3,569 matches
-
faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior, scriitorul trasează o temă mai puțin Întâlnită În literatura noastră actuală. Este vorba de agitația tineretului sătesc, dintr-un sat de pe malul Dunării, În preajma lucrărilor pentru unificarea organizațiilor de tineret din țară. Tinerii demască un fiu de chiabur, Ene, care se strecurase În rândul organizației locale de tineret pentru a o demobiliza, a-i submina activitatea depusă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și a citit Așa s-a călit oțelul, pregătind piesa Într-un act Pavel Corceaghin. (Ă). S-au stabilit norme de activitate pentru cenaclurile și cercurilor literare din țară. Urmând exemplul cercurilor literare din Uniunea Sovietică de pe lângă bibliotecile raionale și sătești. Cercul literar nu trebuie să fie un cenaclu În miniatură care să viețuiască ca o insuliță» izolată În activitatea culturală a Întreprinderii. (Ă). Uniunii Scriitorilor și filialelor sale le revine sarcina de a cerceta permanent activitatea cercurilor literare. O sarcină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină, Te-ai schimbat la față Vezi, dragă Mărie Omul nu Îngheață
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
întruniri pe țară pentru a arăta rolul U.F.A.R.-ului, și peste 3.000 conferințe, cu subiecte culturale, politice, sociale, științifice, încadrate într-un program artistic progresist. S-au ținut cursuri de limbi străine, cursuri de inițiere economică și gospodărie sătească, cursuri profesionale și de croitorie. Fiecare filială are ziare de stradă și de perete care se schimbă cel puțin de 2 ori pe lună și oglindesc activitatea și preocupările ufaristelor locale precum și evenimente de mare interes general. De asemenea, în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reluarea activității noastre legale. Iată numai câteva din piedicile peste care a trebuit să trecem. și cu toate acestea, am izbutit să extindem asupra întregii țări o rețea de organizații vii și active, creând 123 secțiuni orășenești și 592 secțiuni sătești, ducând pentru prima dată, cuvântul socialismului surorilor noastre de la țară. Am ajuns să organizăm în secțiunile noastre 123.561 de membre și să ne afirmăm cu hotărâre pretutindeni unde era nevoie de luptă pentru interesele clasei muncitoare și ale poporului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spiritul țăranului ardelean.[...] Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă, și Budai îi este un mare înaintaș. De aceea opera lui Budai-Deleanu pare azi așa de modernă și, hrănită cum e din tradiția sătească, deși începută înainte de 1800, lasă în urmă ca învechite atâtea lucruri dintre 1830 și 1850. G. CĂLINESCU SCRIERI: Țiganiada, îngr. Gh. Cardaș, București, 1925; ed. 2, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, introd. I. Oană, București, 1953; ed., I-II
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări originale, cele mai multe dintre ele în primă apariție. Colecția Tineretului Sătesc (Ed.Tineretului) apare lunar, începând cu ianuarie 1951, în volume de formatul unei cărți obișnuite, fiecare volum având un număr variind între 48 și 80 pagini, și cuprinzând câte trei sau patru bucăți deosebite (versuri și proză), atât originale cât
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de Petru Vintilă (Colecția Tineretului Sătesc), piesa Piscul Vulturului de Ion Ștefan (Cultura Poporului) și altele. În același timp, însă, există unele lucrări în care tocmai pentru că autorii își propun prea mult - mai mult decât pot practic realiza - ei realizează atât de puțin, încât lucrările lor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea chiaburimii. În romanul Dulăii, Zaharia Stancu a povestit, de fapt, din amintirile lui Darie. De altfel, el mărturisește că «a trăit... întâmplările» pe care le înfățișează. I-a cunoscut pe dulăii cu chip de om din trecut, mult mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A. va continua să publice, constant, până după 1945, în „Țara”, „Vestul”, „Progres și cultură”, „Granița”, „Banatul literar”, „Știrea”, „Luceafărul”, „Colț de țară”, „Biruința”, „România de Vest”, „Fruncea”, „Provincia”, „Banatul” ș.a. În genere, optica schițelor și povestirilor este a intelectualului sătesc îndatorat unui sămănătorism întârziat. Greu desprinse de lecția de morală sunt și romanele lui A. Adelina (1934), roman confesiv, intenționa să fie o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, prin acreditarea ideii că iubirea trupească nu este un „păcat”. Amazoană
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri stabile, al reformelor de sus în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
întredeschisă, de parcă ar fi avut de gând să anunțe ceva. Mâna ei continua, în somn, să frământe comorile de sticlă risipite peste pânza roasă a rochiei. Ajungând la Dolșanka pe la amiază, Nikolai văzu o mulțime de oameni strânși în fața sovietului sătesc. Femeile plângeau, bărbații își încruntau sprâncenele, copiii râdeau și căpătau scatoalce. Un glas repetă de mai multe ori, mecanic: „Hitler, Hitler...“ Alte voci spuneau: „Nemții...“ Începuse războiul. I se părea că nu există nici o răsturnare în înșiruirea zilelor. Pur și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din colțul de sud-est al continentului. Nu se putea ca acest oraș să nu întrețină prin greci și evrei relații economice, financiare, comerciale, politice cu Occidentul. Balcanii cuprind mai multe straturi de civilizație, dintre care cele mai evidente sunt stratul sătesc și cel orășenesc. Cert este că în evul de mijloc, Sud-Estul reprezenta o lume cu o manieră distinctă de a gândi; cu o viață cotidiană deosebită, cu cântecele, obiceiurile, virtuțile și viciile sale, - cu alte cuvinte o societate care, începând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Să depășim orientarea istorismului din secolul al XIX-lea, atunci cu rosturile sale, acum mai mult decât desuet. Cartea nu are granițe. Ea este difuzată aici dinspre Valahia și Transilvania, dinspre Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în volumul colectiv Povestiri de la marginea câmpiei (1984). Adept al realismului oniric, B. împletește în proza sa fantasticul cu realismul, până la suprapunerea celor două coordonate. Perceperea realității se face preponderent prin prisma mitului, a legendarului care domină și organizează comunitatea sătească. Aceeași perspectivă, caracterizând prozele de debut, este imprimată și romanului Casa și memoria lui Avram Procator (1999). Toponimia, chiar dacă ușor modificată, îngăduie localizarea acțiunii într-un anume sat din preajma Lugojului. Prozatorul reia tradiții locale, „povești” în care puținele repere ale
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
culta din aria bănățeana, de artă bisericească și de istorie a Bisericii Ortodoxe din Banat. Studiile sunt însoțite de o ilustrație de calitate, de fotocopii după documente istorice, de reproduceri de artă etc. Revista mai publică o serie de monografii sătești sau ale unor instituții (școli, parohii etc.). Literatura promovată de revista este cea a tinerilor scriitori bănățeni ai momentului. Semnează versuri Pavel P. Belu, Pavel Butan, Ion I. Mioc, Constantin Miu-Lerca, Gruia Floruțiu, iar proza - Mircea Șerbănescu, Aurel Bugariu, Gheorghe
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
comedia Lecuit, publicată mai întâi în „Familia”), precum și monologuri (Niță Panjăn, Barbu Lăutaru). El este și autorul a două nuvele mai întinse, Fira (1886) și Piatra credinței (1894). Prima, o „nuvelă din popor”, expune practici magice și superstiții din mediul sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul Lugojului, oraș care, supus de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile satului (1937), Amiaz liniștit (1939), Împăratul (1939) au strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de teatru sătesc, Baba Floarea, i s-a publicat în 1943. După război, pentru orientarea sa de dreapta, nu mai poate să apară în presă până în 1956, când revine în „Scrisul bănățean”. Versuri din ultimii ani intră în volumul postum Cântecele mele (1980
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Mama, Vijelie și Jour fixe, iar în 1911, la Brăila, Iubire de mamă și Același cântec. În manuscris a rămas drama Dezordine, cu o variantă intitulată Vârtejul. Preocupat de educația subordonaților săi, B. publică în 1906 volumul Teatru ostășesc și sătesc. Mai târziu, colaborează cu articole, note și impresii, schițe și povestiri la „Universul”, „Ilustrațiunea națională”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Ilustrațiunea”, „Gazeta Capitalei”, „Cele trei Crișuri” ș.a. O mare parte din aceste scrieri e adunată în volumele Din virtuțile neamului (1913), Sclipiri patriotice
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
e vădită: pe de o parte, se acumulează detalii naturaliste și șarjări excesive, pe de altă parte, intriga alunecă în melodramă, sfârșitul fericit datorându-se unor intervenții exterioare, neverosimile. Intenția moralizatoare devine predică și lecție directă în „teatrul ostășesc și sătesc”, dar și în cele trei volume de proză. În acestea, totuși, fac notă distinctă unele pagini de jurnal intim și câteva tablete lirice, nu lipsite de o anume sensibilitate și dovedind chiar un efort de stilizare, precum și o serie de
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
În acestea, totuși, fac notă distinctă unele pagini de jurnal intim și câteva tablete lirice, nu lipsite de o anume sensibilitate și dovedind chiar un efort de stilizare, precum și o serie de schițe din mediul cazon. SCRIERI: Teatru ostășesc și sătesc, pref. A. Saegiu, București, 1906; Minorii, București, [1909]; Din virtuțile neamului, București, 1913; Sclipiri patriotice, Focșani, 1914; Spre lumină!, pref. D. V. Țoni, București, [1939]. Repere bibliografice: E.D.F. [Emil D. Fagure], „Minorii”, piesă în 4 acte de d. Bacaloglu, ADV
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
căruia i se adaugă, în 1832, un colegiu cu secții pentru bursieri. A contribuit la redactarea Regulamentului Organic, fiind secretarul delegației moldovene ce a susținut proiectul, la București și la Petersburg (1830). Sub conducerea lui, se deschid școli „ținutale”, școli sătești și pentru minorități (armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova și, în 1841, școala de arte și meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucție conceput de el întru „propășirea” prin știință
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
apariție întinsă pe două decenii, deși cu întreruperi și scăderi de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
și din regiunile centrale ale Dobrogei, slab populate ca urmare a condițiilor dificile de trai. În același sens, au fost inițiate lucrări de apărare împotriva inundațiilor și revărsărilor sezoniere ale Dunării în Delta Dunării, precum și lucrări de amenajare a drumurilor sătești și comunale care să permită accesul în zonele izolate ale Dobrogei. Una dintre cele mai dificile probleme cu care s-au confruntat administrațiile locale din Dobrogea, atât în zonele rurale din centrul regiunii cât și în orașul Constanța, a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]