2,271 matches
-
și fata deschise larg prosopul ce-i acoperea goliciunea pentru a-și expune superbul său corp. Vederea acestei imagini îl făcu pe Mircea să-i dea sângele în clocot. Se apropie de ea și începu să-i acopere sânii cu sărutări pătimașe. - Ai să mă distrugi tu pe mine, spuse Mircea cu un ton trist care parcă îl fulgeră ca un curent electric ce trecu prin el. - Crezi că acest lucru intenționez să-l fac? Greșești, vreau să te păstrez cât
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
primăriei primarul oficiază căsătoria, apoi tinerii semnează actul de căsătorie. Soțul își sărută lung și leneș proaspăta soție în uralele și aplauzele celor prezenți la ceremonia cununiei civile. Se cântă „La Mulți Ani!”, șampania țâșnește din sticle, urmează felicitări, îmbrățișări, sărutări și urări de „Casă de Piatră!”. EXT. / LA PRIMĂRIE / ZI La ieșirea din clădirea primăriei perechea de proaspeți căsătoriți pășește pe un covor de flori pe sub un tunel de trandafiri roșii format de alaiul nuntașilor. Din nou se cântă „La
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
doua cărți: „Tu, gata să mă naști într-un nou luminiș/ mă reinventai ca și când nici n-am fost”. Îl regăsim însă și în prima Carte: „am fost risipitorul corolelor stelare”, dar și în Cartea a III-a: „și dă-mi sărutarea din urmă:/ să fiu ce nu am fost nicicând vreodată”, „La ospățul de taină am fost”. Timpul Magului este infinit misterios, câtă vreme formele lui sunt într-o continuă fuziune: „Veniți și adunați-vă la ospățul cel mare al Poeziei
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
gloria Clipei înalț!/ Facă-se, deci, un alb stânjenel inima ei pofticioasă,/ îi voi răspunde cu glasul dintâi,/ căzut definitiv în robia de sine ... Ah, viață netrăită,/ nu te răscula împotriva mea,/ ia cu tine toiagul bucuriilor/ și dă-mi sărutarea din urmă:/ să fiu ce nu am fost nicicând vreodată,/ să cânt înlăcrimarea neclintirii,/ și schimbă-mi sângele degrabă în cerneală!” Atenția deosebită pe care o acordă Cuvântului este ilustrată de valorificarea lui sprijinindu-se pe elementul figurat, pe conotație
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
nu mai poate rămâne, băieții fiindu-i singuri acasă, acesta i-a cerut adresa de unde s-o ia sâmbătă dimineața cu mașina. La despărțire, cei doi luându-și la revedere, și-au întâlnit pentru prima dată buzele dornice de o sărutare mai mult decât pasională, rezumându-se de data aceasta la o scurtă atingere protocolară. Sebastian era un mare iubitor al ieșirilor în natura virgină și unde putea s-o întâlnească decât la munte? De multe ori ca să ajungă acolo unde
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
sub rază / fără îngenunchere / de argint pieritor... («Seara pe deal» - AmNS, 197 sq.); Mă lungisem către tine / tu departea, tu, departea mea, / tu îndepărtato, tu înstrăinato în mulțime / până ți-am fost rază de la stea. / Mai întâi de drag de sărutare / gura trompă mi-o făcui, de elefant, / prin lungire lungă, căutătoare / de un continent atlant. Subțiat ca raza sunt, - de dor de tine / și alerg, alerg, alerg / prin pădurile virgine / cu o stea în frunte, ca un cerb, - / o lungire
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Ajunși în intimitatea apartamentului, tinerii noștri s-au sărutat, fugitiv, încercând să scape de hainele de pe ei. Pentru a doua zi nu au mai făcut niciun program că tot nu îl respectau în final. Întinși în comoditatea patului lor, printre sărutări pasionale, schimbau impresii asupra celor întâmplate și reflectau la modul cum trăiesc unii care își pot permite să servească meniuri vânătorești fără să scoată un ban din buzunar. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
alinta creându-i posesoarei gemete de plăcere. Dalia simțea cum se umezește din ce în ce mai mult. Era un fenomen pe care-l trăia pentru prima dată. Se abandonă în brațele bărbatului ce pusese stăpânire peste voința și corpul ei, răspunzându-i la sărutări. Doar noaptea plină cu stele și vântul care bătea necontenit, le mai răcorea temperamentul. Ștefan o luă din nou în brațe și o duse la capătul digului de beton ce se înfigea adânc în mare. Mai departe se reliefau siluetele
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
se lăsă invitat de mai multe ori și luă cu asalt corpul fetei. O ridică în brațe și o depuse ca pe o ofrandă prețioasă, peste finețea lenjeriei albe de pe cușetă. Dalia se așeză comod așteptând cuminte noi mângâieri, noi sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea acestor senzații declanșate de mișcarea ritmică a bărbatului care o „molesta” atât de tandru. Mâna bărbatului se ascunse între pulpele fetei și începu să-i maseze fântânița
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
și o excita. Își strânse picioarele. Se chirci în mijlocul patului, strângându-și cu brațele genunchii, urmărindu-i atentă mișcările lui Ștefan. Aștepta. El se alătură fetei pe întinderea cușetei. Îi desfăcu cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate într-o mișcare continuă, reluându-și joaca cu arătătorul în aceeași zonă, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii catifelate. Urcă spre sâni, apoi îi acoperi ochii cu sărutări, sau gâdilându-i lobii urechilor cu vârful limbii. Se ridică până ce acoperi în întregime trupul fragil și armonios al fetei, cu masivitatea corpului său, susținându-și-l în mâinile-i puternice. Pendulul bătea nerăbdător la intrarea în clopoțelul de argint
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
dragostei, un tip electronic, alături de care nu mai e ce a fost. Romanticele scrisori de dragoste s-au înlocuit cu mesajele de dragoste electronică: „te ib”, „cd ne vd?”, „k”...! Așa se compun azi scrisori de dragoste. În loc de îmbrățișări și sărutări se trimit emoticoane cu brațe și buze electronice... Iar minunatele cântece de dragoste sunt atacate cu grenade aproape goale pe deasupra, aproape seci pe dedesubt! Cântecele de dragoste de azi sunt o apă proaspătă simulată prin mijloace optice, iar cei ce
LUCKY MARINESCU. DRAGĂ CA DRAGOSTEA DE CÂNTEC, FRUMOASĂ PRECUM CÂNTECUL DE DRAGOSTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342288_a_343617]
-
atinge pragul obscenului. Exista, în generația noastră, „ceva”, ca un clinchet cristalin de clopoțel, care ne ținea simțemintele cuminți. Lucrul acesta dădea, celor care ajungeau la căsătorie, un har deosebit „marii întâlniri”. Când mă conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu frunza
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
nălucire tot mereu dau roată pân` găsesc cea fată ce se-ascunde-n trupul lui dragului - iubitului și-l frământâ-ncetișor zăpăcindu-l tot de dor mai apoi îl prinde bine lângă ea mereu îl ține dragostea-și aprind mai tare după prima sărutare iar peste toate vin să-i vază potop de lume și-nserează când veseli se pornesc la nuntă și bucuria plină-și cântă la casa lor se-așează și apoi din caierul vieții amândoi torc poveste lungă de iubire cu rost
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342650_a_343979]
-
cu pielea ușor bronzată. I-am sărutat umerii rotunzi și ceafa. Ea se ghemuise toată, cu brațele peste sânii ce-i bănuiam țâfnoși după forma sutienului. Mai apoi, în timp ce-i căutam buzele ce imediat le-am simțit fierbinți în lungă sărutare, cu mișcări încete dar sigure, m-a îmbrățișat strâns și a răspuns doritoare la săruturi. I-am desfăcut sutienul la spate și ea l-a tras peste brațe, împungându-mă cu sfârcurile sânilor tari, surprinzător de tari la vârsta ei
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mă cu tine toamnă, mă-nvăluie-n îmbrățișarea vântului ce te-a mânat, adapă-mă la sânu-ți mândru, doamnă și-adoarme-mă-n foșnet de frunze, legănat. Cu-a ploii caldă sărutare mă vindecă de dor, de jale, mă scaldă-n arămii sclipiri de soare, mă descompune-n roșii frunze și petale pentru-a putea renaște-n primavară floare. Referință Bibliografică: Fantezie de toamnă / Brîndușa Maria Meruțiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FANTEZIE DE TOAMNĂ de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341620_a_342949]
-
și-a trimis căldura-n cuvinte,\ sorbindu-ne,\ dintr-o înghițitură,\ pe mine și pe lacrimă.\ Erai Tu,\ Îndrăgostit...” („Cel din inimă"). Dar când iubirea însăși e un cântec, muzicalitatea pare a curge de la sine: „Să îmi dăltuiești în noapte sărutări pe sâni, în șoapte, să-mi fii prinț și unic mire în năvalnică iubire” („Ochi în ochi") sau : „Îmi curg în suflet ploile din tine,/ Stropi dulci, închiși într-un sărut/ Cuvintele-ți m-ating cu șoapte fine, Fior de
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
întocmai ca în copilărie, când plecam la câmp înfricoșat de soare și beam dinainte apă multă. Dar apa băută fără sete nu înlătură setea de mai târziu, ci doar te chinuie, prin amintirea ei, așa cum mă chinuie pe mine acum sărutările luate la despărțire. Ele nu țin locul dorinței chinuitoare care mă stăpânește acum în amintire, de a te strânge la piept și a sorbi bucuria de pe buzele tale iubite. Noapte bună trupului tău drag și ochilor tăi frumoși! Fii liniștită
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
fi aici Sunt ca stejaru-n care-un duh febril Călătorește printre fibre, priculici Stejarul pare mort în ramuri largi Desfășurat cu tot disprețul morții sale Tu poți să-i dai viață, fără magi O șoaptă doar și, în ascuns, o sărutare Își doarme somnu-n veșnicie tata Will, Să-l mai citim, iubirea este-n inimă copil. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 113 Când nu te văd, eu știu că tu exiști Cu ochii minții pot zări fără opreliști Precum în dansul
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
să plec în lumea mare Poate-mi întâlnesc alesul Undeva pierdut în zare. .. REGĂSIRE În sfârșit, ne-am regăsit, doresc să fii fericit să trezesc din adormire delicata-ți fire. Te-am simțit nerăbdător și cuprins de dor. recunosc în sărutare marea disperare. O surpriză absolută și de mine percepută readuce-n amintiri timpuriile iubiri. Nu este fata Morgana, totul e real intuiesc ca așa este Fluxul estival. Te sărut și te ador, gura ți-e amară ești puțin neliniștit, ca
CARTEA MARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344234_a_345563]
-
lat, în vis, îți construiesc palat... cu așternut din roșu mac, și brațul meu pernă ți-l fac, te ospătez cu trei smochine și lapte proaspăt de cămile; te-ascunde umbra mea de Soare, tu-mi dai în schimb o sărutare...” Și mie-mi place să visez, cu versurile cochetez... dar n-am palat și nici cămile, doar dragostea ce-ți aparține! CINE EȘTI? Ești iubirea mea profundă, dintr-o zi caldă de vară, te doresc cu duioșie și mi-e
MAREA PROVOCARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344246_a_345575]
-
le cerem bani să cumpărăm înghetată, floricele, acadele, șecherași din zahăr tras în siropuri aromate, roz, albi, galbeni, verzi si roșii, - o paletă de culoare - indicând gustul ce-l are... Către seară fiecare, mulțumit în felul lui, fură sau dă sărutare frumoasei sau junelui. Se retrag încet spre case doar când intră Luna-n nori că-i așteaptă a lor mame uneori până spre zori... BUMBACUL Dimineața dau o raită în grădina însorită, văd cultura de bumbac splendid înflorită. Flori albe
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
cântec dăruit de ea are întemeiere umană, numai estetică și necuprins de agreabilă. Aceasta, drept fond vizual, pe când vocea ei țese o pânză sonoră de o coloristică foarte caldă și proeminență de catifea. Cântecul și Andreea Bănică sunt mângâierea și sărutarea cosmosului cu marea, în contopirea stelelor cu valul și văzduhului cu adâncul. Două lumi, două taine, două nesfârșituri sunt ele, ca inima și ochii! S-a născut pe 21 iunie 1978 la Eforie Sud. Fostă componentă a grupului „Exotic”, alături de
ANDREEA BĂNICĂ DOUĂ LUMI, CA INIMA ŞI OCHII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344398_a_345727]
-
întomnare A perversei nostalgii. Măcar eu te am pe tine, Ca un vânticel duios Ce, de cald și dor, îmi ține Și de dulcele miros. Măcar știu că plăpumioară Îmi va fi sulfetu-ți drag, Că-mi vei da din inimioară Sărutări încă din prag Și-mi va fi perină sânu-ți Și culcușul pântecu-ți, Suflul cald ca să îngânu-ți Îngânându-ți scâncetu-ți. Numai vara să mai treacă Și să-mi vină dor nebun, Lacrima când mă îneacă Și că dragă-mi ești nu
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
cum am mai spus și altă dată și cum voi mai spune - în certă ascensiune: «Cât îmi lipsești... Sunt singură și mă plimb printre gânduri. O perdea de vise mă poartă în trecut. Jonglez cu liniștea sculptată de trăiri pierdute. Sărutări dulci îmi încălzesc sufletul ce se zbate în prezent printre vise. Cât îmi lipsești!» Versul alb o prinde bine pe doamna Nedelcu. La pagina 46, îmi notasem eu deasemenea că merită să amintim patru versuri foarte frumoase: «E noapte... e
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]