40,625 matches
-
un post și la filiala din România. A spus că a făcut treaba asta, dar n-a primit niciun răspuns. Când filiala din Germania a contactat-o pe cea din România și a întrebat-o cum a putut să-i scape un om de valoare, HR-ul a răspuns halucinant: „Nu avea profil pe Facebook și cont pe Linkedin.” Pare incredibil, nu-i așa ? Dar ăsta este adevărul. Așa că nu dezarmați. Cineva, la un moment dat, vă va asculta cu atenție
Când vă resping la interviul de job, gândiți-vă la pățania inginerului „trântit” pentru că n-avea cont de Facebook by https://republica.ro/cand-va-resping-la-interviul-de-job-ganditi-va-la-patania-inginerului-ztrantit-pentru-ca-n-avea-cont-de [Corola-blog/BlogPost/337840_a_339169]
-
dar nu ești reprezentantul ei aici, la noi. De ce? Nu cumva ești în relații proaste cu prietenul meu, Ceaușescu? Genu i-a explicat pe ocolite situația, fără să-și decline orientarea anticomunistă, dar punctând aspecte care generalului nu i-au scăpat: Ștefănescule, văd că ești în temă cu politica. Oare să mă înșel în legătură cu prietenul meu, Ceaușescu? Vom vedea pe parcurs! Acum te rog să te ocupi de pășuni, de arbuști, de ce știi tu, dar să-mi faci o grădină din
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
și totuși despărțiți... Înconjurați de oameni și tot ai nimănui... Cu zece prieteni doctori și tot mai obosiți... Progres pe unde lungi, dar tot n-ai cui să spui. În „paradisul” nostru, e vorba fără vlagă Și bâlba unui gând scăpat pe negândite, E ochiul care vede fără a ști să vadă, E visul ce se naște din visele ciuntite. Pe drumul de sfârșit, trăgând consensuri grave, Ne dezbărăm, pragmatic, de ale vieții mituri, Cădem în doruri stranii și-n hibernări
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
a tatălui a lăsat un gol imens, încărcat imediat de teamă, de nesiguranță și de derută. Desigur, că în timp lipsa părintelui din cadrul familiei a generat un fel de derapaj al celor mici, direct proporțional cu vârsta fiecăruia. Comportamentul lor scăpat de sub controlul parental nu a pus în pericol integritatea familie, dar i-a atras atenția și în anumite situații, a generat un semnal de alarmă, așa că adulții au considerat că este mai bine să trăiască toți componenții familiei împreună, ori
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
am deschis sticla cu afinată să ne cinstim de „bun venit”. A urmat servirea cinei, după care prea mult nu am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am făcut câte un duș fierbinte să ne reconfortăm și să scăpăm cât de cât de oboseală și ne-am retras în dormitorul ce ne-a fost rezervat. În leagănul dulcelui grai românesc al prezentatoarei de la știri de pe PRO TV, am adormit neîntors până a doua zi. Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
dat Buna-Vestire/ Și-n aur de iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din Sion, gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,/ Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome/ Și stih de bucurie răsune în Chedron. (Prohodire). Radu Gyr, poate cel mai mare poet al Crucii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
au pierdut speranța... Și nimeni n-a găsit-o. • Adevărul gol-goluț nu are ce căuta în public, nu e decent. • Deștepții au îndoieli, numai proștii sunt siguri...Știu asta cu certitudine! • Unii au umor, nu glumă... Nu omori câinele ca să scapi de purici (Nae Cernăianu). În fiecare bloc de marmoră stă un zeu sau un monstru. • Se întâmplă ca adevărul s-o ia in direcții greșite. Nu ne considerați mult mai proști decât suntem. Când normalitatea e excepție, excepția devine normalitate
BUNUL SIMŢ & O UŞĂ DESCHISĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1435217154.html [Corola-blog/BlogPost/352959_a_354288]
-
Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Doișpeina de curvinte Colivă-mi Doamne like-uri multe, În iubilură sexactigvă Caneluridă-mi fete culte Cât încă port falusactivă, Cât mai simt florii corolarma Cătând asigurmand pereche! Să le dezmăț păianjenrama. Singurmasturbe-ntr-o ureche Să scape de exasperante La curci să fiu un curcosaur frecătorcând în noi cadențe Olimpotab să fiu, cu laur. Citește mai mult Doișpeina de curvinteColivă-mi Doamne like-uri multe,În iubilură sexactigvăCaneluridă-mi fete culteCât încă port falusactivă,Cât mai simt florii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_odagiu/canal [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
în noi cadențe Olimpotab să fiu, cu laur. Citește mai mult Doișpeina de curvinteColivă-mi Doamne like-uri multe,În iubilură sexactigvăCaneluridă-mi fete culteCât încă port falusactivă,Cât mai simt florii corolarmaCătând asigurmand pereche!Să le dezmăț păianjenrama.Singurmasturbe-ntr-o urecheSă scape de exasperanțeLa curci să fiu un curcosaurfrecătorcând în noi cadențeOlimpotab să fiu, cu laur.... V. ÎNCĂ O DUZINĂ(DE CUVINTE), de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014. În memoria unui elefant Un elefant lăsat la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_odagiu/canal [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
Și Doamne, TU m-ai mângâiat Cu Dragoste! N-am disperat în acești ani, Tratându-i și pe ,,bolovăni” Cu Dragoste! Și pe scârboși și pe vulgari, Îi pun la punct, am nervii țări Și Dragoste. Când întâlnesc lepădături, Mă scap de ei cu vechi ,,figuri” De Dragoste.. . . Iar care sunt prea urâcioși, Îi laud că pe Feti Frumoși Cu Dragoste. De câte ori m-au supărat, Cu-o vorba bună i-am tratat Și Dragoste. Pe cei pierfizi și profitori, I-am
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_dragoste_ionel_davidiuc_1352229848.html [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
prin vastul Univers. Câți m-au părăsit pe mine, Crezând că voi fi dărâmat, Le doresc lor numai bine, Am învins, m-am descurcat! Mulți m-au periat subtil, Acei prieteni farisei, Nu am cedat ca un copil, M-am scăpat ușor de ei. Unii chiar m-au înjurat, I-am salutat ca drept răspuns, Nici altora nu le-am cedat, Le-am spus ce aveam de spus. Referință Bibliografică: Tiparele de timp / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TIPARELE DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Tiparele_de_timp_mihai_leonte_1333884444.html [Corola-blog/BlogPost/358755_a_360084]
-
și te fac să faci o mie de crime pentru ea, chit că vei sta în temniță șapte vieți! - Bă, zise vecinul meu, Ioniță, eu simt că de la asta mi se trage ori moartea, ori fericirea! Am făcut război, am scăpat de la Cotul Donului și din Tatra, m-am tăvălit ca un tâmpit pe lunca Mureșului în lupta cu nemții, am umblat și-n răsărit și-n apus, da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
la ea, o ia în brațe și fuge cu ea prin mărăciniș spre poalele pădurii... Fata striga îngrozită: “Mama meaaaa... tatăl meuuuu...” “Taci! - strigase soldatul la ea și-o privise în ochi - taci din gură și zi mersi c-ai scăpat tu!” și zicându-i “tu” scoase batista și-i șterse lacrimile și praful de pe obraz și-i descoperi o gropiță sub batista umezită de lacrimi. Tremura toată, Ioniță și-a desfăcut mantaua și a înfășurat-o, a strâns-o în
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
fereastră a cerului. Un foc de armă de undeva de lângă noi veni ca un adevărat trăznet. Avusese dreptate Frida, nenorocitul trăgea de-a binelea în cine-i ieșea în cale. Am fugit. În graba cu care sărisem gardul înapoi, Ioniță scăpase într-o imensă groapă și nu putea să mai iasă. Îl așteptai cu sufletul la gură lângă umbrele crucilor din cimitir. Veni la mine gâfâind: - Bă, ia privește, să fiu al dracului, am descoperit o comoară! Îmi întinse un pumn
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
cum arăți mie nu-mi place Și vin colindătorii mai acuș- -Tacă-ți gura și mă lasă-n pace, Pe nervii mei tot stai ca un arcuș. -Te-ai umplut de viruși, ca de râie, Nici nu mai știu cum să te scap de ei, Să-ți fac un ceai de ghimpe cu tămâie, Să te-odihnești și tu după ce-l bei... Referință Bibliografică: Gripa... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor
GRIPA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1419323648.html [Corola-blog/BlogPost/367924_a_369253]
-
timpului ca un veritabil îmblânzitor de litere tu vei întinde gura nesătulă de cuvinte mușcându-mă de viață să rămân cu oasele drepte de rădăcini în masa de lemn nealtoit din bucătaria care a dat naștere pereților hămesiți de culoarea scăpată-n obraji nu cred că o să-ți pese foarte mult dacă au mai trecut primăveri prin așternuturi pielea ta cade periodic în bucăți de palme plus de asta ai învățat să torci Referință Bibliografică: chinul mesei din pereți / Daniel Dăian
CHINUL MESEI DIN PEREŢI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Chinul_mesei_din_pereti.html [Corola-blog/BlogPost/351032_a_352361]
-
pe o pânză atât de subțire, încât obiectul se aplatizează, până într-acolo că poate deveni evanescent.” (Dan C. Badea); - „cuante de energie re-semnificantă” care „traduc ritmul respirației interioare”, „nodurile unei ordini ascunse, într-o continuă și discretă reașezare, care scapă controlului nostru” (Florin Caragiu); Acum pot să-mi etalez viziunea mea asupra poemelor și textelor-bloc din volumul biu (cu bonus poeme α pentru elfi) semnat de Eugenia Țarălungă (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010). Fără-ndoială, autoarea este pasionată de structura fizico-chimică
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
cu o notă de autoironie: „scotocisem în căutare de cuvinte și extinsesem granițele/ elastic/ toate granițele până la limita de rupere/ eram obișnuită cu dinamitări de tot felul// mereu industria militară acaparase/ cercetarea de vârf în toate domeniile științifice// numai cuvintele scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și mai ales original, extinde spațiul liric, adăugându-i noile imagini create de el însuși. Și Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
oboseală, își descălță sandalele albe și le așeză cu grijă în dulăpiorul de la cuier. Păși desculță, trecând prin hol și intră direct la duș. Voia să facă baie. Își dezbrăcă pantalonul alb, bluza de in bleo și, în timp ce deschidea robinetul, scăpă și de lenjeria intimă. Stropii reci de apă de la primul jet au făcut-o să tresară, înfiorându-o și scoțând-o din șirul gândurilor. Pe măsură ce apa venea călduță, simțurile i se înmuiau și căzu din nou pradă gândurilor, dar într-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430854804.html [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
trecătoare a forței a fost astfel înlocuită cu înțelepciunea. Într-o societate normală, lupul, chiar om fiind, poate fi stăpânit să nu-și distrugă semenii, doar și numai doar printr-un proces continuu de educație. Animalul prins, fuge imediat, dacă scapă. Omul, însă, persistă în acțiuni cinice ale propriei distrugeri. Există o cultură mondială a apei ca element vital al vieții lui materiale și spirituale? Omul inconștient și needucat, când ajunge să-și conducă semenii, se crede „Dumnezeu pe Pământ”. Își
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > A STAT CEASUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului A stat ceasul în perete Cu limba scăpată-n gol, Clipele îmi dau ocol, Păsări nevăzute, bete. Sunt și dulci, dar și amare, Este noapte, e târziu, Am uitat ca să mai scriu, Încurcat în minutare. Dorm vocalele călare, Pe o pernă fără fulgi, Somnule, de ce-mi alungi
A STAT CEASUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/A_stat_ceasul_ion_ionescu_bucovu_1345656252.html [Corola-blog/BlogPost/365839_a_367168]
-
cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat! În cei șapte anialgerieni, au existat multe momente inedite în viața doamnei Stănilă - a avut ocazia să cunoască îndeaproape oamenii și tradițiile lor, să le pătrundă tainele și să le gustevalorile culturale tradiționale
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
și nu vedeai raza soarelui prin crăpăturile zăbrelelor de la geam; iar dacă te urcai cumva să vezi o rază de soare, gardianul era la spatele tău și-ți dădea câte-o pedeapsă de cinci zile la arest sever, încât nu scăpai sănătos de acolo. Ei bine, suferința aceea era adevărata stare călugărească. La baza mănăstirii este suferința; vrei să trăiești creștinește, vrei să te apropii de Dumnezeu? Trebuie să te zbați să ajungi de la aceste laude pe care le face Biserica
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
iubito, când veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
făcurăm șchimbu’, știi. Îi atârnai haina-n cui frumușel, îi pusăi șorțu’ dinainte și om îl făcui! Păi, el să nu-și facă norma!?... Ei! Dispozâțâie di la cuscra, zâc... Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai!? Ei, și dă-i pregatire... Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, macra la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]