1,927 matches
-
Victoria asupra trufașului Darie, cucerirea Persidei, războiul cu Por, împăratul Indiei, sunt cele mai însemnate isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind și câteva mici istorisiri satirice, cu intenții moralizatoare. Condamnat la un sfârșit tragic, prevestit de prorocul Ieremia, împăratul moare otrăvit de unul dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
de funcția activă a superstiției și a supranaturalului. În Proza lui Pavel Dan (1943), explică originalitatea realismului din opera scriitorului prin „sondarea adâncurilor misterioase ale conștiinței”, prin predispoziția spre afirmare a unui determinism metafizic, sugerat de „semne” oculte, prin intenția satirică și nuanța pesimistă. Dintre numeroasele articole și note privind actualitatea literară, se detașează prin dimensiuni și substanță cele despre Henriette Yvonne Stahl, George Popa și Emil Giurgiuca. Un pronunțat caracter de critică a textului au și multe dintre cronicile sale
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
observația atentă, pătrunzătoare, asupra ambianței, a timpului prezent ori istoric, ce apasă asupra lor. Schițele și povestirile din Vizitele necunoscutei (1983) sunt, stilistic vorbind, mai moderne, pentru ca în romanul panoramic Despre societatea vitelor eroine (1996) să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
, revistă satirică săptămânală apărută la Iași, de la 16 aprilie 1861 până la 26 aprilie 1862. Redactor responsabil era I. V. Adrian. B., prima publicație satirică din Moldova cu o apariție mai lungă, confirmă prin conținutul ei orientarea politică unionistă și democratică a întreprinzătorului
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
, revistă satirică săptămânală apărută la Iași, de la 16 aprilie 1861 până la 26 aprilie 1862. Redactor responsabil era I. V. Adrian. B., prima publicație satirică din Moldova cu o apariție mai lungă, confirmă prin conținutul ei orientarea politică unionistă și democratică a întreprinzătorului și neobositului ei redactor. Dar tonul articolelor politice, al pamfletelor și satirelor în versuri apărute în paginile revistei este, de cele mai multe ori
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
de cuvinte rudimentare. Țintele revistei sunt antiunioniștii, „reacționarii” de toate orientările, susținătorii ideii de a se aduce pe tronul Principatelor un prinț străin. Se critică, de asemenea, la rubrica „Taifasuri parlamentare”, activitatea Camerei Legislative. B. atinge astfel cu aripa lui satirică toate aspectele vieții politice naționale, așa cum la București proceda, în același timp, „Nichipercea”. Nu se satirizau însă numai aspectele vieții politice. Rubricile „Scene din viața privată” și „Scene din regiunile amoroase” adăpostesc scrieri satirice și umoristice îndreptate împotriva unor moravuri
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
B. atinge astfel cu aripa lui satirică toate aspectele vieții politice naționale, așa cum la București proceda, în același timp, „Nichipercea”. Nu se satirizau însă numai aspectele vieții politice. Rubricile „Scene din viața privată” și „Scene din regiunile amoroase” adăpostesc scrieri satirice și umoristice îndreptate împotriva unor moravuri ale mediului orașelor de provincie, împotriva lipsei de cultură, a lustrului aparent de civilizație ș.a. O suită de articole are ca subiect situația Teatrului Național din Iași, privită sub toate aspectele: scopurile unui teatru
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
spectacolelor. Cea mai mare parte a materialului publicat este scrisă de I. V. Adrian, care-și tipărea aici și multe dintre poeziile sale. Colaboratori au fost Gh. Tăutu, cu satire politice, și V. A. Urechia, cu articole, versuri umoristice și satirice, fabule. De câteva ori a colaborat B. P. Hasdeu și este posibil ca și unele dintre pseudonimele cu care sunt semnate multe dintre articolele politice din revistă să-i ascundă participarea. R.Z.
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
vieți romanțate. Își traduce în franceză o parte din opera poetică. Sub titlul Brises d’Orient, cu o prefață de Philarète Chasles, volumul vede lumina tiparului în 1866, la Paris. Tot în 1866, a scos „Eumenide sau satire politice”, jurnal satiric în versuri, iar în 1869 IeIele, „grame și epigrame politice”. Publică, în 1867, poemul Conrad și, cu titlul schimbat, a doua ediție din jurnalul drumeției la Ierusalim și în Egipt, drame istorice: Mihai Viteazul condamnat la moarte (1867), Ștefan Vodă
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
apoi Studii critice asupra istoriei române, schițe bibliografice. Aici apare scrierea Copilăriile lui Iancu Moțoc de B. P. Hasdeu, prima versiune a Ursitei, cu indicația că este un fragment dintr-un roman. Cu publicistică militantă, antirosettistă, dar și cu poezie satirică, participă și C. D. Aricescu, un timp și administrator al gazetei; versuri scriu Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, precum și Gh. Tăutu, G. Baronzi, M. Zamphirescu, Al. Depărățeanu; lui V. Alecsandri i se republică, sub pseudonimul Vlad Moraru, fabula Moara de vânt
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
să citești lucruri cuvioase/ Fără ca trupul să se poată împotrivi și să scriu/ Și să-mi scrii.” Un an mai târziu, în 1994, B. publică un savuros volum de proză, Te pup în fund, Conducător iubit, cu pagini de sarcasm satiric și funambulesc, lansând un personaj memorabil (IF-ul), în linia figurilor Curții cu miracole, un amestec de haiduc local și James Bond, de Lică-fante-de-Obor, Terente și Zahei, demon și dandy, coțcar și Crai, dar nu de Curtea Veche, ci de
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
dragoste (1962), scrisă tot în stilul lui Preda. Alte povestiri în stil jurnalistic din această fază nu scapă de clișeele literare ale momentului. Stilul epic capătă originalitate și autorul se impune prin volumul Sufereau împreună (1965). Talentul lui umoristic și satiric are mare audiență la public (Oameni cu simțul humorului, 1964, Iubirea e un lucru foarte mare, 1967 - schițe despre Tanța și Costel, ulterior dramatizate și interpretate admirabil de Octavian Cotescu și Coca Andronescu; Umor, 1970, La iarbă albastră, 1973 etc.
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
schițe despre Tanța și Costel, ulterior dramatizate și interpretate admirabil de Octavian Cotescu și Coca Andronescu; Umor, 1970, La iarbă albastră, 1973 etc.). B. face, cu succes, și cronică sportivă (Fotbalul-joc de bărbați, 1971), scrie reportaje, mici eseuri morale, portrete satirice. Unele sunt ocazionale, efemere, dar printre ele pot fi descoperite și fragmente literare autentice. Originalitatea talentului comic se vede limpede în volumele, mai sever selectate, Pompierul și opera (1976), Dragoste bolnavă (1980), Umorul la domiciliu (1981). Multe dintre aceste narațiuni
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
genere, romanul are substanță. A devenit, ulterior, scenariul unui film realizat de Lucian Pintilie. Pentru activitatea lui literară, B. a fost distins cu Premiul Academiei (1971) și, de mai multe ori (1968, 1973, 1979), cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În literatura satirică și umoristică mai veche, subiectele erau luate din lumea mahalalei și lumea cazonă. B. și alți prozatori satirici postbelici își caută temele în spațiul comerțului socialist, al administrației publice (birocrația) și al căminului. Gestionarul necinstit și patetic, vârstnicul adulter, femeia
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
comedie a limbajului, savuroasă chiar atunci când e îngroșată. Nu atât fonetismele - acest „material de limbă” era apreciat de Sextil Pușcariu, bunăoară - ori topica enunțurilor, cât fixații snoabe, cu precădere latinomania, formele corupte, citatele maltratate, sintagmele aberante, poncifele contribuie la portretizarea satirică. În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal Zăbăilă, Hercules Bețigaș ș.a.) urcă ceva din sevele comediei burlești aflate în subsolul Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu. G. Călinescu detecta la B., descendent al lui Victor Vlad Delamarina întru ilustrarea umorului dialectal, tocmai
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
București, 1965; O raită prin pădurea de întâmplări, București, 1966; Duminica lucrurilor, București, 1968; Întâmplări din primul vis, București, 1968; Săgeata albă, București, 1968; Numărați până la unu, București, 1969; Berbecul zburător, București, 1971; Cuptorul de ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta, București, 1972; Imnurile verii, Cartea proverbelor, București, 1973; Cocorii de iarnă, București, 1973; Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iași, 1974; Cascada, București, 1974; Cresc odată cu țara, 1974; Insula manechinelor, București, 1975; Ambarcațiunea eroică, București, 1976; O.R.A.
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
albă, București, 1968; Numărați până la unu, București, 1969; Berbecul zburător, București, 1971; Cuptorul de ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta, București, 1972; Imnurile verii, Cartea proverbelor, București, 1973; Cocorii de iarnă, București, 1973; Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iași, 1974; Cascada, București, 1974; Cresc odată cu țara, 1974; Insula manechinelor, București, 1975; Ambarcațiunea eroică, București, 1976; O.R.A. (Opinii, reportaje, anchete), București, 1976; Diamantul viu, București, 1978; R.I.T.M., București, 1978; Pământul plat. Romanul unui vis, București, 1979; I.M.N. (Impresii
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
națională”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Ilustrațiunea”, „Gazeta Capitalei”, „Cele trei Crișuri” ș.a. O mare parte din aceste scrieri e adunată în volumele Din virtuțile neamului (1913), Sclipiri patriotice (1914) și Spre lumină! (1939). Piesele care se păstrează - Minorii și Dezordine - se vor satirice, însă inabilitatea autorului e vădită: pe de o parte, se acumulează detalii naturaliste și șarjări excesive, pe de altă parte, intriga alunecă în melodramă, sfârșitul fericit datorându-se unor intervenții exterioare, neverosimile. Intenția moralizatoare devine predică și lecție directă în
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
de vizionar, știind să fie dur, șfichiuitor, vindicativ. Virulența lui pamfletară - prevestindu-l pe N. D. Cocea - nu cruță deloc instituțiile timpului. Totul, sau aproape totul, i se pare o farsă sinistră, un spectacol de bâlci, penibil și caraghios. Verva satirică a polemistului se proiectează în creionări acide, vizând diverse specimene din viața politică ori din presă. După modelul lui Caracudi al lui Caragiale, B. conturează tipul gazetarului fără principii și fără scrupule. Părerile lui asupra artei preiau idei ale lui
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
E. I. Bedinghaus - sunt tipărite în „Democrația” și „Adevărul”. O încercare dramatică, Virtute militară, ancorează în tematica predilectă a autorului, angrenat în campania antimilitaristă din epocă. Spiritual, caustic, cu un gust pronunțat pentru caricatură, B. este un Daumier al prozei satirice românești. Moș Teacă (1893) e o șarjă enormă a mentalității de tip cazon. Inspirându-se din creația lui Charles Leroy, Le Colonel Ramollot, scriitorul a fost acuzat că ar fi comis un plagiat. Moș Teacă apare însă ca un personaj
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
scrisă în 1838, apărută în 1860), unde sunt vizate năravuri și instituții ale vremii. B. a mai compus fabule, cu pronunțat iz anecdotic, și, de asemenea, epigrame, fiind printre primii la noi care au cultivat această specie. Proza, de colorit satiric (Relația voiajului meu ce am făcut cu tata la deal), constă mai ales în tălmăciri, prelucrări, localizări. Un titlu ciudat are satira filologică, în veșmânt alegoric, Divanul dobitoacelor filantropicoase, filodicoase și filopatricoase. În comedia de moravuri, B. anticipă, într-o
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
Maxim Gorki” din Moscova (1969), lucrând apoi ca redactor la revista de satiră și umor „Chipăruș” și la ziarul „Moldova suverană”. A fost o vreme director al Biroului de propagare a literaturii. A avut de suferit de pe urma volumului de poezii satirice Săgeți (1972), care viza sistemul totalitar și care a fost retras din librării. Chiar de la primele apariții editoriale - Cale bună, Ionele! (1962)și Soare cu dinți (1962), Trandafir sălbatic și Parodii (1965) -, C. se afirmă ca un umorist de vocație
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Cale bună, Ionele! (1962)și Soare cu dinți (1962), Trandafir sălbatic și Parodii (1965) -, C. se afirmă ca un umorist de vocație, înzestrat cu un acut simț al observației. Îmbină lirismul sentimental (scrie și lirică propriu-zisă) cu notația ironică și satirică, maliția cu poanta umoristică, particularități evidente și în următoarele volume: Stele verzi (1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976), Vatra (1980), Rezonanțe (1985), Penița și bărdița (1988), Săgeți (1990), Fulgere basarabene (1997). Debutul și evoluția lui C. s-au așezat
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
noile „partituri” evocă modelele de la care au plecat, asemenea unei interpretări actoricești adecvate rolului asumat (repartizat), dar cu accentul personal necesar și firesc. „Parodia” devine, astfel, adeseori, un mod, indirect, al propriei expresii lirice, pe o paletă largă, de la inflexiunea satirică la aceea fantezistă sau, chiar, elegiacă. Poetul se raportează în manieră originală, printr-o lectură artistică, la poezia românească de azi, luând în vizor nume ca Romulus Vulpescu, Nina Cassian, Gheorghe Grigurcu, Emil Brumaru, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Horia Bădescu
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]