4,209 matches
-
șanțului și trase câteva guri cu sete. I se părea că tot târgul se învârtește cu el, oamenii erau parcă niște paiațe, peste tot nu-l vedea decât pe Polizache. Într-un târziu, când soarele se lăsase pe după dealurile dinspre Salcia, Duran încălecă pe cal și plecă spre casă. Ieșise luna, o lună cât roata căruței, din ea parcă se scurgea pe pământ o miere galbenă prin ceața nopții și stelele, licurici sălbatici, parcă urcau și coborau odată cu el dealurile. Pe la
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
sărut Și să-i adun prin taina rugii La amintiri ce n-au trecut. Mi-e dor de-aleile ascunse De bolta crengilor sub nea, De băncile în alb cuprinse Pe care dragostea zbucnea. Mi-e dor de pletele din sălcii Plecate alb pe albul lac Rămas cu amintirea bărcii Și-a singuratecului bac. Mi-e dor de țurțuri, de troiene, De neuitatul derdeluș, De clopoței și cosânzene Îmbujorate la urcuș. Și te aștept, iubită iarnă, Cu albul pur să ne
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca sumă lirică de voievozi. Bianca Buta - Eminescu Eminescu este cântul Care`mi doare `nsingurarea Când aud în sălcii vântul Și în ochi îmi plânge marea ... Eminescu`i bucuria Care îmi alungă doruri Când pe cerul frunții mele Trec acoperiri de nouri ... Eminescu e cuvântul Ce`mi aduna întristarea Când în trup aștern mormântul Codrul lui mi`e suspinarea
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Tamâș cătunulpustiu - cu telegari de colburi vântul toamnei Locul ÎI - Livia Ciupav fluture pribeag - poate a venit cu vești și-i deschid poartă Locul III- Corneliu Beldiman prunul înflorit în calea gardului nou - sunet de drujba Mențiune - Petru Ioan Gardă Salcie pe mal - strecurat printre plete, fum de țigară Mențiune - Cristian Dely La capăt de drum, ultimul plop marchează doar orizontul Referință Bibliografica: Diminețile cocorilor (71 -80) / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
imaginile pe-ntinsa mare. Ascultându-mi eul detestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg sub degete de lut Când clipa suferă lovită de-un gând real Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Lumina pietrelor / Al Florin Țene : Confluențe
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
brațului și depășirea moteluluiLebăda,mergând în amonte[x]pe Dunărea Veche, am făcut la dreapta pe un canal. Era navigabil, deoarece circulau pe el șalupe și vaporașe mici de pasageri, spre inima deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică, “veche și de demult”, cum îi spuneam noi în glumă, eram nevoiți să scoatem sculele abia aruncate în canal și să reluăm operațiunea. Din nou am reușit să agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția de a-mi spăla și treningul de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac a treningului s-
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
la telefon, Adam, boemul meu văr, din Austria. Focurile... pițărăii din cartierul Ohaba Bistra... obiceiurile... pregătirea prin datini, pentru ca Iisus să se nască în noi, în sufletul nostru. E un decembrie mohorât, bate vântul ușor, cu frunze încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu ridurile din colțul ochilor, peste care am depus straturi de celule descuamate, buze de geruri, fulgi inghețați si zboruri risipite. Miroase a iarnă
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
crucea sa. Dă-mi putere Doamne să o duc pe-a mea! Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit! Săptămâna Mare, Denii an de an, Dă-mi credință Doamne, nădejde să am, Salciile toate în genunchi se pun Și durerea-Ți mare lumii ele-o spun! Freamătă anarhic, gloata disperată, Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată! Răstignit pe cruce, tâlharii hulesc, Un sobor de îngeri, în psalmi te măresc! Iartă-ne
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
Oameni cu și fără bilete treceau indiferenți cu privirile șterse pe lângă bătrânul atins de trenul rapid prea fragil să se smulgă din ghearele azilului de bătrâni în Câmpia Bărăganului scuturat de furtună Iorgu Bugan fugi încet... fugi încet... picioare de salcie ... tălpi timide... dincolo de ceruri fără nori moșia furată cu forța pământuri duse pe apa sâmbetei conacul lui dus pe apa sâmbetei sufletul lui înghețat în negură lumina se stingea mută pentru Iorgu Bugan De departe oglinda cu vise chema pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
camarad de suferință Între acestea se află și câteva albume inedite în plastica românească prin faptul că reproduc secvențe dramatice, tulburătoare din locurile de detenție și coloniile penitenciare de muncă prin care a trecut Radu Bercea (Luciu-Giurgeni, Cireșu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoenești, Mărașu, Vaca, la “Saivane” sau pe înfricoșătorul bac “Gironde”). Față de prima versiune a unui album realizat cu câțiva ani în urmă, a apărut și o ediție revăzută și adăugită (Editura Eurostampa, Timișoara), o ediție mai consistentă (100 de pagini
„MEMORIA RETINEI GULAGULUI ROMÂNESC” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349042_a_350371]
-
liniște, nu se auzea decât foarfeca de tăiat platine pentru laminor și, din când în când, uruitul unui pod rulant. - Pe aici cresc numai fagi, a spus atunci Culiță. Iar mai sus, brazi. La noi cresc mai ales salcâmi și sălcii în locurile joase. Salcâmii au coaja aspră, dar pot fi descojiți ușor. Mie îmi plac salcâmii, mai ales pentru că primăvara fac niște flori mărunte, albe. Florile alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
părintele Iosif Imbrișă le-a vorbit credincioșilor despre post care trebuie înțeles ca „perioadă de pregătire și de convertire, de conștientizare a legăturii noastre cu Dumnezeu” „demers comunitar și lucrare personală”. Conform unui obicei străvechi, au fost arse crenguțe de salcie păstrate de la Florii și cu cenușa respectivă care a fost binecuvântată preoții le-au făcut credincioșilor semnul crucii pe frunte pentru a-i determina să își amintească de faptul că sunt muritori, că au apărut din țărână și că în
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
obținerii mântuirii. Celor prezenți în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credința în Dumnezeu și cu pomama, mici fapte de caritate. Floriile, sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, au început cu o procesiune cu ramuri de salcie binecuvântate care reprezintă ramurile cu care a fost întâmpinat Isus când a intrat în Ierusalim. Preotul Andrei Dumitrescu a oficiat Liturghia obișnuită. A amintit că s-a început Săptămâna Sfântă. Lecturile biblice au orientat atenția credincioșilor către pătimirea aducătoare de
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
Împărăteasa florilor“, ea fiind cea care L-a născut și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
a zis: - Să vorbesc cu patronul deoarece pentru boieri că dvs... de obicei pune o masă în curte. Intră în cârciumă, de unde veni într-un minut și îl rugă să mai aștepte puțin până instalează o masă la umbră, sub salcia din curte. Vasile îi spuse că așteaptă, timp în care intră în cârciumă pentru a-i mulțumi patronului. Acesta, un tip cu mustață și ochi verzi, stătea la tejghea și umplea halbele cu bere. Vasile se duse la el și
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Păi, eu zic să mă las în seama grataragiului. Spune-i, totuși, să fie bine prăjiți, dar mustoși. - Am înțeles domnule! După ce terminați țapul cu bere vă aștept la masă. Vasile intră în curte și se așeză la masa de sub salcie, unde, pe o față de masă albă și scrobită, erau puse o halbă aburindă cu bere, câțiva mici mustoși pe o farfurie și un coș acoperit cu șervet alb, în care erau chifle. Lângă ele, era un recipient special din sticlă
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
sub domnia lui Ottoman Sultan Suleiman Magnificul (1520-1566) au hotărât să închidă accesul pe această poartă și au înălțat un zid. La intrarea în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier și măslin. La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reînvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite și azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminică Floriilor, în Biserică noastră Dacica. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu și la noi, în
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
măslin. La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reînvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite și azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminică Floriilor, în Biserică noastră Dacica. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu și la noi, în Biserică noastră Dacica. Poate că vi se pare puțin cam exagerat să ne numim Biserică noastră Dacica, așa că vreau să vă menționez câteva rânduri din „Istoria bisericii române”, Pr.Ion Vicovan, vol,ÎI, pg
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
meu. În alte condiții aș fi strigat de să răsune pădurea “ Da!!!”. Acum, mi-am lipit doar buzele de părul ei semănând izbitor cu trunchiurile copacilor, am privit în ochii ei de culoarea frunzelor, am îmbrățișat trupul ei asemănător unei sălcii în bătaia vântului, înțelegând că eu fusesem vânatul. Referință Bibliografică: EXPERIMENT DE BURLAC / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
Stihuri > Semne > TU, FEMEIE, PENELOPĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
să mă lipesc de el. Oh, Doamne, ce l-aș mai îmbrățișa! Totuși mă tem de năvala fiorilor acestui straniu sentiment al dragostei. Dacă mă îndrăgostesc de el? Mă va iubi oare? Dar eu l-aș putea iubi?” - Caterina, vezi sălciile pletoase cum își apleacă brațele către oglinda lacului, vrând parcă să-și răcorească fruntea în apa rece a nopții? - Da, Ian! Privește lacul și vei vedea aștrii în adâncurile infinite ale apelor. Iar luminile de pe bulevard par niște făclii ce
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]