1,415 matches
-
-i și ceva cald, stai să- i dau niște pâine. Celelalte femei se îndemnau. Trasă, împinsă, de voie de nevoie, Saveta se văzuse la masă, în timp ce muierile care mai de care o îndopau cu mâncare. Cânta cocoșul a doua oară. Sarmalele fierbeau în oalele de lut puse în jarul focului, de la cozonaci, care era adunat în vatra cuptorului. Pe plită, un cazan mare cu apă forfotea. O bătrână moțăia pe un pat, iar Antonica robotea încă la așezatul pomenilor împreună cu celelalte
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sat, fiind păstrată și cântată doar de Mariana, lucru care a strârnit discuții, închise repede de Florin. Lelea Tinca din ogradă Tot se învârte ca să vadă Dacă moșul s-o sculat și la târg el o plecat. Aș face niște sarmale Da ia stai, că eu n-am oale. Vasile, când mergi încolo Să-mi cumperi și o oală nouă. Cântecele ei nu mai conteneau să scoată la suprafață partea rușinoasă a satului. Cu jumătate de gură, fiecare mai râdea la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
puneți pe mormânt afișele cu Geoană și cu Băsescu. Că și pe lumea ailalată o fi vreo cabină de votare, nu??? 03.12.2009 Geoană, președinte pentru o noapte Gicule, n-am dormit toată noaptea, am efectuat revelionul anticipat, cu sarmale de post În față da’ cu vin prima-ntâi! Am stat și m-am benoclat la țopăiala lui Geoană. Turnau șampanie la pesede de ziceai că matoleala era cea mai bună soluție dintre toate. Pe principiul acu’ să bem, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Sandule, parcă altfel iei toamna În piept când știi că stau murăturile la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la sarmale. Sandu cere Încă un ibric cu țuică, iar Gicu face semn patronului să dea și muzica mai tare. Se mângâie pe piept, se bate pe burtă și strigă: Nu mor caii când vor câinii, Sandule! Da, e drept, numa` că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cum rămâne cu părerea lui Mihai Codreanu? Care anume, că el a avut multe păreri? Ia ascult-o și ai să vezi că mare dreptate avea: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la Trei Sarmale Și-o să meargă totul strună”. Cu alte cuvinte, bați șaua să priceapă iapa. După umila mea părere, însă o vizită la renumitul han se cuvine a fi făcută când suntem odihniți și nu acum când sufletele noastre se mai țin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fără soț... Aha! Acuma cam știu unde bați. Apoi plopii nu-s departe de “un loc al pierzaniei” bine știut - dacă mă pot exprima așa. Dacă tot ai pomenit de acel “loc al pierzaniei”, care poartă numele de “Hanul Trei Sarmale”, atunci spune-mi ceva despre el, fiindcă numele acesta nu a venit așa peste noapte. Întrebarea-i de unde s-o încep? Începe-o cu începutul și ai să vezi cât de ușor va fi. Întâi aș aminti că pe acest
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care i-au dat acest nume au fost urmașii lui Toader Luca, Costache Luca și cu nevasta lui “Coana Tinca”. Hangița era o femee aprigă, dar bună gospodină. Ea punea dinaintea fiecărui mușteriu, pe un talger de lut ars, trei sarmale făcute gospodărește! Acestea erau “din partea casei”, cum merge vorba. Și uite așa, încet-încet, de la “Hanul Cotiugaragiilor”, cum era cunoscut într-o vreme, a ajuns să fie căutat de mulți mușterii, printre care și personalități ale timpului... Printre aceștia nu se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
întâlnire mâine dimineață... Sigur că da, vere. Așa că mâine, când soarele, cu fața lui “dodoloață”, clătită de roua dimineții, se va iți deasupra Repedii, ne vedem la “Hanul Doi Castani”. Hopaaa! Ce mai e și asta, ieșene? De când Hanul Trei Sarmale poartă și numele pe care l-ai pomenit? Da’ cine ți-a spus că Hanul Trei Sarmale poartă și acest nume? Păi... Nici un “păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
roua dimineții, se va iți deasupra Repedii, ne vedem la “Hanul Doi Castani”. Hopaaa! Ce mai e și asta, ieșene? De când Hanul Trei Sarmale poartă și numele pe care l-ai pomenit? Da’ cine ți-a spus că Hanul Trei Sarmale poartă și acest nume? Păi... Nici un “păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi spui cum devine treaba cu hanul acesta, n-am să dorm la noapte și ai să mă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Numai să nu zăbovim prea multă vreme pe acolo, că nu de alta, dar ni se usucă beregata ca la găini când au cobe. Așa vom face, dar înainte de a ne despărți, am să-ți spun că la Hanul Trei Sarmale pictorul Octav Băncilă avea o cameră a lui, din primăvară până hăt în prag de iarnă. Și nu știu dacă îți spun o noutate, dar Băncilă a făcut portretele lui Toader Luca și soției sale, portrete care au ajuns la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care au fost și încă unele din ele mai sunt, am dormit ca un prunc. În zori, când luceafărul de ziuă încă mai clipea deasupra orizontului, eram gata de plecare. Cu pas proaspăt, am pornit la drum... Când Hanul Trei Sarmale îmi dădea binețe, soarele încă nu se ițise deasupra Repedii... Doar o geană trandafirie ca o părere tremura pe creasta dealului. Înfășurat în răcoarea dimineții, mergeam cu spor. Priveam cu băgare de seamă la tot ce se arăta pe marginea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
drumului mă aștepta ieșeanul. Da’ bine, vere, nu mai vezi lumea? Ba o văd și încă foarte bine, dar priveam cu atenție la fosta crâșmă a bietului Costache... De ce “bietuluii Costache”, fiindcă, din câte știu, cu toată concurența Hanului Trei Sarmale, i-a mers destul de bine. Îl căinam doar pentru faptul că a fost nevoit să plece din locul unde a crescut. Apoi dacă am făcut-o și pe asta, hai să pornim către Hanul Trei Sarmale, unde poate ne va
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toată concurența Hanului Trei Sarmale, i-a mers destul de bine. Îl căinam doar pentru faptul că a fost nevoit să plece din locul unde a crescut. Apoi dacă am făcut-o și pe asta, hai să pornim către Hanul Trei Sarmale, unde poate ne va întâmpina cu cele trei sarmale o altă “Coană Tincă”... așa, ca altădată. Ne oprim în fața hanului și încerc să-mi pun imaginația la treabă, căutând oarece asemănare între ce se vede astăzi și hanul de odinioară
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bine. Îl căinam doar pentru faptul că a fost nevoit să plece din locul unde a crescut. Apoi dacă am făcut-o și pe asta, hai să pornim către Hanul Trei Sarmale, unde poate ne va întâmpina cu cele trei sarmale o altă “Coană Tincă”... așa, ca altădată. Ne oprim în fața hanului și încerc să-mi pun imaginația la treabă, căutând oarece asemănare între ce se vede astăzi și hanul de odinioară. Nici o urmă... Doar locul este același. În rest, e
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
probabil își amintesc de puzderia de locuri vesele pe care le-am înșirat fără nici o discriminare, în fuga condeiului: <Raiul lui Adam> dinspre Tătărași, <Florica>, <Vidrașcu>, <Parcul vânătorilor> din dealul Copoului, grădina <Perjoaia> în drumul spre închisoarea Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu Podgoreanu> și <Samoilă> din strada Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lent, neobservat. Existența, cu toate ale ei, e trecătoare, Peste un timp ce început și nici sfârșit nu are. Șuetă literar-bahică Un vin bun și-o poezie Provoacă euforie Dacă vinu-i abundent Și poetul cu... talent. Simfonie de Ajun Parfumul sarmalelor se-mbină magistral Cu al altor bucate gătite tradițional. Alcătuind o simfonie a aromelor, în bloc, Ce-ți agresează sucul gastric, ca un șoc. Rotunjiri O practică a vânzătorilor, în ultimii ani, Este lipsa la cântar și „ciupitul” la bani
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Ionuț și prietenii săi, care colindau în fața geamului. Doamna Angela auzind colinda și cunoscând glasul lui Ionuț, ieși repede din camera Ioanei și se duse în bucătărie, unde ardea un foc bun de lemne și plutea un miros plăcut de sarmale. își petrecu sfânta seară alături de prietena ei, Eva și soțul acesteia, lângă care își găsi într-un fel alinarea. După revoluția din decembrie 1989 doamna Ramona Brădescu intră în posesia a 7 hectare de pământ, fostă proprietate a tatălui său
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lejer, pentru a nu le scăpa la cea mai mică mișcare. Lingura, lingurița și cuțitul se țin totdeauna în mâna dreaptă. Furculița se ține în mâna stângă la felurile de mâncare pentru care folosim în același timp și cuțitul (antreuri, sarmale, friptură, piftie). Când mâncăm numai cu furculița o ținem în măna dreaptă. Atunci când rupem pâinea și când bem sprijinim cuțitul și furculița de marginea farfuriei. Când am terminat de mâncat, cuțitul și furculița se așază în farfurie paralel. Nu introducem
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Pontbriant (1862). Unii consideră că în română a pătruns și din germ. Marmelade. Nume de mâncăruri de sărbători Pe lângă mâncărurile de toate zilele, există unele care se prepară, în mod special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de mâncăruri de sărbători Pe lângă mâncărurile de toate zilele, există unele care se prepară, în mod special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii: nu există niciun cuvânt care să denumească o noțiune abstractă și niciun verb. Există și un al doilea strat de cuvinte turcești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]