3,304 matches
-
naționale tradiționale, se pare că nu au văzut În Rusia o amenințare la adresa identității lor etnice sau naționale. 2. Femei cu vîrsta Între 18 și 30 ani și bărbați cu vîrsta Între 17 și 45 ani Ordinul de deportare Deportările sașilor și șvabilor În URSS au Început În ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua În care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmînd linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. În plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol În eventuala construire a unui stat german În interiorul statului român. De asemenea, În octombrie 1944, România Liberă specifica În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol În eventuala construire a unui stat german În interiorul statului român. De asemenea, În octombrie 1944, România Liberă specifica În legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arătată armatei germane În retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, Încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată În schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți În spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vîrsta cuprinsă Între 18 și 30
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ungaria, Bulgaria și Germania de Est. Numărul total de est-europeni deportați de URSS după război a atins 350.000, deși mulți susțin că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au Început la 22 ianuarie și a continuat pînă la sfîrșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate În această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți În Transilvania Încă din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de care au dat dovadă sovieticii, șocînd și Întristînd populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care În cea mai mare parte locuiesc În regiunea Banat, și sașii, care trăiesc În Transilvania, dar și În Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren: Flucht, Deportation, Enteignung, Entrechtung: Die Siebenburger Sacshen - 23 August 1944 bis 1947, Landsmannschaft der Siebenburger Sachsen in Deutschland, Nürnberg, 1994; Peter Walter Plajer, Lebenszeit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de uniune dinastică româno-maghiară, în „Magazin istoric“, an XXXIII, nr. 11/1999, p. 30-31). 127 A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, vol. 85, f. 164. 128 Ibidem, f. 166; A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 113-114. din Ardeal: românii, maghiarii și sașii; „constituirea unui consiliu restrâns al naționalităților din Transilvania, care ar funcționa ca un fel de organ de administrație, sub egida guvernului regal român“; instituirea unei uniuni vamale româno-maghiare; în cele din urmă, realizarea „uniunii celor două Coroane“ în persoana lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cărucior bărbătesc. Și nu unul de fițe. Stuart se uită cu dispreț la landoul cu poza lui Lulu Guiness, pe care Îl țin În mînă eu. — Domnule Brandon, zilele trecute a venit la noi un domn care făcuse parte din SAS, adăugînd, pe un ton scăzut: ăsta e căruciorul pe care l-a ales. — Îmi place foarte mult, zice Luke Împingîndu-l În față și În spate. Becky, cred că ar trebui să-l luăm pe ăsta. — Ok, aprob, dînd ochii peste
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
, Samuel, tipograf și editor. În ciuda precarității unor date biografice, nu lipsesc informațiile privind identitatea și activitatea tipografului sas din Sibiu. F. este fiul mezin al preotului evanghelic Johann Filtsch. Își însușește de tânăr meșteșugul de tipograf la firma lui M. Hochmeister, desăvârșindu-și pregătirea profesională la Viena și Leipzig. În anul 1826 întemeiază la Sibiu o tipografie, căreia
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
de tânăr meșteșugul de tipograf la firma lui M. Hochmeister, desăvârșindu-și pregătirea profesională la Viena și Leipzig. În anul 1826 întemeiază la Sibiu o tipografie, căreia îi adaugă ulterior o editură și o librărie. Aici se tipăresc calendare destinate sașilor din Transilvania (de pildă, Historien-Kalender, 1851-1852), precum și manuale școlare în limba germană. Fiind oprit importul cărților din străinătate, F. obține totuși în 1861 o autorizație pentru a aduce cărți românești din București, pe care le va desface în librăria proprie
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, I, 155-168; Dicț. lit. 1900, 438; I. C. Chițimia, Cuvânt înainte
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
cu eseul Curiozitățile d-lui Teste, iar Eugen Ionescu e semnatarul unui text intitulat Ex-critic. În H. apar puține traduceri, notabile fiind doar acelea ale lui Eugen Jebeleanu (poeziile Îngerii și E un castel de Rilke și Balada despre preotul sas Stephan Ludwig Roth de Adolf Menschendorf). Alți colaboratori: Ștefan Stănescu, Iulian Vesper, George Drumur, Mihai Novac, Vasile Damaschin, Paul Daniel, Constantin Micu, Mircea Pavelescu. I.M.
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
fapt, modul de clasificare „etnică” s-a reprodus sub alte denumiri Între națiunea majoritară (română) și „naționalitățile conlocuitoare”, maghiară și germană În mod special. Ambiguitatea definirii statutului național era evidență În cazul micilor grupări etnice diferențiate de altele (cum sînt sașii sau șvabii, față de germani, sau secuii, față de unguri). Situația era analoga cu cea a raportului dintre statutul național sovietic și statutul naționalităților sovietice. Urmînd linia Kominternului, a cărui „secție” era, PCR considerase România drept stat multinațional - contrar Constituției Regatului România
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rubrică, pe I.L. Caragiale la împlinirea vârstei de șaizeci de ani, semnalând refuzul marelui scriitor de a se întoarce în țară. O secțiune intitulată „Filologie” se ocupă de probleme ale limbii, precum Em. Grigorovitza cu articolul Înrâuriri românești în limba sașilor din Transilvania. Aurel Ciato (sub semnătura Alco) traduce din poezia lui Lenau, în timp ce Ion Gorun transpune Primul monolog din Faust de Goethe (2/1906), iar Teodor Murășanu tălmăcește Cântece triste de Goethe (5/1912) și din Lenau. Din literatura Antichității
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
amintiri referitoare la gruparea „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim, iar Ion Dur se ocupă de monografia lui Ilie Guțan despre Cercul Literar de la Sibiu. O chestiune frecvent dezbătută în acești ani e abordată și în articolul Avatarurile postmodernului de Alina Sas. Se mai tipăresc traduceri de Hans Magnus Enzensberger, Wolfgang Borchert și Wolf von Aichelburg. Din numărul editat în 1996 sunt de semnalat discursul de recepție la Academia Română ținut de Ștefan Augustin Doinaș (referitor la Cercul Literar de la Sibiu), un studiu
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton. Ca și prima tipăritură coresiană în limba română, Întrebare creștinească (1559), Palia de la Orăștie decurge și ea dintr-o inițiativă a reformaților ardeleni (sași și maghiari, deopotrivă), de a calviniza sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii. Faptul acesta (al inițiativei reformate) nu știrbește cu nimic importanța celor două
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
hipergamii” -, precum arată eforturile lui Bogdan al III-lea de a obține - soli fuseseră marele logofăt Ioan Tăutu și vistiernicul Isac - mâna sorei regelui Poloniei) în seria matrimoniilor domnești sunt ceva mai rare (grecoaicele care s-au măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia și Simion Movilă, circaziana Ecaterina - dovadă că impresiile iluminiștilor din veacul al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Petru Rareș a fost mai „prolific”. Copiii lui (făcuți cu cele două soții legitime - Maria și Elena-Ecaterina Brancovici -, cu săsoaica Ecaterina din Brașov și cu încă o concubină) - Maria, Ana, Stana, Maria, Bogdan, Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin și Eufrosina - alcătuiesc un șir lung, completat de încă un fiu și de o fiică, cu nume neștiute. O domniță venită de la Viena Radu Șerban (ultimul mare căpitan al lui Mihai Viteazul, boier bogat - cele 71 de sate și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Când se răsculau împotriva Domniei, locuitorii din Lăpușna vizau chiar vârful ierarhiei feudale își puneau în frunte un posibil înlocuitor al celui care îl nemulțumise. Așa au procedat și când s-au ridicat contra excentricului (confesional și ca purtare) Iancu Sasul, extorcator inventiv. Pretendentul s-a numit Ion Vodă Lungul. Să-l ascultăm pe Ureche povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unde se refugiase încărcat de bogății (mulți galbeni - peste 30.000 - luați din visteria Moldovei, hârtii de valoare, haine scumpe, ceasuri, pietre prețioase, bijuterii din aur, blănuri 149), căci aflase că turcii l-au mazilit) a fost ucis și Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Rareș și Domn al Moldovei din decembrie 1579 până în septembrie 1582. Din ordinul regelui Ștefan Báthory, crainicii au citit acuzele aduse fostului Domn al Moldovei, din care învinuiri reieșea nerespectarea tratatelor și a alianțelor (nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon vina familiei Rákóczy283. Se știe cu siguranță că trimișii lui Radziwstt, Mirski și Mierzynski, nobili leși, care au adus la Iași inelul de logodnă și daruri bogate pentru viitoarea mireasă, s-au înapoiat în Polonia cu încuviințarea dată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
comercianți erau greci, italieni (care transportau stofe din Franța, Italia, Germania, țările de Jos, dar și din Răsărit, încă din veacul al XIII-lea, și le desfăceau în porturile de la Marea Neagră dominate de genovezi), raguzani, armeni și nemți din Lvov și Cracovia, sași din Transilvania. Pe aceste linii comerciale soseau în țările Române catifelele italiene lucrate la Veneția și la Florența 294 (un acoperământ de mormânt la Mănăstirea Bistrița din Oltenia, obținut prin transformarea - procedeu curent - a unui veșmânt de Curte, este făcut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo și Florența 296. Sașii vindeau pe piețele românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach”, adică stacojiul écarlate (scarlatto - pentru italieni, cocârlat - pentru români) și Schay, foarte căutat de creatorii români, care îl numeau sai297. Din Răsărit negustorii aduceau mai ales
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]