1,054 matches
-
pune mânăstirea sub scutul Comitelui săsesc dela Sibiu. Pentru români treburile însă merg din rău în mai rău, domnitorii români sunt treptat determinați să părăsească ținuturile din nordul Carpaților meridionali, în 1469, regele Matia dăruind Țara Făgărașului și Amlașului comunităților săsești. Românii nu stau cu brațele în sân, se revoltă, se adună și îi așteaptă pe deputații sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște din Țara Românească. Pe de altă parte, încă la 1241 mânăstirea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că arealul Cârțișoarei era bine populat în secolele XI XII. Voievozii români au încercat fără succes să populeze Mânăstirea Cistercită cu călugări ortodocși, aceasta decade total, iar regele Matia la 1477 o desfințează. Din aceasta hotărâre beneficiază din nou comunitatea săsească din Sibiu, intrând în posesia tuturor averilor ei. Oamenii satului nostru în fierberea acelor evenimente s-or fi adăpostit și ei ca toată suflarea asupra căreia tătarii au adus groaza, Și probabil că invadatorii nu s-au mai obosit să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele românești se ridică împotriva patriciatului săsesc care le răpise pășunile. Secuii se ridică la 1430, urmați în 1433 - 1434 de țăranii români din Țările Bârsei, a Făgărașului și a Hațegului). Revenind la tezele prezentate de Ștefan Meteș în lucrarea sa mai sus citată, arătăm că părerea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neținându-se cont că ei le au în stăpânire de sute de ani, gonindu-i pe aceștia în munți cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc e așezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub stăpânirea fiscului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie imediat la dispoziție în caz de mișcări sociale ale populației tot mai asuprite, tot mai nemulțumite. În mod normal această armată ar fi trebuit plasată, adăpostită în Sibiu și în satele din jur, chestiune ce nu convenea însă patriciatului săsesc, așa că unitățile militare au fost duse în satele depe Olt, unde decenii a supt toată vlaga de viață a populației românești de pe aceste meleaguri. Strigătul de revoltă pentru fărădelegile și recunoscutele sisteme de sărăcire a satelor, se vede clar în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
figura în nomenclatorul producției agricole, el fiind adus de Parmantier din America de Sud abia după anul 1800. Ne mai spune conscriptorul că datorită slabei productivități a agriculturii, locuitorii obișnuiesc să lucreze în hotarele vecinilor, mai ales în ale celor din Cârța (săsească). Livezi și fânațe pentru trebuințe au din belșug și din sus și din jos de sat, tot așa și pentru păscutul oilor și al vitelor. Munți și păduri, cele două sate n-au, totuși lemne de foc ca și lemnele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stăruit, pentru a se releva această realitate, asupra măsurilor luate în favoarea iobagilor români și a preoților români. Pentru cei dintâi, Mihai a solicitat dreptul de a-și paște vitele „în locurile libere și în hotarul necultivat“ ale satelor maghiare și săsești. În beneficiul preoților, Mihai a obținut scutirea lor de robotă. Mai concludentă pentru politica „românească“ a lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost încercarea de a disloca regimul politic întemeiat pe Unio trium nationum care excludea pe români din viața
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cetății și ai Țării Făgărașului și ai Chioarului împreună cu jurații tribunalelor acestora, precum și tribunalele orașelor Aiud, Turda, Dej, Șimleu, Magyar Igeu Soid, Vințul de jos, Barbaus, Baiasd, Teiuș, Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tribunalele orașelor Aiud, Turda, Dej, Șimleu, Magyar Igeu Soid, Vințul de jos, Barbaus, Baiasd, Teiuș, Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia, Tg. Mureș, Tg. Săcuiesc, Sfântul Gheorghe, Odorhei, Ocna Sibiului, Miercurea Ciuc, Brețcu, Hațeg, Deva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1750 Oprakercye, la 1760 Opra Kertsesora, la 1805 Opra Kertzisora la1850 Kirtzisoare, la 1854 Opra Kerczesora, Klein Kerz și în sfârșit slavă Sfântului, chiar Oprea Cârțișoara. După cum Streza Cârțișoara, găsită în documentele maghiare sub numele de Strezakercisora, iar în cele săsești Oberkerz (Cârța de Sus), o regăsim în diverse surse, după cum urmează: La 1509 Cartzisora, Kartzisora, Kertzisora, la 1534 Ztreza Kertzissora, la 1589 Streza Kercsesora, la 1637 Kerczisore, Kerczyesora, Kercsiszora, la 1666 Streza Kertzisora, la 1733 Streze Kerczesora, la 1750 Sztresa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în gât. Îți iei oaspeții și îi duci repede spre Poiana Brașov. Dar nu prea mult, ca să nu apuce să numere gropile din asfalt, să nu observe invazia de bălării și nici extiderea igrasiei pe clădiri. Le promiți un sat săsesc. Ajungi acolo. De sub porțile-fortăreață, acum vraiște, se ivesc zeci de copii peticiți și desculți. S-a terminat cu gospodăriile ferecate care delimitau spațiul public de cel privat. Ca o penultimă speranță, te agăți de castelul Bran. Îi alergi repede pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
duce spre șes, străbate comuna și le contopește cu Visa. Plăcile de marmură de pe fațada casei Bunicului, În care m-am născut Înainte de trecerea șoselei naționale Nr. 14: Sibiu-Mediaș-Sighișoara, peste râul ce străbate satul, În dreapta șoselei se ridică vechea cetate săsească, ce adăpostește Între zidurile ei biserica evanghelică și cămările de alimente ale populației săsești. În timp, cetății i s-au adăugat o școală primară, un cămin cultural și locuințe ale slujitorilor școlii săsești. Pe ulițele din jurul cetății sunt locuințe ale
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fațada casei Bunicului, În care m-am născut Înainte de trecerea șoselei naționale Nr. 14: Sibiu-Mediaș-Sighișoara, peste râul ce străbate satul, În dreapta șoselei se ridică vechea cetate săsească, ce adăpostește Între zidurile ei biserica evanghelică și cămările de alimente ale populației săsești. În timp, cetății i s-au adăugat o școală primară, un cămin cultural și locuințe ale slujitorilor școlii săsești. Pe ulițele din jurul cetății sunt locuințe ale fostei populații săsești, iar spre marginile satului, gospodăriile românești continuate la extremitatea estică de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
satul, În dreapta șoselei se ridică vechea cetate săsească, ce adăpostește Între zidurile ei biserica evanghelică și cămările de alimente ale populației săsești. În timp, cetății i s-au adăugat o școală primară, un cămin cultural și locuințe ale slujitorilor școlii săsești. Pe ulițele din jurul cetății sunt locuințe ale fostei populații săsești, iar spre marginile satului, gospodăriile românești continuate la extremitatea estică de cele ale țiganilor (sau ale rromilor de azi). Scot În evidență această zonă, pentru că mintea mea adolescentină a botezat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Între zidurile ei biserica evanghelică și cămările de alimente ale populației săsești. În timp, cetății i s-au adăugat o școală primară, un cămin cultural și locuințe ale slujitorilor școlii săsești. Pe ulițele din jurul cetății sunt locuințe ale fostei populații săsești, iar spre marginile satului, gospodăriile românești continuate la extremitatea estică de cele ale țiganilor (sau ale rromilor de azi). Scot În evidență această zonă, pentru că mintea mea adolescentină a botezat-o "pitorescul satului natal", zona de miasme, pe care trebuia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care nu scăpa niciodată ocazia să strecoare câte un regionalism moldav prin textele pe care i le dădeam pentru multiplicare. Ambele cunoșteau foarte bine legislația și miau fost de un real folos. Provenit dintr-o comună ardeleană cu populație majoritară săsească, Înzestrată În scurgerea vremurilor, cu un simț al ordinii și o disciplină de fier, mi-am impregnat ținuta și comportamentul cu aceste trăsături, fiind destul de rigid În conlucrarea cu oamenii. Am cerut cadrelor didactice să respecte și să impună studenților
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
singură În casa de pe marginea cubicului, care prin desecare devenise o Întinsă grădină de legume de cea mai bună calitate. Un tânăr libertinist urcat pe o motocicletă a aruncat-o Într-o seară În șanțul de pe marginea șoselei În dreptul Cetății săsești În timp ce mergea de la Turica spre casă. A salvat-o cumnata Mariana și apoi Marcela, Lia și Milly. Au adus-o În rând cu lumea, dar vârsta și-a pus amprentele. Ultimii ani au fost un adevărat “drum al Golgotei” pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
retorică: "când au venit ungurii în Țara Bârsei?", mai sus amintita Monografie a județului Brașov, elaborată de Ion Podea, secretar general al județului, cu sprijinul substanțial al prefecturii acelor timpuri, dă un răspuns, bazat pe o minuțioasă cercetare a documentelor săsești și ungurești: Pericolul turcesc era numai întrezărit, dar cel valah bătea puternic la porțile de răsărit ale Ungariei. Muntenia ajunsese în faza de dezvoltare și organizare când nu mai tolera amestecul Ungariei nici în treburile sale interne, nici în relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la car, atâția ducați și un pește, cal încărcat 3 bani, cal slobod 1 ducat, pentru mărfuri nimica." Pe Drumul Carului, așa cum rezultă din evidențele vamale, treceau necontenit care săsești, care transportau postavuri și pânzeturi, aduse din Silezia sau Colonia, astăzi Koln, obiecte de metal, produse în Transilvania. Dinspre Câmpulung spre Brașov, carele românești duceau pește de la Dunăre, produse autohtone, lână, brânzeturi, dar și obiecte de lux, provenite din țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
urmat cele patru clase primare, din care au ieșit pe la vârsta de unsprezece ani. Venind vremea liceului, cei doi frați au fost trimiși de către părinți la Brașov, unde sub protecția unei rude, au fost dați, în primii ani la gimnaziul săsesc și apoi, în clasele superioare, la Liceul Andrei Șaguna. Pentru terminarea studiilor secundare, cei doi frați Konya au fost readuși la Iași, la Institutele Unite. Cu bacalaureatul luat, visul lui Carol Konya a fost să studieze medicina. Vis nerealizat, din cauza
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de povești maghiare, București, 1955 (în colaborare cu Margareta Butuc-Codrescu), București, 1955; Paul Éluard, Poeme pentru toți, București, 1955, Poèmes - Poeme, ed. bilingvă, București, 1968; James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1956 (în colaborare cu Al. Mitru); Else Kornis, Catrinel, București, 1956; K. D. Ușinski, Animale domestice, păsări și fiare, București, 1956, Razele dimineții, București, 1957; Nazim Hikmet, Versuri, București, 1957, Poezii, București, 1961, Romanticii, pref. Miron Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Kernbach, București, 1959; Jan Carek, Ce-și spun mașinile, București, 1959; Alfred Margul Sperber, Versuri pentru tineret, București, 1959; Byron, Opere alese, pref. Dan Grigorescu, București, 1961, Poeme, pref. Dan Grigorescu, București, 1983; Cum a ajuns lupul cântăreț (Povești populare săsești), București, 1962 (în colaborare cu Al. Mitru); Glasuri din Ghana, pref. Viorica Tănăsescu, București, 1962 (în colaborare cu Sergiu Nicolaic); Alain Prévost, O întâmplare la Vercors, București, 1963; G. R. Derjavin, Versuri, postfață Alexandra Bărcăcilă, București, 1964; Vítèzslav Nezval, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori de la roșu intens până la cel mai deschis (alburiu), reprezentând raportul piopulației române față de cea neromână (ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% la 10%. Hărțile au fost executate de Alexandru D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte de la Iași, refugiat la Paris, după datele statistice lucrate de Lapedatu 59 . Memoriile sunt următoarele: La Transylvanie et les territories roumains
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]