126,475 matches
-
răscruce care să alunge duhurile rele... Andrei Solomon, de 79 ani, meșter de instrumente populare (fluierar) din Sarata Galbenă la fel a fost menționat ca printre altele, că este așa meșter...Mai mult nimic, cu asta s-a terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei, fiindcă fac și eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune nu s-a pomenit nimic despre acest sat, cu toate că am
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
altele, că este așa meșter...Mai mult nimic, cu asta s-a terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei, fiindcă fac și eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune nu s-a pomenit nimic despre acest sat, cu toate că am vorbit despre el, când s-a filmat emisiunea, menționând, că e mai vechi decât Căzăneștii cu mai mult de două secole...S-au filmat multe secvențe
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei, fiindcă fac și eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune nu s-a pomenit nimic despre acest sat, cu toate că am vorbit despre el, când s-a filmat emisiunea, menționând, că e mai vechi decât Căzăneștii cu mai mult de două secole...S-au filmat multe secvențe, dar care nu au fost arătate în cadrul emisiunii așa ca: expoziția meșteriței
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
mă întreb: a cărei culturi, când se operează cu niște noțiuni necunoscute ca «saralii», care nici într-un DEX nu există. Mai e o problemă pe care nu știu cum s-o dezleg: la începutul filmului despre Căzănești, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
o dezleg: la începutul filmului despre Căzănești, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum menționează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare nu acest mesaj au dorit să transmită prin intermediul
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum menționează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare nu acest mesaj au dorit să transmită prin intermediul acestei emisiuni «JurnalTV»-ul nostru național independent
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
și la Săiți... PS. Nu doresc să privesc astfel de emisiuni. Ori www.jurnal tv.md face niște emisiuni bune, chiar și acel ASFALT, dar să dezvăluie un subiect în întregime, bine aranjat, dacă despre o lacalitate, apoi să oglindească satul acela din toate aspectele: cultural, social, economic ș.a., să nu facă o competiție de «alergări» prin ele!... Referință Bibliografică: Asfalt de Moldova sau...manipulare? / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
bragadiru îi la crâșmă la o bere, auzi neică, ori ești prost oare vrei să faci pe prostul sau poate că ești anost și ce întrebi, nu-și are rostul, unde merge, ști tu bine la Mitică în cap de sat căci Gheorghe iarăși vine de la birt diseară beat, și te uită tu la Leana ce fund și țâțe are nu-i păcat de ea sărmana că e tare simțitoare, auzi neică, ști ceva pentru o așa făptură eu o las
INTRARE ÎN PĂCAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1480054602.html [Corola-blog/BlogPost/368759_a_370088]
-
Citind această monografie am dedus că Alexandru Moisi este originar din comuna Coronini, și cu toate că a funcționat precum se autodefinește, învățător-director în Moldova Nouă, nu și-a uitat originea de a spune lumii că s-a născut în Coronini, un sat destul de neimportant prin acele vremi. Ce aflăm totuși din susamintita monografie? Se face o incursiune în istoria locurilor de unde aflăm denumiri care s-au păstrat până în zilele noastre; stânca Babacaia cu o interesantă legendă, Cralievăț - ce înseamnă Culcușul Regal, cât
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
anumită sumă au uitat de el. Doar o soră când și când își mai aducea aminte de el. Singura care semăna cu maică-sa. Cea mai mare bucurie a vieții lui a fost atunci când l-au invitat la sărbătorirea fiilor satului. Câteva profesoare nu s-au lăsat până nu i-au sărutat mâna, voiau neapărat să sărute mâna unui artist cu care erau contemporane. Și care învățaseră la aceeasi școală cu el. Îmi povestea cât de greu i-a fost, fără
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 13 SEPTEMBRIE: CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Ioan s-a născut în sec.XV sau prima jumătate a sec.XVI-lea în satul Silvașul de Sus din Țara Hațegului și a intrat de tânăr în obștea mănăstirii Prislop, aflată în mijlocul unei păduri de mesteceni. Mănăstirea se pare că a fost ridicată de sfântul Nicodim de la Tismana sau de ucenicii săi, pe locul unei
CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/13_septembrie_cuviosul_ioan_d_ion_untaru_1379040855.html [Corola-blog/BlogPost/365030_a_366359]
-
să-l întoarcă de pe drumul cel bun și să-l izgonească din nou în lume. Pentru că diavolii nu ispitesc pe cei păcătoși, ale căror suflete se află deja în stăpânirea lor. Primise de la Dumnezeu darul vindecărilor și multă lume din satele apropiate venea la dânsul luând tămăduire. Într-una din zile, pe când sfântul cioplea cu dalta o fereastră la chilia sa, un vânător de pe versantul celălalt al peșterii, crezând că are de-a face cu vreo sălbăticiune, l-a împușcat curmându
CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/13_septembrie_cuviosul_ioan_d_ion_untaru_1379040855.html [Corola-blog/BlogPost/365030_a_366359]
-
au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, a cărui viață o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Visul parca-i hibernat Printre gânduri cam trecute Hibernate-n trup târziu Printre bătălii pierdute Nu mai sunt argintul viu. Mă grăbeam să fiu cu tine Biet hoinar am fost destul Stele mi-am tras peste mine De-intuneric sunt satul Seri puștii la malul mării Cânt șoptit de un talaz S-alung jalea depărtării Să alung al tau necaz Suspendat în vremi tăcute Amintind că o să fiu Un bunic cu gânduri multe Ce renaște-n seri târziu! Popean Valer,Târnăveni
UN BUNIC CU GÂNDURI MULTE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1493186942.html [Corola-blog/BlogPost/362182_a_363511]
-
țipam prin ploaie, ne simțeam bine, și-mi venea să cânt, să dansez. Vara sosea cu hohote de grâu, cu cicori de ploaie cântând; tu, cu rochia udă ca-n copilărie, te agățai de inima mea râzând. Și fugeam către sat pe un drum, ținându-ne de mâini amândoi; o, pământul era de apă acum, și-ți vedeam sânii, aproape goi. Referință Bibliografică: TE AGĂȚAI DE INIMA MEA / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1788, Anul V, 23 noiembrie
TE AGĂŢAI DE INIMA MEA de GEORGE PENA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_pena_1448307900.html [Corola-blog/BlogPost/342873_a_344202]
-
să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
față de copii avem obligația să le dăm dreptul să se nască, dreptul la viață. Apoi trebuie să organizăm societatea într-un fel sau altul, astfel încât să le dăm speranță, curaj și încredere tinerilor. Mă uit la ei când merg prin sate și-i văd ca pe niște oi rătăcite, au făcut școala și nu mai știu ce să facă cu ea, au îmbrăcat haina de orășean și acum nu pot să îmbrace hainele de țăran. Trebuie să le redăm speranța în
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
iubitoare de frumos. Fie orașul Oradea unde și-a început activitate ca profesor de Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Luminisuri_cu_gandul_si_sufletul_spre_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
mine, au fost respinși la admitere. O parte au plecat imediat în Israel. Eu am mai dat o dată examenul și l-am trecut. Astfel am învățat lecția perseverenței. Altă dată, la terminarea Facultății de litere, am primit repartizare într-un sat, deși reușisem a doua pe țară. Mulți absolvenți cu note mici au renunțat la post și și-au luat supliniri în București, chiar dacă nu erau bucureșteni. Eu m-am ținut de litera legii. Dezvoltatul meu simț al dreptății a primit
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
și i se permite să plece în lume cu scopul de a merge să afle „de unde curge acest râu” (Desnățuiul). În atingerea acestui scop, tânărul trăiește rușinea și frica, trăiește veselia și tristețea, parcurge condiția de străin între oamenii unui sat de pe Desnățui. Acestea sunt un fel de probe în „cunoașterea pe care, zice el resemnat, trebuie s-o capăt”. Se îndrăgostește de o fată și constată că „pe cât te arunci întru cunoaștere, cu atât știi mai puțin”. Finalmente, se căsătorește
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
trebuie s-o capăt”. Se îndrăgostește de o fată și constată că „pe cât te arunci întru cunoaștere, cu atât știi mai puțin”. Finalmente, se căsătorește cu fata și au mulți copii. Decizia tânărului conduce la întemeierea sfântă ca topos a satului de pe Desnățui. Cea mai valoroasă nuvelă a volumului și una dintre cele mai valoroase din literatura română este „În drum spre casă”. Ea se constituie ca un lung monolog la miezul nopții pe ploaie. Am zice că avem de a
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
în banca ta, că, degeaba, doar te faci de râs”. Pe drum, Paul Zărnescu reflectă la slujbă, la faptul că are de săvârșit o înmormântare. Constată că este neputincios și învins. Se știe conștiincios, acceptă pedeapsa, dar nu poate lăsa satul fără slujba de înviere. Mașina se defectează și pornește spre sat pe o motocicletă. Împreună cu motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
drum, Paul Zărnescu reflectă la slujbă, la faptul că are de săvârșit o înmormântare. Constată că este neputincios și învins. Se știe conștiincios, acceptă pedeapsa, dar nu poate lăsa satul fără slujba de înviere. Mașina se defectează și pornește spre sat pe o motocicletă. Împreună cu motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii”. El a fost lovit de Lică a lu’Scriitoru la o
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
fiind nevoită să lucreze și ea la stat pe un salariu mic. De cănd mă știu, am adorat natura cu toate splendorile ei și, adesea, mă plimbam împreună cu un grup mare de copii din comună, în pădurile din împrejurimi, în satele din jur și chiar în grădina casei mele, o grădină imensă, contemplănd tot ceea ce mă înconjura și rămăneam uimită chiar și de tremurul unui firicel de iarbă, nefiind vreo urmă a adierii văntului; îmi dădea senzația că tot ceea ce ne
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]