jurnaliștii fac săpături. Întrebările pe care sunt obligați să le pună jurnaliștii sunt șase la număr. Cele șase întrebări la care se cere să le cauți imediat răspunsul, ori de câte ori se întâmplă ceva, sunt: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? și De Ce? Deci, întrebarea numărul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Samaria, a încheiat alianțe politice cu fenicienii, iar numele său este amintit în analele asiriene printre regii din regiunea Siria-Palestina. Legăturile comerciale și culturale dintre regatul lui Israel și Fenicia au fost confirmate arheologic pe planul culturii materiale descoperite prin săpăturile din Samaria, în special prin ornamentele din fildeș. Aceste legături culturale au influențat și domeniul religios, precum vom vedea în paragraful dedicat cultului zeului Baal în Israel (cf. Cap. 3, pp. 44-46). O ulterioară mărturie a măreției pe care a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cf. Fig. 3, Avigad, Sass, 1997, n. 50:3). Dobândirea însușirilor solare de către zeul suprem, Yhwh, este firească în contextul existenței cultului solar în timpul epocii regale (cf. infra, pp. 43-45). Dacă ne îndreptăm atenția spre izvoarele epigrafice preexilice descoperite în săpăturile arheologice sau de proveniență certă, vom nota că în Regatul lui Israel, deși nu apare ca nume propriu, numele lui Yhwh este atestat ca element teoforic în onomastică (de exemplu, în ostracele din Samaria) mult mai frecvent decât toate celelalte
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
X-lea î.C. a unui regat atât de puternic care să-și permită să construiască un palat regal și un templu atât de măreț precum îl descrie povestirea biblică din 1Reg 6-7 (Lehmann, 2003). Chiar dacă nu este atestat de săpăturile arheologice, templul lui Solomon din Ierusalim este descris de mai multe ori în Biblie (1Reg 6-7; cf. Ez 40-43). Aceste descrieri pot fi cu greu considerate o memorie directă a construirii templului în secolul al X-lea î.C., deoarece
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Contini, 2009, pp. 179-183). Discuția cu privire la o altă atestare ulterioară a unui „templu al lui Yaho” în epoca persană care apare într-un ostraca aramaic din regiunea Maqqedah (Lemaire, 2004), preferăm să o amânăm pentru că această descoperire nu provine de la săpături arheologice obișnuite, ci din comerțul cu anticariat. Mobilier și obiecte de cult Atât terminologia biblică, cât și arheologia atestă existența mai multor obiecte și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
groapa în care zăceau rămășițele fantastice ale unui oraș dispărut. Clădirile se năruiseră parcă sub o povară prea grea. Străzile se aflau chiar în fundul gropii și la același nivel începură să iasă la iveală și osemintele. Se dădu ordin ca săpăturile să înceteze și fură trimise câteva navete de salvare. Grosvenor luă loc la bordul uneia dintre ele, împreună cu McCann. Amândoi se pomeniră în curând, laolaltă cu alți savanți, în față rămășițelor unui schelet. - Deși e atât de zdrobit, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dispărute. Era însă puțin probabil ca scheletele să le ofere vreo explicație în legătură cu identitatea monștrilor implacabili care o exterminaseră. Scheletele aparțineau unor victime, nu acelor asasini fără milă. Grosvenor se apropie de McCann, care tocmai examina o probă luată din săpăturile de pe una din străzi. - Cred că ar fi bine să facem un releveu stratigrafic al acestei zone, mergând și mai în adâncime, spuse geologul. O mașină perforatoare se puse numaidecât în mișcare. Pe măsură ce aceasta își croia drum prin straturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
buzu nar rupt, aduseseră doar dezordine. Un drum asfaltat le-ar fi arătat calea, dar șoseaua întârzia. Nimeni nu mai credea în această autostradă, care să-nlocuiască potecile cu criblură și praf, dar ceva tot se întâmplă peste noapte: începuseră săpăturile la o cale ferată. Și el, și Godun au fost luați prin surprindere: era vorba de o linie nouă, pentru trenuri expres, care se îndreptau către mare. Ei le-ar fi văzut doar în treacăt, câte două pe zi, unul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
60-125 d. Hr) - arhitect grec, a proiectat podul de la Drobeta peste Dunăre și columna lui Traian (vezi columna lui Traian). Ardeal - nume dat de maghiari provinciei istorice românești Transilvania (vezi Transilvania). arheologi - cercetători din domeniul arheologiei (vezi arheologie). Ei fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a analizelor acestor obiecte și a interpretărilor, furnizând importante informații istoricilor. Cercetătorii din acest domeniu se numesc arheologi. arhivă - colecție de documente ale unei persoane, ale unei familii sau instituții, ordonate, clasificate, pentru a fi păstrate pentru generațiile viitoare. Armstrong
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Grecia s-a păstrat o strânsă legătură, în special economică. Coloniile grecești au influențat pozitiv populația în jurul căreia s-au întemeiat. Cele mai importante colonii grecești de pe malul românesc al Mării Negre sunt: Histria, Tomis (azi Constanța) și Callatis (azi, Mangalia). Săpăturile arheologice de pe teritoriul fostelor colonii grecești aduc numeroase informații cu privire la relațiile dintre greci și autohtoni. colonizare - proces istoric de stabilire a unei populații într-un loc geografic nou, fie din proprie inițiativă (marea colonizarea greacă), fie din ordin politic (colonizarea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case, biserici, castele feudale ori pentru împlinirea altor nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile de mare amploare întreprinse de arheologul Grigore Tocilescu (1850-1909), după cum ne demonstrează studiile și preocupările sale arheologice. Toate aceste activități de cercetare s-au îndreptat îndeosebi spre vestigiile și monumentele romane din Sciția Minor și Oltenia, unde, în cazul celei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și cunoscutul clasicist George Murnu (1868-1957), care, la Adamclisi (jud. Constanța), efectuează mai departe lucrări de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe seria de săpături la Ulmetum și apoi la Histria, ambele fiind continuate până la moartea sa prematură. Cercetările arheologice au continuat și în perioada interbelică. Pentru zona Sciției Minor îi amintim, printre alții, pe Scarlat Lambrino (1891-1964), continuatorul lucrărilor inițiate de V. Pârvan la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alții, pe Scarlat Lambrino (1891-1964), continuatorul lucrărilor inițiate de V. Pârvan la Histria (jud. Constanța), Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971), care începe și conduce cercetările la Callatis (azi, Mangalia, jud. Constanța) și pe Paul Nicorescu (1890-1946), care între anii 1926-1932 a întreprins săpăturile de la Argamum (azi Jurilovca, jud. Tulcea) și din castrul Vetren (Tegulicium, în Bulgaria) reluând și cercetările lui Grigore Tocilescu și George Murnu la Adamclisi, pe care le-a completat cu săpăturile de la Tyras (Cetatea Albă, Ucraina). La rândul lor, alți
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Paul Nicorescu (1890-1946), care între anii 1926-1932 a întreprins săpăturile de la Argamum (azi Jurilovca, jud. Tulcea) și din castrul Vetren (Tegulicium, în Bulgaria) reluând și cercetările lui Grigore Tocilescu și George Murnu la Adamclisi, pe care le-a completat cu săpăturile de la Tyras (Cetatea Albă, Ucraina). La rândul lor, alți cercetători, precum Grigore Florescu (1892-1960) și Gheorghe Ștefan (1899-1980) au făcut investigații în monumentele de la Capidava (jud. Constanța) și cele de la Dinogeția romano-bizantină (jud. Tulcea). După cum se poate lesne constata, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romano-bizantină (jud. Tulcea). După cum se poate lesne constata, în decursul a peste cinci decenii, dezvoltarea arheologiei românești și a studiilor sale în sfera istoriei antice naționale a făcut un progres fără precedent. Pe teritoriul Sciției Minor, munca de cercetare și săpăturile arheologice, dar și publicarea rezultatelor, se situează pe aceleași coordonate majore de extindere, de o mare amploare și diversitate tematică. Astfel, la Histria, Tomis, Callatis, Argamum, s-au continuat ori reluat - cu diferite intensități de timp și cercetare - săpăturile în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și săpăturile arheologice, dar și publicarea rezultatelor, se situează pe aceleași coordonate majore de extindere, de o mare amploare și diversitate tematică. Astfel, la Histria, Tomis, Callatis, Argamum, s-au continuat ori reluat - cu diferite intensități de timp și cercetare - săpăturile în straturile romano-bizantine, situație verificabilă și la Tropaeum Traiani, Aegyssus (Tulcea), Noviodunum Isaccea, jud. Tulcea). Ample cercetări și de lungă durată s-au efectuat și în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte puncte fortificate din sectorul dobrogean al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]