5,379 matches
-
Autorului 2.2.3. Concluzii Aruncând o privire înapoi asupra evoluției învățământului din Rucăr se poate observa interesul locuitorilor din această parte de țară pentru statornicirea unei școli publice, de stat, bine organizată cu timpul și care să corespundă intereselor sătenilor ca fiii și fiicele lor să învețe. Școala și slujitorii ei au participat activ la această dimensiune a emancipării spirituale pentru că problema educației, a formării omului era socotită un meșteșug foarte mare. Anonimi și modești, cadrele didactice, educatori, învățători, profesori
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356629_a_357958]
-
de Rucăr, în amonte pe râul Dâmbovița, avea școală la data consemnării neajunsurilor de mai sus de la școala de centru, cum era socotită școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai oferă, ca să tragă inima pe un învățător să vie aici, ajutor bănesc și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
începeți toți trei și cântați: Ține, Doamne, veacul bun / Că pleacă mama pe drum / Ca noaptea să n-o apuce / Că nu știe und' se duce .Toți oamenii din sat izbucniseră în plâns. Mitică era mic, dar i-au povestit sătenii. „Paul(Getty), tu dorești să conduci o lume întreagă și nu te poți conduce pe tine?” Toată viața, Dumitru Sinu a știut să adune și să selecteze informațiile, să le stocheze în adâncurile sufletului și minții deopotrivă și să valorifice
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
la 3 ani. Mama cea mai minunată ființă de pe pământ, a trecut în lumea cea veșnică, la cei 27 de ani. Copilăria, nu i-a fost darnică, însă cei doi bunici Ioan Stănilă și nenea Niculiță cum era numit se săteni, bunicul din partea mamei, i-au făcut să accepte mai ușor vitregiile vieții. O amintire impregnată în adâncul sufletului este aceea a „bocetului” cântat la moartea fiicei fostului primar Ioan Vulc. Apoi mai târziu când a trebuit să parcurgă atâta drum
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu cel frumos! / - Da la turmă cine-și umblă? / - Umblă-și Lariu, păcurariu, / C-on topor încolțurat, / C-on fluier înverigat. (Păcurarul sătul de oi, vechi colind popular ardelenesc) Cuvinte cheie: sătean, Ignat, sărbătoare, ritual, tradiție, animal, deusian, sanctificat, sacrificiu Keywords: villager, Ignat, celebration, ritual, tradition, animal sacrifice, glorified as a Saint, deusian Summary: Switched to Christianity, the ancient inhabitants of the Earth, our ancestor have linked the ritual slaughter of the
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
for the preparation of food for Christmas are sacrificing pig, bred in the yard of host cam through February of the year after that, on 20 December, to find the end. Ziua de Crăciun are o semnificație importantă în viața săteanului creștin, cutume păstrate cu multă aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
popular). În tradiția populară românească iarna începea odată cu Sânmedru, acel fecior de o rară frumusețe, crescător de animale și stăpân al spiritelor morților. În ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru, la sate se aprindeau focuri mari, numite chiar focurile lui Samedru. Sătenii alegeau un brad verde, simbol al vieții veșnice, care era jertfit nopții pe care o lumina cu lemnul lui, ales de cetele de copii însoțite de câțiva tineri cu câteva zile înainte de ritual. Copiii, considerați element pur al vieții, vor
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
lor se simțeau, cu fiecare zi petrecută a postului, curățate și alinate de durerea grijilor de peste an. Toată această durere a fost preluată de cel care avea să se nască pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a trupului și sufletului lumit. Dezlegarea la pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
fruntea alaiului imitând glasul zeului jerfit auzit și astăzi de români la Ignatul Porcilor. Când momentul tăierii porcului se înscria în evenimentul sacrificării acestuia pentru pregătirea mâncărurilor de Crăciun, toți membrii familiei gospodarului, chiar dacă nu locuiau în aceeași casă cu săteanul, dar și prietenii, se adunau, participând la ritualul producerii efectului gastronomic, contribuind laolaltă pentru a ajuta la desfășurarea tradiționalului obicei. Se mai spune că, atunci când tăiau porcul, oamenii aveau obligația să rostească cuvintele: Ignat, Ignat / Porc umflat, iar înainte de sacrificare
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
D. Chițescu, absolvent al gimnaziului "Matei Basarab"din București a funcționat la Rucăr până în martie 1877, când a fost mutat la Pitești. Împotriva acestui învățător a făcut multe reclamații preotul Ion Lungianu, care dorea să funcționeze și ca învățător, dar sătenii au fost împotriva numirii sale. Spre a putea fi numit ca învățător era nevoie de o dovadă de bună purtare din partea satului. Din 1874 a fost numit la Rucăr și Ion N. Predoiu, originar din satul vecin Dragoslavele, iar în locul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
-le orătăniile, în ciuda faptului că localnicii au trimis zeci de memorii autorităților, nimeni nu a intervenit pentru a soluționa conflictul. Afacerea cu Mosser s-a perfectat în casa consilierului Iacob. La venirea în Pojoga, Hugo Mosser i-a anunțat pe săteni că va construi o mică industrie în cătunul lor și le va aduce chiar o combină franțuzească. Toate aceste promisiuni au fost garantate de cuvântul viceprimarului Aurel Sfârlogea. În contrapartidă, Mosser a cerut grajdurile fostei Cooperative Agricole de Producție (C.
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
milioane mai mult. În aceste condiții, membrii comitetului sătesc i-au transmis lui Mosser că n-au nevoie de combină. Fără să țină seama de refuzul țăranilor, "francezul"a adus utilajul la Pojoga, spunând că valorează 26 de milioane lei. Sătenii n-au vrut să se atingă de combină, explicându-i lui Mosser că la acest preț cumpărau două astfel de utilaje fabricate în România, în acest sens, ei au înaintat, în 21 februarie 1997, un protest Primăriei comunei Zam. Primarului
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
protest Primăriei comunei Zam. Primarului Ionel Brezovan i s-a cerut să vina la fața locului, pentru a putea vedea cum o înțelegere care părea bună pentru sat s-a transformat într-o escrocherie. În 29 mai, șapte reprezentanți ai sătenilor s-au întâlnit cu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. După întrevederea de la Prefectură, consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecată de Hugo Mosser (dosar nr. 4964/1997, Judecătoria Deva), din pricina protestului care poartă semnătura sa, alături de alte
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
pe "francez"cu scopul de a-și reprimi pământurile. Hugo Mosser, înfuriat de "obrăznicia"acestora, sub motivul că i-ar fi fost furată o parte din recolta de porumb de pe câmp, s-a apucat, de unul singur, să percheziționeze casele sătenilor. Astfel, au fost verificate podurile lui Ștefan Ursu, Vilmoș Muntean, Traian Bendei și alții, în timpul controlului, "francezul"a omorât porcul lui Silviu Balet, a lovit o vacă cu o lance și a călcat cu autoturismul său, marca Toyota, câteva gâște
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii Franceze la București. Degeaba! În interesul comunității din Pojoga au intervenit doar
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii Franceze la București. Degeaba! În interesul comunității din Pojoga au intervenit doar niște
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Pojoga au intervenit doar niște senatori P.D.S.R., care s-au adresat în mod oficial Ambasadei Franceze. Ei au discutat și cu Hugo Mosser. Tot degeaba! Până acum conflictul este departe de a fi stins - scria în noiembrie 1998 ziarul Ziua -, sătenii stând cu frica-n sân și ferindu-se zi și noapte de furia "investitorului străin". Țăranii au amenințat că se vor răscula împotriva lui Mosser dacă autoritățile nu vor accepta să-i ajute." Din punctul nostru de vedere, evreul "francez
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
impunătorul local ce adăpostește Școala generală, cu etaj, cu săli mari, luminoase, cu dotări de excepție . Această clădire se numără printre cele mai mari școli de la sate din țară. Până să se ridice acest local, școala funcționa cu chirie la săteanul Gheorghe Pușcariu, pe locul unde se află astăzi casa lui Nae Alexoi, aproape de vârsarea Râușorului în Dâmbovița, pe versantul stâng. A mai funcționat cu chirie în casele lui popa Nicolae, unde are case (și peste drum) Aurică Cristache, ca și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
ca și în casele căpitanului Ionescu. Școala din Suseniul Rucărului este așezată în mijlocul satului, pe malul stâng al Râușorului, afluent al Dâmboviței, la 800 de m depărtare de șoseaua națională Câmpulung-Brașov (D.N.73). Fundația acestui lăcaș a fost pusă de săteanul Niță al Popii, la inițiativa lui Nae A. Ghica, planul edificiului aparținând lui Vasile Talianul, tatăl ing. Prian, cunoscut rucărenilor la acea vreme. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VI)I / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Primul candidat și apoi învățător la Rucăr a fost Ioan Grozescu. Mai înainte de 1848 el ținuse la Rucăr o școală particulară. Fusese numit la școala Rucăr pe 2 septembrie 1838. Era tânăr. Avea 25 de ani și era fiu de sătean de aici. În general cursurile de pregătire a candidaților de învățățori s-au efectuat între 23 aprilie (Sf.Gheorghe) și 26 octombrie (Sf.Dumitru). Pentru a i se acorda titlul de învățător, candidatul trebuia "să citească slobod pe orice carte
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
nuiele lipite cu pământ. Dintru început Eforia Școalelor a sperat că, pentru construirea localurilor de școală, proprietarii vor sprijini ridicarea unor astfel de școli; dar aceștia nu au avut o atitudine binevoitoare privind înființarea școlilor la sate și luminarea fiilor sătenilor. De aceea localurile de școli, ridicate mai ales prin grija sătenilor au fost șubrede. Nu cunoaștem locul în care s-a construit localul de școală din Rucăr. Probabil că el s-a construit în partea de sus a satului, pentru că
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
pentru construirea localurilor de școală, proprietarii vor sprijini ridicarea unor astfel de școli; dar aceștia nu au avut o atitudine binevoitoare privind înființarea școlilor la sate și luminarea fiilor sătenilor. De aceea localurile de școli, ridicate mai ales prin grija sătenilor au fost șubrede. Nu cunoaștem locul în care s-a construit localul de școală din Rucăr. Probabil că el s-a construit în partea de sus a satului, pentru că mai târziu, când s-a înălțat aici cel mai mare local
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
și a părinților. După ce învățătorul a făcut o dare de seamă asupra felului cum s-au desfășurat învățăturile, a urmat examinarea elevilor și premierea celor silitori. Acestora li s-au dat cărți în valoare de 40 de lei de către subcîrmuitor. Săteanul Ion Năstase a oferit învățătorilor Năstase Rucăreanu și Ion Grozescu un galben împărătesc, iar școlarilor, la unii câte un sfanț, la alții câte o jumătate de sfanț. În orice caz, premiile se acordau după merit, în cărți sau bani și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]