1,925 matches
-
unui evanghelist etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de dezmoșteniți, țărani înfometați sau exploatați la sînge (gîndiți-vă la mișcarea Canudos din nord-estul Braziliei, la începutul secolului, și la toate iluminările mesianice ale actualei lumi a treia). Transformarea morții în viață, dacă avem aici o funcție religioasă, este o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
imaginea capodoperei sale tipărite înecate printre alte 20 000 de titluri anuale de literatură generală, și măturată din librării după cîteva zile (cîteva săptămîni, în caz de succes), el s-ar descuraja probabil înainte de a porni la drum. Dar noi, sărmani beneficiari, noi sîntem obligați să distingem între cei care oferă timp și cei care ni-l consumă. Un cuptor cu microunde este un cadou binecuvîntat, căci el ne oferă timp mai mult. O teză de doctorat e mai stînjenitoare: ne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
principi, se îmbogățește pe spinarea săracilor. Opera lui pare nu atât nelegiuită cât pioasă: el vrea să-i redea Bisericii vocația ei primă și s-o statornicească de partea păcii, a iubirii aproapelui, a milosteniei, a fraternității, a celor săraci, sărmani și neînsemnați, a celor celebrați în Beatitudini. Dacă prelații catolici ar fi înțeles la momentul potrivit acest mesaj al lui Valla, cu siguranță că Luher ar fi pierdut două sau trei rațiuni de a mai exista! în același spirit și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar în acel caz, tonul plângăcios și conservator ascunde voința amenințătoare a puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
angoasei și trebuia să iasă din ea marcat, însă victorios. La balamuc cu celălalt „sine”! Adevăratul sine, cel care era menit concreteței vieții și activității, știa bine că argumentele ce demonstrează nulitatea și iluzia „adevărului” sunt și ele „adevărate”, o sărmană filozofie ca oricare alta, nulă și derizorie însă față de intimitatea cu trupul mare și cald al existenței. Tempo, 2 decembrie 1973 Dezvoltare și progres 1tc "Dezvoltare și progres1" Există două cuvinte ce revin frecvent în discuțiile noastre, fiind chiar cuvintele-cheie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
practică (și sper împotriva voinței lui), este unul singur: acela de a spiona „public” poliția din închisori în materie de comportament sexual al încarceraților, și deci de a o îndemna să mărească supravegherea și represiunea. În plus, îi constrânge pe sărmanii deținuți sau la abstinență monahală, sau la masturbare. Toate acestea sunt comice; dar și tragice. Este tragic, de fapt, ca un intelectual ce se consideră avansat, cult, uman, să nu înțeleagă că singura soluție a problemei era, înainte de toate, să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tehnică și școlărească - și „periferie”, ce vorbește un idiom nealterat, pur oral, am spune vechi de când lumea. Principala preocupare a lui Camon a fost salvgardarea stabilității „pastișei” sale, evitând fenomenul „respingerii” (cum spune el) din partea italianului din centru a acelui sărman dialect rămas cu totul marginal: o epavă și o rușine. Trebuie spus îndată că, deși schimbă radical motivele acestuia - proiectându-le de la stânga, și nu de la dreapta -, Camon este primul care consideră această lume dialectală a sărmanilor săi părinți drept
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
centru a acelui sărman dialect rămas cu totul marginal: o epavă și o rușine. Trebuie spus îndată că, deși schimbă radical motivele acestuia - proiectându-le de la stânga, și nu de la dreapta -, Camon este primul care consideră această lume dialectală a sărmanilor săi părinți drept „o epavă și o rușine”. A cincea stare este, în orice caz, una dintre reușitele cele mai originale ale prozei din ultimii ani. Camon (după cum își va fi imaginat cititorul parcurgând acest preambul) este și critic. Ultima
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sau enfant prodige, roman considerat scandalos și nedemn, deoarece folosește și manipulează personaje și evenimente adevărate, cu inexactitate, cu tendențiozitate, cu lipsă de pudoare, din interes moral, cu viclenie. Pe scurt, o carte ce discreditează și dezonorează familia Camon și sărmanul său sat de țărani, încălcând pactele, adică legea cârdășiei, tăcerea, respectul față de om. Toate acestea sunt spuse într-un „stil” căruia criticul nu poate să-i dea o definiție și pe care nici nu poate încerca să-l descrie. Ne
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
soț, Eminescu. Note asupra versului). La Eminescu el revine de mai multe ori, aspirând să-l cuprindă într-o formulă definitorie. Astfel, un portret de sinteză din 1919 crește pe ideea de monumental, iar afirmația că poetul „a căzut în sărmana noastră literatură de la 1870 ca un meteor din alte lumi” neagă tacit existența unei poezii anterioare. Într-o formulă fericită este definit Creangă: „Homer al nostru...” sau e făcută o comparație: Coșbuc „se ridică uneori până la poezia populară, Eminescu, poate
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
scepticism. Revolta tânărului Cioran și scepticismul din anii maturității sale își au originea în aceeași viziune maniheist-romantică cu privire la România, adică țara întârziată de la Dunărea de Jos, incapabilă să elaboreze un proiect major, întrucât e populată de o majoritate covârșitoare de „sărmani“ și câțiva „șarlatani“ care exploatează mizeria celor dintâi 16. Într-o asemenea societate „mică, modestă și lipsită de atributele care alcătuiesc un mare destin“17, a voi să reformezi totul, „până și trecutul“, e o nebunie. Cioran și-a asumat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M. Kogălniceanu la „Dacia literară” din
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
pentru fabulos, să-i sporească atracția către arta rafinată și către frumos în genere. O sensibilitate ca a lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților, receptivitatea față de suferințele semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Arimateia este evocat cunoscutul personaj evanghelic, cel care a pus corpul neînsuflețit al lui Iisus în mormânt. Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul narează convertirea la creștinism, sub impactul unei minuni, a unui demnitar mahomedan. Dionis grecoteiul e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea unui tâlhar de drumul mare. O categorie aparte o compun nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
una realistă, directă, irigată de înțelegere, de simpatie, de o percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții, însingurați, aflați în
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
decât tablourile de epocă, portretele, cu un accent pus, fără pedanterie, pe înfățișarea vestimentară, sunt interesante în latura morală. Scriitorul e captivat de existențele aventuroase, în care se strecoară și puțin mister: Teodoros, care ar fi ajuns, dintr-o stare sărmană, negus al Abisiniei, sau căpitanul Laurent, cu peripețiile lui picarești. Zugrăvit cu un realism minuțios, cămătarul Băltărețu pare luat dintr-un roman balzacian. Alteori, în portretistică intervine tușa satirică, fiind luați în vizor politicianul corupt și demagog sau vreo prețioasă
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în proză și versuri (unele, de factură folclorică), Mavrodinada sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
atât de mare, o groază greu de descris, încât ei își lăsau pământurile nelucrate, nu mai ieșeau la câmp și‑și vindeau aproape toți bunurile” (19, 5). Cum însă lumea nu a găsit cu cale să se sfârșească așa curând, sărmanii oameni s‑au trezit după un an fără acoperiș și fără cele necesare, neavând nici măcar cu ce să se hrănească. În pofida deznodământului fericit, aceste două istorioare constituie dovada incontestabilă a persistenței, în sânul creștinismului oriental, a acestui curent profetic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Sunt fetele unui frate al ei [...] de mai mulți ani acum văduv” (L. Slavici). La fel, văduvă - cu dublă folosire, substantivală și adjectivală - semnifică o „femeie rămasă fără bărbat (prin moarte sau divorț)2: „Mă vede că-s o văduvă sărmană” (I. Creangă). Prin dispariția soțului (sau a soției) de facto sau de jure - „prin moarte sau despărțenie” definea semantismul cuvintelor văduv, văduvă Lazăr Șăineanu 64. La fel Alexandru Resmeriță: Văduvă „femeia care a rămas fără bărbat (prin deces sau despărțwniw
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă sărmană” care acceptase, însă, suspect, oferta „pârâtului” și primise banii; să bănuim că o făcuse de frică să nu rămână și fără ei?) și acceptă (ba o și transformă în poruncă înscrisă într-o „întărire” domnească, datată 12 iulie 1779; să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
organic și, prin urmare, necesita efectuarea unei cezariene - eu Însumi trebuia să o operez. Dar episopul grec nu-și dădu consimțământul Întrucât considera că această operație era una mai neobișnuită, iar eu nu puteam garanta pentru viața femeii. În timpul nașterii sărmana femeie - soția lui Georgius Jani - muri, iar episcopul se opuse din nou operației prin care cel puțin fătul ar fi putut fi salvat. Atât eu cât și prietenii mei, gemenii Katzifliss ( În vârstă de numai douăzeci de ani, unul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am văzut o mulțime de femei frumoase care, fără a fi intimidate, Își etalară bijuteriile și celelalte accesorii, Întrucât din moment ce venisem Însoțit de un preot, cu siguranță că trebuia să fiu creștin, În pofida costumului meu turcesc. L-am găsit pe sărmanul mire În colțul unei mari Încăperi, tânguindu-se din cauza durerilor; lângă el se afla un singur servitor. Îmi mărturisi că luase doar o treime din magiunul pe care i-l dăduse părintele Tomaso, dar acesta, În loc să producă efectul dorit, Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scurt timp după aceea am fost Înștiințați că năvălitorii erau ageli, care-l dușmăneau pe agă și veniseră să se răzbune pe el - și se zvonea că aceștia atacaseră palatul, ucigându-l pe agă. Oricât de mult am regretat moartea sărmanului om care ne primise cu atâta bunătate doar cu o seară Înaintea groaznicei Întâmplări, nu puteam totuși să nu ne bucurăm că nu Împărtășiserăm și noi soarta victimelor. Aflaserăm că agelii, un trib arab care locuise timp de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bani, mica legătură de chei - cu care Încuiasem bagajele trimise prin caravană - atașată de ea zornăi, dându-ne de gol. Hoții s-au repezit atunci la slujitor și, punând mâna pe pungă, au Încercat să i-o smulgă. Degeaba Încercă sărmanul om să se opună, căci tâlharii Îl Îmbrânciră În râu, reușind să intre În posesia banilor. Când nu mai rămăsese nici un tâlhar În barcă, proprietarul ei profită de Împrejurare pentru a tăia frânghiile care ancorau ambarcațiunea și, abandonându-și slujitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
substanței vaccinului, generalul Își exprimă dorința de a-i vaccina mult iubita fiică. Însă doamna Ventura nu a fost de acord să Încep chiar cu fetița ei, Victorine. Prin urmare, soțul dumneaei se conformă, poruncind să fie aduși câțiva copii sărmani din bazarul de la Dera, pe care mi-i Încredință spre vaccinare, generalul dăruind fiecăruia câte o rupie drept recompensă. În cea de-a opta zi, copiii vaccinați ar fi trebuit să vină la mine, astfel Încât să pot recolta substanța necesară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]