1,625 matches
-
rămână, multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Universul ilustrat”, „Revista literară”, „Familia”, „Liga literară”, „Literatorul”, „Literatura și arta română”, „Epoca”, „Cronica”, „Sămănătorul”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Luceafărul”, „Minerva”, „Seara”, „Flacăra”, „Capitala” ș.a. În același interval, în afara unor broșuri iscălite Adina G., tipărește volumele de nuvele Spre moarte (1897) și Satana (1912), romanele Străbunii (1900), Dușmani ai neamului (1904) și Iluzii (1908), poemele dramatice Eglè (1901) și Doamna Oltea, mama lui Ștefan (1906), piesa Blestemul (1904) și volumul de poezii În zări de foc (1915). În periodice i-au rămas alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
arată ca un memorialist înzestrat. SCRIERI: Spre moarte, București, 1897; Akmiutis, București, 1898; Străbunii, București, 1900; Eglè, București, 1901; Blestemul, București, 1904; Dușmani ai neamului, București, 1904; Doamna Oltea, mama lui Ștefan, București, 1906; Iluzii, București, 1908; Cumpăna, București, 1912; Satana, București, [1912]; În zări de foc, București, 1915; Valea Albă, București, 1919; Drumul sângelui, București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
cine apare din senin în spatele meu! Spune-ți domnule, ce doriți? MEFISTO: Mă amuză faptul că îmi spui domnule! (râde) Spune-mi pe nume: Diavole Mefisto! FAUST (se îngălbenește la față și exclamă) Diavol! Doamne Dumnezeule! (își face cruce) Piei Satană! MEFISTO: Ei, nu dispar eu chiar așa de ușor! Și nu-I mai pomeni numele! Din cauza Lui am ajuns în situația asta de renegat și izgonit din Rai! Pentru că voia să ne transforme pe toți în supușii Săi! În timp ce el
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
înaltă semnătură pentru a da credibilitate celor doi consilieri? După cum se vede, comuniștii nu-i cruță pe acești slujitori ai bisericii, căci informațiile date de ei rămân la dosare oficiale și istoria va constata. Căci trăim o vreme de Apocalips. Satana dă târcoale turmei sfinte spre a prinde pe mulți. Dacă înșiși păstorii se lasă prinși, cine va păzi oile? Și totuși, împotriva persecuțiilor violente sau insidioase, a calomniei, a intimidărilor și a propagandei, credința (creștin-ortodoxă, catolică, greco-catolică și protestantă) continuă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ironică a unui râs blând, bonom. Linia aceasta e continuată în numeroase alte volume, proză scurtă sau romane: Duhovnicul maicilor (1929), Pocăința starețului (1931), Ucenicii Sfântului Antonie (1933), O zi din viața unui mitropolit (1934), Cazul maicii Varvara (1937), Jocul satanei (1947) ș.a. Cel mai bun roman al scriitorului, Alegere de stareță (1932), cu o intrigă strânsă, dinamică, schimbări de situație surprinzătoare, personaje vii, excelent individualizate, rămâne scrierea în care originalitatea, savoarea formulei sale se manifestă pe deplin. În celelalte S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
București, 1942; O noapte cu ghinion, București, 1942; Preot fără voie, București, 1943; Măgarul ciobanului, București, 1944; Cartea pustnicilor, I-II, București, 1945; Chimiță R. Ilie, școlar și hoinar, București, 1947; Doi colegi, București, 1947; Haine vechi..., București, 1947; Jocul satanei, București, 1947; O anchetă, București, 1949; Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și smerenie. Alegere de stareță, pref. Dumitru Micu, București, 1958; Amintiri din mănăstire, pref. Dumitru Micu, București, 1962; Alegere de stareță. Ucenicii Sfântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
lamentabil eșec... Viața mea însă nu era marcată doar de povești triste. Am trăit din plin și momente interesante, bogate din punct de vedere emoțional, cu trăiri mult mai intense decît cele oferite de celebrul Loz în plic. Povestirea "Comoara satanei" (p. 59) nu-i o ficțiune. Și acum am certitudinea că această comoară există. Eforturile mele, soldate cu eșecuri succesive, mi-au înfrumusețat viața de copil fără bucurii, blamat și marginalizat de un regim cu oameni odioși. Am înțeles de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
voinici.... Niște criminali, spun apăsat. Ce? întreabă toată lumea cu gura căscată. Niște criminali, au vrut să mă dea la lupi. Băieții povestesc și toți rîd cu gurile pînă la urechi. Rîdeți ca proștii, spun eu și încep să plîng. Comoara satanei pe bune Mina Danifield, nemțoaică venită cu toată familia în satul Ghireni pe la 1800 și ceva, mai mult de cinci zeci de ani, era o muiere strașnică și făcea copiii cu soțul său Gheorghe mai ușor ca pe găluște. Nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sa. Bătrîna a început să plîngă și mi-a scos o poză făcută la Cernăuți. Era Saveta cea superbă, domnișoara cea deșteaptă și care arăta plesnind de sănătate. Făcea toată treaba doctorului, suspină bunica. Avea mare încredere în ea? ischitește satana de nepot, adică eu. Lăsa totul pe mîna ei, trata și bolnavii cum îi spunea el. Și la război? aduc vorba șiret. Da. A lăsat totul în grija ei. Și tiparnița de bani? Poate. Mie nu mi-a zis nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grija ei. Și tiparnița de bani? Poate. Mie nu mi-a zis nimic. Bunico, dar dacă o fi fost, unde crezi că putea s-o îngroape? Nu știu. Poate tot pe acolo, pe la conac. Dar este blestemată. A preluat-o Satana și de asta cred că mi-a omorît fata, ca să nu mai știe nimeni unde este. Părul mi s-a zburlit pe mîini și chiar pe cap și m-am înfiorat. Și oare cei care ar căuta-o.... I-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cît degetul mare. Inima îmi bate cu putere și repede ca la păsărelele colibri. Harști, harști se auzea monoton secera și deodată "harști" și o jumătate din degetul inelar de la mîna stîngă. Sîngele curgea în jet și eram convins că Satana mi-a venit de hac. Am strîns rana cum am putut, cu o bucată de cămașă și am alergat 2 km spre casa. Mama m-a luat în focuri, nepăsătoare, mișcîndu-se foarte încet și țipînd: Lasă că nu îți ies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
poate cu mai multă chibzuință și tehnică, ce zici cititorule, nu ne asociem să mai facem o încercare? Am nevoie de o asociere cu cineva care a fost ajutat de mine și apoi a început să joace și rolul de Satana... Dintr-ațîția s-o găsi vreo unul... să-l accepte Tartorul de pe la Crasnaleuca. În vremea foametei... Fratelui meu, Mihai Tataie, mi-e foame... N-are tata nimic. Acuși ajungem acasă... Drumul de la Botoșani spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cumătra cu coasa va izbăvi Iașul de un primar nepriceput, gîndeam cu o ironie camuflată. Ți-ai găsit! Eu zic că Dumnezeu m-a ajutat să nu mă îmbolnăvesc, dar dușmanii mei sînt convinși că am făcut un pact cu Satana. Cum-necum, n-am răcit deloc și am petrecut o seară sofisticată, unică. Iranienii sînt gazde desăvîrșite și dacă te uiți mai atent la un obiect de prin casă, se grăbesc să ți-l ofere. Eu, neștiind obiceiul, am admirat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adus aminte de prietenii din Iran. Și acum îmi încălzeam corpul cînd pe o parte, cînd pe alta și Dumnezeu (zic eu) m-a ocrotit de boleșnițe și de data aceasta, ca Președinte al Consiliului Județean. Alții invocă din nou Satana, dar să nu-i credeți, pentru că și eu am făcut o faptă bună în viața mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta mea ca să-i dau un rachiu și nu de puține ori i-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se constatase că moșului îi lipsea o doagă, după alte surse chiar trei, și oamenii îl evitau. Zvonurile circulau repede și aproape toți știau acum că bătrînul Cazacioc dresa șerpi, mînca cîini și pisici și chiar făcuse un pact cu Satana. După ce și-a recăpătat cele zece hectare pe un deal izolat dintre două sate, și-a făcut un bordei și s-a mutat acolo de tot. Cazacioc avea și facultate, lumea nu știa ce anume și cred că nici el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este un om minunat, mă susține. Dacă te susține, atunci încearcă... Bădia alerga peste tot și ne demonstra că are o energie debordantă. N-avea somn, n-avea odihnă și pe deasupra era plin și de idei. L-am văzut pe Satana, nea Costică. Foarte bine, ce mai spune? Știe că-l cotonogim rău de tot și de data asta. Dar este cam bolnav, palid și cu ochii înfundați în cap. N-o mai duce mult! Pușchea pe limba matale, Bădie. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
credeți că nu o să-i duc o coroană de flori? Așa era Bădia, om cu suflet de creștin pentru adversarii care crapă. Eu încerc să schimb discuția dar el se încăpățînează să-mi spună planul lui. Dacă, mă rog, crapă Satana, eu zic să-l punem în locul lui pe Scaroțchi ăla de profesor. Este omul nostru! Bădie, te-ai prostit de tot, du-te după articolele de protocol. Vin oamenii ăia și să-i primim frumos. Alerg, nea Costică, alerg. Bădia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mine... Ce ai tu în plus? zîmbea pișicher clientul. Ernestina, țipa Zenaida. Ernestina apărea într-o ținută transparentă, leneșă, căscînd de mama focului. Ce vrei? Vreau să dorm... Domnul vrea să vadă... diferența. Blegul ăsta?! Ce, eu îs capră?! Ptiu, Satană! După remarcile făcute, mai cască o dată și pleacă alene. Cînd să închidă ușa, mai aruncă cîteva cuvinte: Auzi, ce maimuțoi scîrbos! Doritorul de amor se pleoștea ca o plantă fără apă și devenea mai bleg decît era. Vezi ce proastă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mă revolt aproape. Mi-i ciudă. Mă trezesc vorbind: Ascultă cucoană, în mare belea ne-ai băgat... Eram convins că Eva o să mă scuipe între ochi și mă feresc pripit. Ceva mă răscolește al naibii de tare. Uite-o cum mă privește, Satana, mă trezesc spu nînd prostii. Da, din cauza ei, nu m-am mai putut concentra... Adam merge cu genunchii puțin îndoiți, ca un cimpanzeu, are mîinile cam lungi, fruntea cam teșită. Cam tontălău. Sau prostălău dacă vă place mai mult. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să moară, vreau numai să piardă alegerile... Oamenii însă nu mă aud. După un timp, Liviu se liniștește, îmi face din ochi și rîde. Apoi înțepenește așa, liniștit. Slavă Domnului, zic. N-aș mai fi fost om dacă îl lua Satana de pe acum... Cei trei oameni își revin. Sînt obosiți. Unul din ei apucă smocul de decupaje din nucă de cocos și-l dă prin praful de pe altar. Apoi se uită cu toții atenți la urmele lăsate în praf. Cercetează minuțios fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la cruce 53 Cu uratul la Conac 56 Comoara satanei 59 În vremea foametei... 63 Scorneli de-ale lui Jules Verne 65 Confratele Onofrei 69 Pușca lui moș Saldaru 72 Herman 75 Nebunii 79 Eroi și capcane meșteșugite 82 Supa Dracului 85 Apa Prutului 89 Cam scump somnul de la Prut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
E o tehnică de reținut. Părintele recita slujba cu o viteză amețitoare. Precum Ilie Dobre în zilele lui de glorie. Îi sfătuia pe nași să se așeze cu fața spre apus și să scuipe așa, ușor. Să se lepede de Satana și să scuipe, dar cu milă, zicea, pentru ca precipitațiile, jetul salivar să nu-i terfelească imaginea domnului Cutare, care uite că se proptise în ușa bisericii. Și botezul a curs așa, în același ritm glumeț, ghiduș. O slujbă amuzantă, comică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de Jerez, care întors în Spania, în localitatea sa Ayamonte, ar fi adus foi de tutun și semințe, pe care le-a cultivat în gradina sa. A fost surprins fu-mând și condamnat la închisoare de Inchiziție cu acuzația că "doar Satana poate da omului puterea de a scoate fum pe gură"! Tutunul ar fi fost adus în Franța, la 1559, de către Jean Nicot, ambasador la Lisabona. Regina Caterina de Medici l-a folosit pentru tratarea migrenelor, fiind cunoscut ca atare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mode și epoci. Deja în secolul al IV-lea ». H., filosoful platonician Heraclit din Pont vorbește de fenomenul deplasării infernului subteran în cer, caracteristic perspectivei acelei perioade de neliniște care va vedea înflorind, mai tîrziu, cosmogoniile gnostice; o acțiune a Satanei, pe care Eminescu o rezumă de o manieră surprinzătoare în același poem: „Tu ai smuncit infernul ca să-l arunci în stele”. Destinul astfel determinat de astrele demoni (vezi arhonții din mitul lui Mani) îl scapă pe om de cea mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]