1,112 matches
-
nu epuizau însă lista preocupărilor trecute și în curs, pentru că alte "slujbe însemnate" și proiecte nefinalizate, nici abandonate nu mai puțin importante pentru țara de adopție erau consemnate în subsidiar: continuarea extinderii rețelei de alimentare cu apă a capitalei, "regularisirea salinelor de la Ocnă" și înființarea în Moldova a unei "fabrici de fier, atât de mult trebuitoare". Aceste din urmă îndeletniciri sau proiecte se presupune că vor fi fost binecunoscute autorităților, încât nu considera necesar a le mai invoca drept dovezi peremtorii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în proprie expresie, i-ar fi răpit "chiar și putința de a cerca aiurea un nou mijloc de viețuire". De aceea, apela la dreapta judecată a conducerii acelui onorabil Departament, rugându-l ca, pentru expertiza lucrărilor sale "în privirea regulării salinelor de la Ocnă"2, să se adreseze celor mai competente autorități în domeniu, respectiv Direcției montane de la cea mai cunoscută mină de sare din Europa acelei vremi, Wieliczka din localitatea omonimă, situată în sudul Poloniei, iar "în privirea regulării și a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai puțin și pentru producerea de pietre pentru paveaua capitaliei"5. Meritul asumat în legătură cu acest din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg, 1815, 1, 8; 37. Johann Nep<omuk>. Hrdina, Geschichte der Wieliczkaer Saline (Istoria salinei de la Wieliczka), Wien, 1842, 1, 8; 38. Johann Grimm, <Practische Anleitung zur> Bergbaukunde <für den Siebenbürger Bergmann, insbesondere für die Zöglinge der Nagyáger Bergschule> (Introducere practică în minerit pentru minierii transilvăneni...), Wien, 1839, 1, 8; 39. Geräthschaften, Weimar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg, 1815, 1, 8; 37. Johann Nep<omuk>. Hrdina, Geschichte der Wieliczkaer Saline (Istoria salinei de la Wieliczka), Wien, 1842, 1, 8; 38. Johann Grimm, <Practische Anleitung zur> Bergbaukunde <für den Siebenbürger Bergmann, insbesondere für die Zöglinge der Nagyáger Bergschule> (Introducere practică în minerit pentru minierii transilvăneni...), Wien, 1839, 1, 8; 39. Geräthschaften, Weimar, 1838, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Hermbstädt, Anleitung zum Stablissement einer Fabrik von ächten Weinessig (Introducere pentru construirea unei fabrici de oțet de vin), Leipzig, 1822, 1, 8; 70. J. C. Theile, Bibliothek der Technologie, Gewerbekunde, Leipzig, 1838, 2, 8; 71. Beschreibung des Salzwerks Rotenfelde (Descrierea salinei Rotenfelde), Nürnberg, 1811, 1, 8; 72. Johann Christian Gottlob Weise, Die Kunst der Gebäude, Zimmerund Straßenerleuchtung <durch Öl, Talg, Wachs und Gas> (Arta iluminării clădirilor, camerelor și a străzilor cu ulei, seu, ceară și gaz), Ilmenau, 1829, 1, 8; 73
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1853 Excelența Voastră, La încrederea că Ex<celența> Voastră dirigați atenția asupra tuturor lucrurilor ce au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldovei, în "Calendar pentru români", Iași, 1849, pp. 15-23 (anexa I/4). 8 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 410/ 1849, ff. 5-6. 9 Ibidem, f. 8. 10 Ibidem, f. 7. 11 Pentru detalii, a se vedea lucrarea noastră Istoria salinelor Moldovei în epoca modernă, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1987, p. 114. 12 Th. Codrescu, Uricariul, vol. VIII, Iași, 1886, pp. 210-214. 13 Leonid Boicu, Transporturile, în vol. Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864. Contribuții, coord. Val. Popovici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tantum praedicto pretio et și plus vellent constaret libris 5 pro stario et per decem annos. Qui postea fuerunt prorogați pro aliis decem anni sub die ... 1431 [...]. Et în anno 1471 [...] habeant salis starios 3.000 pro solidis 22 et saline starios 500 pro solidis 30 quolibet stario die 3 septembris"; pentru capitolele din 1496 și din 1520, vezi Salvi, în Historie, cît., ÎI, pp. 483-484; III, p. 88. 22 Conform cifrelor din anul 1496, de exemplu, cheltuielile anuale pentru achiziționarea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o pronunța doar împăratul. Amfiteatrul de la Sarmisegetuza se pare că avea și rolul de tribunal, prezidat de guvernator 236. Cucerirea romană a adus cu sine primele închisori, în fapt locuri de executare a muncii silite: cariere de piatră, de aur, saline, mine. Exploatarea unor astfel de cariere se făcea cu persoane condamnate, dar sigur e că acestea lucrau împreună cu persoane libere, sub supravegherea unor specialiști romani, care au adus cu ei metode perfecționate de lucru, tehnici moderne. De la retragerea aureliană pînă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unde sunt căutate „mireasma neîncepută”, spațiile de puritate. Vulnerabil să fie poetul, titlul unui poem din Neînceputa mireasmă (1975), pare să fie emblematic: cel care scrie se descoperă vulnerabil în fața existenței, dar și în confruntare cu meandrele verbului (în „ciudatele saline ale creației”). Starea de nesiguranță se acutizează odată cu trecerea timpului, ca în poemele din Autobiografie ermetică. Unui lamento pe tema singurătății i se adaugă acum motivul înstrăinării. Obsesia vremelniciei, spaima față de imprevizibilul destinului uman, întotdeauna supus hazardului, constituie și substanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unor principii metodice ca principiul individualizării și creșterea treptată a efortului. Direcția de tonifiere-reabilitare este reprezentată În general de trei forme: 1 - cabinete de kinetoterapie la spitale, policlinici sau În regim particular; 2 - centre de recuperare În stațiuni de tratament (saline, bazine de Înot, masaj terapeutic etc.); 3 - practicarea individuală a exercițiilor. În cadrul acestui concept se folosește pe larg gimnastica medicală, mersul dozat, alergarea, plimbările și altele. Sunt clasificate regimurile de mișcare: de menținere, de tonifiere, de antrenare, sunt folosite diferite
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
vînturat glasul veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Philippe de Flers (Philippe de la Motte Ango, marchiz de), președinte Sainte-Croix de Neuilly, Universitatea Cambridge, Sainte-Geneviève de Versailles, Universitatea Paris II (Assas), Școala Centrală din Lyon, Universitatea Columbia (New York), Institutul de finanțe Director și mai apoi director financiar al Companiei Salinelor din Midi (1959-1992), administrator al Companiei internaționale a plasamentelor și capitalizării Jockey Club, Club des Trentes Gérard Féau, vice-președinte École des Roches din Verneuil, Universitatea din Geneva Director general al D. Féau SA (consiliere imobiliară) Maxim's Business Club, Rotary-Club
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
45, București, 2008. Bo, Carlo, L'eredità di Leopardi e altri saggi, Vallecchi, Firenze, 1964. Bo, Carlo, Letteratura come vită, a cură di Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994. Boni, Massimiliano, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu Elian, Smaranda, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp. 365-369. Bolelli, Tristano, "Leopardi e le lingue antiche", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 11-29. Borello, Rosalma Salina, "Oltre l'arco chiuso. Dicibilità dell'indicibile în Salvatore Quasimodo", în Salvatore Quasimodo. La poesia nel mito e oltre, a cură di Gilberto Finzi, Laterza, Bari, 1986, pp. 217-244. Bosco, Umberto, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", în Realismo romantico, Sciascia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sentimento di essa. La nostră prova sulla parolă fu în antitesi con quella dannunziana, Salvatore Quasimodo, răspuns la chestionarul despre D'Annunzio în 'Campo di Marte' Trent'anni dopo, 1938-1968, Vallecchi, Florența, 1969, p. 73. 82 Quasimodo citat de Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro în Salvatore Quasimodo biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995, p. 54. Pentru mai multe detalii despre volumul quasimodian Bacia la soglia della tua casă cfr. Mario Sipala, op. cît., pp. 9-19. 83 La conducerea revistei s-au
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Apollonio arată (Ermetismo, Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau neutilizării analogiei îi putem încadra în curentul ermetic pe Ungaretti, Montale, Quasimodo, Campană, Pozzi, Sinisgalli, Pezzani, Betocchi, Saba, Gatto, Cardarelli, Fallacara, Luzi. 185 Salvatore Quasimodo apud Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 13. 186 Idem, p. 37. 187 Mario Petrucciani, op. cît., p. 122. 188 Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 169-197, p. 170. 189
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
p. 153. 191 Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 281. Cfr. și Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", cît., pp. 170-171. 192 Curzia Ferrari, Una donna e Quasimodo, Ferro, Milano, 1970, p. 14. 193 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 26. 194 "Quasimodo prepară Amleto", Fiera letteraria, 1, 5 iunie 1952. 195 Îl poeta non rinnega mai la vită anche se attraverso la disperazione riconosce l'aridità, una dispersione del cuore degli uomini, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anterior și se intitula Aurora, Alessandro Quasimodo, Immagini nello specchio della memoria în Salvatore Quasimodo, Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 octombrie 1973, îngrijit de Paolo Mario Sipala și Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975, p. 22. 199 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 31. 200 Riviste sorgevano, nella penisola e isole, che și facevano propugnatrici del verbo avanguardista e ne accoglievano i simpatizzanti. La più umile, la più scalcagnata, la più miserella, piccola di formato, stampata șu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poco più che straccia, fu quella che vide la luce intorno al 1917 a Messina, intitolata pomposamente îl Nuovo giornale letterario, e della quale fu animatore, con altri giovani messinesi, come Francesco Carrozza, per l'appunto Salvatore Quasimodo în Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
creeze o tipologie caracteristică, ilustrată de chipuri pitorești. Teatrul lui U., concretizat atât în volume, cât și în piese pentru radio și televiziune, este tot umoristic. În comediile din Cufărul Pandorei (1997), Transsiberianul de Fetești (1997) sau în cele din Salina de cărbuni (2002), el încearcă să confere un caracter funcțional glumei, îndepărtându-se programatic de umorul facil. Râsul însoțește dramele cotidianului, viețile banale ale unor oameni mărunți. SCRIERI: Iasomia, Cluj, 1972; Cu alte cuvinte..., cu ilustrații de Tia Peltz, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe pe suflet), Cluj-Napoca, 2002; Salina de cărbuni, Cluj-Napoca, 2002; Republica Valentin, Cluj-Napoca, 2003; Românie dragă, Elveția mea, Cluj-Napoca, 2003; S-a întâmplat ieri, Cluj-Napoca, 2003; Umflați-l pe Mozart, pianul rămâne, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Clepsidra cu minutare, I-II, Cluj-Napoca, 1997; Umorul reformei, reforma umorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
de orice satisfacție care ar putea veni din modul comun de a trăi. La acest nivel, „nu-i soare și nici negură nu este,/ E un imens pustiu fără iertare”, un spațiu/timp poetic în care „ca un ocnaș în salină/ Am săpat blocuri de cleștar și lumină”. După o pauză de peste douăzeci de ani, în care i-au apărut totuși câteva plachete cu versuri pentru copii - personale și traduceri -, nu lipsite de prospețime și vioiciune prozodică și imagistică, ineditele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]