928 matches
-
acțiunile înregistrate de perfectul compus au acceași valoare de rezultat al unor indicații „scenice” din partea instanței inițiatice, iar perfectul compus certifică desăvâr¬șirea procesului ritual, prin prezentarea lui ca un fapt încheiat. În planul mitic, prezentul marchează intrarea sub semnul sacralității, a cărei dimensiune se revarsă peste existențele actuale. În comparație cu prezentul indicativ, imperfectul implică o coborîre în timp, actele eroice ale strămoșilor sunt reluate de neofitul întors pe axa temporală. Cele două mișcări ale energiilor, dinspre sacru și dinspre profan, dezvăluie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Swahili), fie într-o colibă specială, ca în cazul multor triburi din America de Nord (Shushwap, Wintun și altele), din Brazilia (Corodo), din Noile Hebride, din Insulele Marshall, cât și la Veddah și la câteva triburi africane”. Coliba, a cărei ipostază supraîncărcată de sacralitate este argeaua în baladele românești, a fost identificată ca spațiu inițiatic și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Orient și Occident? Nu a ajuns cumva această afirmație doar un clișeu? Sau avem un sentiment special al morții, pe care o privim nu ca pe extincție/ sfârșit, ci ca pe o nuntă cosmică/ o contopire cu natura sub semnul sacralității? Și am știut să traducem aceste trăiri în opere culte sau am rămas, atipic, legați genuin de folclor? Mă mulțumesc să întreb, reluând unele idei ale lui Mircea Eliade, nu formulez și răspunsuri. Sigur, mi-aș dori să putem vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
civilizațiile și religiile lumii, deși nu toate au avut concepții întru-totul adevărate și corecte asupra acesteia. La majoritatea popoarelor antice, deși nu aveau un ceremonial religios totuși, căsătoria era practicată și exprimată ritualic ori în cadru familial, cu o oarecare sacralitate, datorită concepției popoarelor despre tatăl familiei, care era privit ca un sacerdot al casei sale, ori în cadru oficial la Teplu. Remarcam faptul că odată cu trecerea timpului, cănd doctrina și cultul fiecărei religii s-a dezvoltat și instituția căsătoriei și-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lumea subterană se închide, lăsînd-o pe Ofelia fără nici un aliat în afară de umila servitoare Mercedes (Maribel Verdœ). Una dintre cele mai emoționante teme ale filmului este această alianță a femeilor împotriva unei falocrații milităroase al cărei principal articol de credință e sacralitatea legăturii dintre tată și fiu ; la final, Mercedes taie această legătură dintr-o replică. Mi se pare un film la fel de feminist ca Volver, deși nu într-un fel atît de vizibil. De fapt, asta îmi place cel mai mult la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mâna în sensul imobilizării ei, așa cum obsesiv această mână revine ca un laitmotiv în economia acțiunii violente. Pe de altă parte, așa cum creștinii aprind o „făclie”, o lumânare de Paște, și Leiba va aprinde una, cea care incinerează mâna răufăcătorului. Sacralitatea gestului a cărui semnificație simbolică este asimilată de către Leiba determină convertirea acestuia, o convertire întru violență la o religie a violenței care face din sacrificiul principalului zeu emblema sa esențială. Ieșirea din sfera gândirii umane, ne introduce pe teritoriul sacrului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a fost percepută ca „Îndrăzneață” pentru acea perioada deoarece lovea „În ideile dominante pe atunci despre proprietatea sacră și inviolabilă”. Pentru prima dată, după 1866, statul punea Înainte un drept al său și Îl legifera atunci când intra În contradicție cu sacralitatea proprietații private. Liberalii au sesizat acest lucru, de aceea au luat atitudine atât În Camera, cât și la Senat, iar mai târziu, când au ajuns la guvernare au refuzat să aplice legea. În 1899, guvernul Sturdza a considerat că a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
înțeles după mai multe decenii de recluziune, au apărut comportamente demagogice. Frustrarea s-a compensat prin exces. Dar excesul naște reacții adverse. De aceea, cred că revenirea la tradiție implică o strategie, pe măsura unei teme de o importanță fundamentală. Sacralitatea este anulată de orice șmecherie birocratică. Dar Sacralitatea respinge demagogia, nu tolerează metafizica falsă. Aici, eul primar mi se pare mai ușor de regăsit prin sinceritate. În Bucovina, Dumnezeu pare a fi întârziat printre oameni. * Am asistat ieri la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
apărut comportamente demagogice. Frustrarea s-a compensat prin exces. Dar excesul naște reacții adverse. De aceea, cred că revenirea la tradiție implică o strategie, pe măsura unei teme de o importanță fundamentală. Sacralitatea este anulată de orice șmecherie birocratică. Dar Sacralitatea respinge demagogia, nu tolerează metafizica falsă. Aici, eul primar mi se pare mai ușor de regăsit prin sinceritate. În Bucovina, Dumnezeu pare a fi întârziat printre oameni. * Am asistat ieri la un fapt cu totul deosebit. Când am luat "în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
meridionali și refugiații politici. Era, e adevărat, și lume care avea probleme penale dar, mai cu seamă, erau atâția turbați, mâniați, furioși și ostili față de străinii care voiau să se strecoare printre ei pentru a se informa și a profana sacralitatea umilinței lor. Era periculos și aventuros să te adâncești printre acele barăci și căsuțe, marcate pe «loturi» (lotul unu, doi, trei etc.) ori, mai bine zis, pâlcuri. Unele construcții pitice erau numite «rapide», fiind construite în grabă, în doar câteva
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Arheologia cunoașterii 25-95), ne poate dezvălui mai multe despre cum s-a configurat imaginarul colectiv, și nu doar cu ajutorul culturii orale și al credințelor, ci și al operelor scrise și al reprezentărilor vizuale, al ceremonialurilor publice și al discursurilor despre sacralitate sau al experiențelor singulare (eroice), cunoscute de comunitate direct sau prin intermediul povestirii (legendă, mit etc.). Timpul, spațiul, corpul, precum și raportul (de putere) dintre sine și alteritate − teme cu o bogată morfologie și semantică, fundamentale pentru imaginar, în toată istoria sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fost posibilă și datorită "vecinătăților" semantice pe care se clădește vocabularul politic, civil și comunitar al ritualului: trecut glorios, model, memorie identitară. Imago este un semn al prezenței in absentia a strămoșului ocrotitor, dar este și un obiect investit cu sacralitate; imaginarius îi asigură ceremonialului relația "vie" cu trecutul și amplifică emoția colectivă trăită în jurul corpului împăratului, ars pe rug (ceea ce denotă purificarea absolută, dispariția materială definitivă, rapidă, atestată). Acvila eliberată este atât un omagiu adus de armată și de imperiu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
autocrat (Dagron, Empereur 141-59). Reprezentând puterea universală (superioară așadar oricărei alte puteri terestre), el este așezat nu doar în relație cu împărăția Fiului, ci și cu regalitatea vetero-testamentară a regilor Melchisedec, Saul, David și Solomon; de la ei moștenește, pe lângă atributul sacralității acordate de teoria imperială, și sacerdoțiul - ceea ce dă consistență ideii înseși de "imperiu creștin" (Dagon, Empereur 21). Textele și ritualurile care susțin această interpretare a lui Gilbert Dagron lasă să se înțeleagă un raport de forță între instituția imperială și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cărei prototip a fost imaginea lui Dumnezeu întrupată și astfel vizibilă, este de fapt o imagine vie, proiectată și reprodusă pe vălul cu care Sfânta Veronica i-a șters fața lui Iisus. Pornindu-se de la venerarea figurii christice, concretizare a sacralității divine, se va ajunge, prin raționamentul similiudinii, la venerarea și a altor imagini, ale celorlalte personaje sau ale unor ipostazieri sacre (Théotokos, Fecioara Orantă, Sfântul Ioan Botezătorul, Răstignirea etc.). Venerarea, ca act religios, era pregătită dogmatic încă din secolele precedente
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
conștiințele religioase, sălașul unde zeul locuiește fiind invocat și adorat deplin. Totodată, templul reprezintă și un simbol al prezenței divine în afara templului, un simbol ce ne spune că suntem sub privirile zeului indiferent de frecventăm sau nu locașul său întru sacralitate, mesaj ce indică tuturor că divinul locuiește haric între zidurile sale și că totodată există pretutindeni, chiar și în zguduitoarea sa în-depărtare de om. Astfel, privind spre templul de lângă orbul charismatic prin drama ne-vederii sale sau spre cel învecinat
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este peisajul unui sfărșit de lume în care mă închin și eu icoanei fiarei și sunt însemnat, alături de cei mulți, de cifra numelui pierzaniei depline. A te închina unei reprezentări-portret picturale sau sculpturale înseamnă a genera un perimetru sferic de sacralitate asumată individuală, reprezintă demersul de circumscriere a unei regiuni ce găzduiește zorii raportului dintre eul adorator și cel care este adorat întru invocare. Survin aici tendințele unei re-poziționări delirice în intimitate cu prezența indusă a celui reprezentat în pictură sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
14. „Mielul, vita și puiul se numără printre cele permise; porcul și scoicile sunt interzise.” ritualul pregătirii mesei și justificarea religioasă a alimentației sunt elemente specifice stilului de viață al evreilor ortodocși și necesare în vederea definirii identitare. Sfințenia mesei și sacralitatea spațiului personal din fiecare locuință amintesc de mentalitățile tradiționale, arhaice, în care fiecare practică socială avea un model divin, iar acțiunile umane reprezentative imitau modelele arhe tipale revelate de o divinitate și transmise intergenerațional. Păstrarea lor în actualitate (cel puțin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asemenea, comunitatea creștină primară era una „pneumatologică” (de la gr. pneuma - „Duh Sfânt”). Era o comunitate constituită temeinic prin câteva Taine ale inițierii creștine: botez, mirungere, euharistie, „dar, în același timp, era o comunitate orientată escatologic spre Împărăția lui Dumnezeu”. În raport cu sacralitatea unei comunități se contura și simbolistica tainelor creștine. v.6. Simbolistica botezului și a mirungerii aceste taine sunt corelate cu simbolistica sacră a Bisericii în genere. * Pridvorul. Pridvorul bisericii creștine „simbolizează lumea aceasta, timpul și spațiul create întru care suntem
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
duse până la genunchi, și prosternarea cu fața la pământ. în timpul oficierii ritualului, spațiul din jurul credinciosului este unul sacru. Atunci când musulmanul se apropie de sfârșitul rugăciunii, se întoarce spre dreapta, apoi spre stânga, rostind formula: „Pace asupra voastră și îndurarea lui Dumnezeu”. Atunci sacralitatea spațiului încetează, iar cei din preajmă pot să i se adreseze, răspunzându-i cu formula „Dumnezeu să primească”. El continuă: „De la noi și de la voi fapta cea bună”. În timpul ritualului rugăciunii, când sunt mai mulți, musulmanii își aleg un imam
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În jurul unui teritoriu consacrat (hima) se află sanctuarul Kaaba (cub). Este un edificiu fără acoperiș, având încrustat într-unul dintre unghiurile sale Piatra Neagră, socotită a fi de origine divină. Stăpânul pietrei este allah însuși. Din punct de vedere sociologic, sacralitatea sanctuarului Kaaba atrAge periodic foarte mulți credincioși musulmani. Prin urmare, activitățile de tip comercial au înflorit din plin. Se vând și se cumpără produse specifice. Astăzi, multe firme și societăți comerciale au reprezentanțe în zonă. Acumularea de bogăție la Mecca
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
despre motivul mitic universal al confruntării dintre un zeu și un monstru marin ofidian. vezi: ra - apophis (egipteni); Zeul Ninurta și asag (sumerieni), Marduk și Tiamat (babilonieni), Zeus și Typhon (greci). h) Agni. „în Veda, zeul agni reprezintă prin excelență sacralitatea focului, dar el nu se lasă circumscris de aceste hierofanii cosmice și rituale.” asemenea lui Hermes, agni este crainic între cer și pământ. Prin mijlocirea lui, ofrandele ajung la cer. Este arhetipul preotului, fiind numit sacrificator sau capelan. De aceea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este demersul spiritual al cunoașterii prin cuvânt, scrisul asumat, cum spune Ov.S. Crohmălniceanu, „nu ca Îndeletnicire artistică, ci ca experiență existențială intimă”. Nu doar o expiere sau chiar o sublimare a suferinței, ci, poate, și un mod de a interoga sacralitatea, prin și În creație. Înrudit cu Franz Kafka și Bruno Schulz, Blecher Își păstrează locul său aparte. Miraculosul „hiperintensității” diferă de geometria implacabilă a absurdului kafkian și conține, credem, o gamă mai amplă de laitmotive tragice, o mai Înaltă decolare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și ispita libertății, pare a nu putea renunța, totuși, la semnificație. Angajarea intraumană numită Iubire, pusă În chestiune prin infidelitate, nu este necesar ferită de nevoia de transcendență, precum nici pribegiile păcătoase ale credinciosului nu se separă pentru totdeauna de Sacralitate. Cititorul nu poate evita să-l confrunte pe Musil cu Flaubert, maestrul neiertător al mizeriei „romantice”, susurând În putridul realității. Claudine nu este, În nici un fel, Înrudită cu Emma, iar proza lui Musil, ca și viziunea sa, este radical diferită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica lirică
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a unor destine de fapt tragice în absurdul lor) și Valsul lebedelor. Cinci comedii inedite alcătuiesc culegerea Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă personaje ale sacralității creștine, prinse în jocul absurd al răsturnării demonice și al demolării valorilor sub comunism (biserici, cartiere, valori morale); Ruleta americană, cu același substrat tragic, este o comedie macabră a setei infernale de bani; Șarpele boa incriminează industria erotică ilicită, încercând
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]