936 matches
-
care, în ceremonii, să repete "mulțimii spectatorilor" aceleași gesturi, aceleași "cuvinte sacre". În realitate, prin altarele Patriei, prin statuile Libertății, prin procesiuni, cantate și predici, sărbătoarea revoluționară nu urmărea decît să impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea de o tradiție milenară, de o credință tradițională încă neștirbită, dar și de independența, de libertatea de a dispune
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fost invadat și devastat de profanare. Cu toate că era înscrisă încă de la origine în logica Renașterii, laicizarea a fost o consecință tardivă, rămasă de altfel incompletă în unele țări, și a fost nevoită să regreseze, în cursul acestui secol, în virtutea impunerii Sacralității unei noi ordini în jumătate de Europă. Însă în nici o altă cultură, inclusiv cea ateniană, nu a existat o laicizare atît de amplă. Și totuși, nu totul a fost profanizat și prozaizat în sînul sferei laice. Dimpotrivă, am văzut că
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, în Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu în acest sens ar fi credințele în sacralitatea inițială a pământului, care s-au păstrat și în obiceiurile din ciclul vieții: nașterea pe pământ, depunerea copiilor pe pământ după naștere ori la botez, îngroparea morților în sânul pământului etc. Implicarea destinului în riturile de construcție ne îndrumă spre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt încărcate de sacralitate. Mărul este numit «pomul vieții», «arbore cosmic», mireasa își împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de «promovare a primăverii»". Un împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, "adică viața jumătate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și divinație nu este decât un pas. "Pentru omul religios, Natura nu este niciodată exclusiv "naturală": ea este întotdeauna încărcată cu o valoare religioasă. Lucru explicabil, deoarece Cosmosul este o creație divină: ieșită din mâinile zeilor, lumea rămâne impregnată de sacralitate"78. Arborii sunt expresia Cosmicității noastre. În numeroase tradiții religioase ei sunt socotiți "Arbori ai Vieții (de ex., Mesopotamia), ai Nemuririi (Asia, Vechiul Testament), ai Înțelepciunii (Vechiul Testament), ai Tinereții (Mesopotamia, India, Iran) etc."79 Ei sunt, pentru prezicător, reprezentanții unui destin
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se petrec în ea vin de la Dumnezeu. Ele sunt semne ale voinței divine. Pentru bunul creștin, tot ceea ce se întâmplă sub acoperământul bisericii, inclusiv divinația, este justificat și fără de păcat. Spațiul împrumută și practicilor mantice ceva din caracteristicile sale: sacralitate, mister etc. Mai mult, în acest loc sacru se accentuează dimensiunea socială a unor practici magico-religioase. Observațiile făcute ne-au ajutat să surprindem momente de confesiune ale participanților la slujba religioasă și, mai apoi, la actul divinatoriu. Iată ce notam
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
umed. Rolul acestor elemente primordiale în întreg ansamblul practicilor divinatorii este extrem de important: prin simbolistica lor pot marca definitiv un loc, conferindu-i un statut privilegiat (menționam ceva mai sus că ele au capacitatea de a imprima locului o anume sacralitate), însă pot fi și elemente principale (obiecte) ale actului divinatoriu. Pe lângă acestea, în practicile divinatorii sunt prezente și alte elemente cosmice: soarele, luna, stelele. Disciplina care se ocupă de ele și le valorifică semnificațiile fizice și metafizice este astrologia. Ea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dan Ciachir să-l aprecieze pe autor ca fiind "o autoritate în dialogurile cu vârcolacii și detractor pasionat al Bisericii Ortodoxe". În realitate volumul abordează o problematică complexă care omagiază și continuă analiza preocupărilor lui Mircea Eliade în studiul ipostazelor sacralității. 181 Ioan Petru Culianu, "Avers și revers în istorie. Câteva considerații cvasi-epistemologice", în vol. Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
omul tradițional sau arhaic, rămâne sensibil la marile momente ale trecerii (așa cum le numesc etnologii) din existență. Nașterea, nunta, moartea nu sunt percepute doar ca evenimente private sau sociale, ci și ca momente încărcate de mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii preafrumoasei pământence. Văzut din lumea de jos, eroul imposibilei nuntiri pare unicul reper de lumină întro lume menită întunericului, stea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lemn. Conceptul de valoare de cult, la care se adaugă mai tîrziu conceptul de valoare estetică, apărută în sfera civilizației Greciei Antice, deschidea astfel drumul constituirii colecțiilor publice sau private. Evul Mediu avea să impună un nou concept, și anume sacralitatea obiectelor tezaurizate, concept care pînă în epoca contemporană a stat și stă la baza teoriei centrale a muzeologiei. În aceeași perioadă apar primele comenzi sociale, observăm că astfel se produc schimbări în ceea ce privește noțiunea de colecție. Acum, bunul cultural tinde să
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de Spoerri, în fapt asamblaje de forme preluate din cotidian"37. Muzeul epocii pe care o trăim muzeul postmodern sub semnul căruia însă tradiția și nostalgia trecutului sînt prezente, se află situat la confluența direcțiilor: muzeu societate, muzeu spațiu al sacralității, muzeu școală, muzeu natură sau muzeu spațiu de relaxare. Secolul XXI va avea de făcut față, se pare, unor provocări uriașe: standardizarea colecțiilor și devalorizarea conținutului esteticocultural al exponatelor. În ritmul succesiunii generațiilor rămîn urmele activității umane, elemente perene, care
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în aer liber stabilesc o dinamică aparte a relației pe care o au cu publicul, în primul rînd prin prezența unui spațiu de expunere care nu impune un anumit comportament, lăsînd posibilitatea dezvoltării unor atitudini libere, degajate, firești. Memoria și sacralitatea deschid porțile unui teritoriu al evenimentelor și interacțiunilor între vizitatori ca o ultimă și necesară revenire la normalitate, spațiu al reconstrucției și echilibrării disponibilităților afective și cognitive prin opoziție cu agresivitatea, destructurarea și goana după kitsch sau producțiile în serie
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și elevii săi, i-au fost răpite cu o celeritate nejustificată. În aceste momente suferă Ion Creangă cel mai mult. Acum consideră pierdute bătăliile sale cu umanitatea, dar și cu oamenii, simțind stingându-se, încet, dar sigur, orice urmă de sacralitate din profanul vieții sale. Dar, ca rezultat al unei rugi insistente și fierbinți, „Domnul” revine la catedră după doi ani, pășind din nou pe calea împlinirii destinului său de apostol. Această reabilitare vine ca o recunoaștere tacită, dar sigură, a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
au atacat abilitatea omului de a atinge adevărul, ele au oferit cel mai bun exemplu de putere a minții umane, deoarece mintea trebuia să conteste și să să depășească obiceiul, intuiția și percepțiile simțurilor pentru a produce aceste geometrii. Pierderea sacralității adevărului pare a lansa o întrebare veche de ani și ani despre însăși natura matematicii. Există într-adevăr matematica independent de om, așa cum există munții și mările, sau este aceasta în întregime o creație umană? Cu alte cuvinte, matematicianul dezgroapă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
550 î.e.n. Imaginea descriptivă a legendei nașterii lui Sarmis/Mitra este așezată în mijlocul tăbliței, avînd la stînga Sfîntul Soare iar la dreapta Sfînta Lună. Deasupra este o sferă sau ou cu mai multe reliefuri pe el înconjurat de steluțe, indicînd sacralitatea creației lui Sîntu asupra întregului univers, iar sub imagine se vede o construcție închisă într-un cerc și înconjurată de steluțe, arătînd același caracter sacru. Poate este Cetatea Vieții Vii sau Veșnice cum apare în scrierile esene și Calea/Legea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Crina. Numărul 2 se deschide cu amplul eseu care marchează o dată în istoria modernismului românesc, Vers și poezie de Tudor Arghezi (continuat în numărul 3), replică la opiniile pe această temă exprimate de G. Panu în „Săptămâna” și „Epigonii”. Mitologia sacralității harului și concepția despre lirismul intelectual al școlii simboliste, în linia Mallarmé-Valéry, iar la noi - Al. Macedonski, sunt asociate în apărarea principiului artei pentru artă: „Arta nu e o meserie și nu slujește în principiu decât sieși, și rolul ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
gospodină, sau bun propriu pentru muncă sau plăcere, infanticidulpe alocuri consacrat prin ritualuri sacre, sclavia - pe care filosofii antici o considerau ca o stare naturală; canibalismul - practicat pentru prizonierii de război, sau pentru cei uciși în război; - tirania - generată de sacralitatea regilor și împăraților care în virtutea acestui principiu aveau drept de viață și de moarte asupra supușilor. Deși societățile antice erau mai aproape de natură prin gradul redus de dezvoltare și civilizație, totuși viciile dominau viața socială și raporturile dintre oameni. Aceste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
IX-lea ridicase steagul alb pentru a împiedica o vărsare de sânge. Din 1871, când se elaborează Legea garanțiilor de către guvernul Italian, Papa este prizonier la Vatican limitându-i-se astfel puterea temporală, chiar dacă această lege prin conținutul ei proclamă sacralitatea și inviolabilitatea Papei. Conform acestei legi un atentat împotriva papei este echivalent cu un atentat împotriva regelui, iar ofensele și injuriile pe orice cale împotriva instituției papale sunt aspru pedepsite. Astfel Papa trece sub tutela statului Italian, statutul său fiind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoașterea istorică. Tocmai de aceea, "nimic nu poate fi la o nație mai scump decât începutul său, numele ce-l poartă, pământul pe care lăcuiește" (Aaron, 1835, p. v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
evidențiat pierderea moralității în spațiul eclesial, surprise de Giovanni Boccaccio sau de Geoffrey Chaucer, poate și datorită faptului că aici ea trebuia să fie cu precădere prezentă, deoarece membrii cleului erau aceia care îi 152 călăuzeau pe oameni spre dimensiunea sacralității, nu înseamnă că în celelalte straturi sociale nu apăreau elemente de corupție sau culpabile de a fi considerate nedemne, reprobabile chiar. Dar lumea aceasta ficțională, iremediabil pierdută din punct de vedere moral în aparență, nu este total malefică, bunătatea și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel, mortului sacralitatea zeilor, prin împărtășirea cu focul primordial.303 Mai târziu s-a descoperit că mortul era îngropat cu fața spre sud, sud-vest sau sud-est, după "mersul soarelui", această legătură mitică simbolizând renașterea și reînvierea morților.304 Tot ca simbol al continuării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În frunte m-or săruta, / În fruntea jocului m-or purta!"434 Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o reminiscență anistorică a unui illo tempore în care sacralitatea a căpătat față umană. Pentru rememorarea ritualică a unor scene biblice se fac, în Joia Mare, de dinaintea sărbătorilor pascale, focuri în ogrăzi, dis-de-dimineață, înainte de a cânta cocoșii a treia oară, acest foc amintind de focul la care se afla Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]