2,437 matches
-
totalitare. Milioane de oameni s-au lăsat amăgiți de vorbele demagogilor, de ideologiile lor. Cei care și-au pus speranța în triumful rațiunii și al bunului simț au fost crunt dezamăgiți. Forța a zdrobit dreptatea. Iar oamenii liberi au acceptat sclavia, suveranitatea impuse prin violență 347. Și în vîltoarea acestor mișcări, urechile fine, ciulite asemenea celor ale iepurelui, și exact din aceleași motive, urechile fine ale evreilor începeau să audă zvonuri antisemite mai întîi, zgomotul apăsător al cizmelor naziste defilînd, mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doi (sau trei) actori erotici, deveniți insensibili la imaginea eșecului. În iubirea prostituată nu există infidelitate 3. Refuz sistematic al alterității, al rușinii, al fecundității și al misterului nativității, erotismul contemporan nu e decât o tehnică a raptului ori o sclavie disimulată. În obscuritatea concupiscenței totale, obiectivarea celuilalt cauționează orice perversitate, noțiunea de „față” ori cea de „înfățișare” dispar. Comerțul sexual este indiciul decompoziției sistematice a exigențelor Vieții. În visul prelungit al lui Onan, condiția de bază a solipsismului este din
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
neîncăpătoare? Teologia spune lucrurilor pe nume, lăsându-i pe cei din Biserica Laodiceei să se perfecționeze în arta compromisului și a tergiversării. Pentru că are la temelii botezul în apele curăției și în Duhul adevărului, teologia începe cu un denunț al sclaviei noastre sub puterile întunericului. În fața capiștei idolești, teologul se îndârjește (Fapte 17, 16), nu tace. Discuțiile în Areopag nu-l inhibă, dar nici nu se prelungesc la infinit. Ele sunt oportunitatea unui dialog onest, nu un răgaz pentru o șuetă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
înainte. Turcia nu poate recunoaște masacrarea armenilor sau abuzurile suferite de kurzi. în trecut, America, fiind o societate deschisă, a fost mai dornică să-și recunoască greșelile din trecut. Genocidul amerindienilor a intrat în programele școlare, la fel ca și sclavia. în lupta împotriva terorii am comis multe acte rușinoase. Am trimis trupe să sufere și să moară pentru o cauză nedreaptă. Am compromis integritatea și moralul forțelor noastre armate, am pierdut înaltul suport moral și ne-am pus în pericol
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de solidaritatexe "„solidaritate" cu mișcarea pentru drepturile persoanelor de culoare. Chiar dacă unele dintre însăși militantele pentru votul femeilor erau aboliționiste, printre ele Elizabeth Cady Stantonxe "„Stanton,ElisabethCady", mișcarea pentru votul femeilor și-a constituit o agendă separată față de cea împotriva sclaviei persoanelor de culoare. Este însă drept că bărbații de culoare au primit drept de vot înaintea tuturor femeilor, acest exemplu relevând încă o dată că sexismxe "„sexism"ul este o discriminare mai adâncă decât rasismulxe "„rasism". În Marea Britanie, militantismul mișcării sufragetelorxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rol civilizator. El face elogiul sensibilității feminine, păstrând intactă dihotomia rațional-emoțional ca dihotomie masculinxe "„masculin"-feminin. Unele dintre textele sale sunt coerente cu ideile unui alt mare feminist, John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart": „Unde stă cea dintâi inegalitate socială? În sclavia fămeiei”. Cu alte cuvinte, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" conștientizează faptul că subjugarea de gen este cea mai veche și mai răspândită formă de dominație, că patriarhatulxe "„patriarhat" este mai vechi și mai universal decât orice altă formă de aservire. În anumite
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor de către bărbați 25. Prostituția întărește și reafirmă imaginea dominării de gen, contribuind la perpetuarea și consolidarea patriarhatxe "„patriarhat"ului. Părțile contractului sunt inegale și în căsătoriexe "„căsătorie", și în prostituție. Prostituțiaxe "„prostituție" este, cel puțin simbolic, o formă de sclavie civilă, datorată diferențelor de venituri care conduc la dependența materială a femeilor de bărbați 26. În acest sens, operarea cu teoriile contractualiste ascunde de fapt o inegalitate și o asimetrie de proporții între „părțile contractante”. Criticând de pe poziții feminist-liberale liberalismulxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca animalele în cuști, pentru a face o muncă de sclav, o muncă potrivită cu naturaxe "„natură", funcția și sexualitateaxe "„sexualitate" târfei. Răspândirea pornografiei care utilizează femei reale înseamnă răspândirea bordelului, a lagărului de concentrare pentru femei, a casei de sclavie sexuală.” (A. Dworkinxe "„Dworkin,Andreea", 1995, p. 243)19 În prezent, multe studii din această zonă se concentrează asupra traficului de femeixe "„traficdefemei", a sclaviei sexuale a femeilor în condiții de globalizarexe "„globalizare". Piața neagră a prostituției forțate se extinde
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
utilizează femei reale înseamnă răspândirea bordelului, a lagărului de concentrare pentru femei, a casei de sclavie sexuală.” (A. Dworkinxe "„Dworkin,Andreea", 1995, p. 243)19 În prezent, multe studii din această zonă se concentrează asupra traficului de femeixe "„traficdefemei", a sclaviei sexuale a femeilor în condiții de globalizarexe "„globalizare". Piața neagră a prostituției forțate se extinde în toată lumea, iar victimele ei predilecte le reprezintă femeile din țările sărace, în tranziție, cu mijloace de subzistență și protecțiexe "„protecție" slabe. România, alături de alte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
virtute. S-a văzut și din versurile citate Înainte că cea mai aleasă mîndrie a lui este să se lase cuprins de flăcări. Iar voluptatea supremă este să cadă În „dulce laț” și să nu mai iasă din starea de sclavie erotică, cum Însuși declară de mai multe ori: „Apoi și eu atunci să știi că, cît voi fi pă lume, Din lațul tău n-oi mai ieși; mă jur pă al tău nume.” Oximoronul devine figura fundamentală a poeziei lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bunăvoință” (Revista Fundațiilor Regale, nr. 5, 1936) - și criticul mizantrop nu greșește prea mult. Numai că inocența, bunăvoința, spontaneitatea se bizuie la Bolintineanu pe instinctul său liric. Disprețuiește regulile În artă („A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie” - Conrad) și, cum spune un bard din poemele lui, el cîntă: „Cum fîșÎie plopul, cum vîjÎie valul, Cum vuvue un vînt”* adică după ureche, atent la sunetele materiei, În ignorarea deplină a științei de a versifica. Bolintineanu nu-i, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vii aice, cît de nepăsător. Căci vei gusta tu Însuți un fermec răpitor. Vederea se Îmbată, se-ncîntă, se uimește, Nu știe ce s-admire, căci tot aici răpește. Și sufletul rămîne, o dată ce-am privit, Sub farmecile artii, aicea lănțuit, Sclavie mult mai dulce decît chiar libertatea!...” neliniște repede convertită Într-o plăcere fără margini. Angoasa nu-i făcută pentru Bolintineanu. Tristețea cea mai adîncă (aceea a lui Conrad) devine hrana unei zgomotoase bucurii lirice. O bucurie ce ia ușor drumul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vise și de-amor.” La Iscia, Proceda și Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile perverse”: albul și negrul, lumina și Întunericul, sclavia și libertatea, dragostea și moartea etc... Lingă răsărit este, În poemele lui, mereu un apus falnic, lingă stînca semeață o prăpastie adîncă... „Alături cu lumina e umbra care zace” - scrie poetul Într-un loc. Dulcele, suavul, dalbul, desfătarea, răsfățul, beția
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vers pentru ca urmarea să vină de la sine. Retorica acestor poeme este simplă și ea cultivă un număr de virtuți, dintre care cea mai prețuită este puterea de sacrificiu. Mama, femeia În genere, pustnicul ’sînt apărătorii legii morale. A trăi În sclavie este o rușine, existența este Înnobilată de libertate, sentimentul cedează În fața datoriei etc. Dezvoltînd, repetînd aceste idei, Bolintineanu pune În mișcare un aparat de comparații, repetiții, alegorii care să susțină discursul liric. Discursul uzează de o scenografie simplă și eficace
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe vecinul său Balcanul, așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul) este trufaș, fanatic, „muncit de aspră ură”, ademenit de visuri nebune, simbol, pe scurt, al unei mărimi putrede, oarbe, agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeziei erotice din secolul trecut, această dependență voluntară se cheamă robire. Este cea mai răspîndită și cea mai puternică dintre figurile iubirii. Oriunde am deschide cărțile, dăm peste voința, am zice scelerată de n-am cunoaște bine resorturile ei, de sclavie. Relația dintre subiectul amoros și obiectul erotic este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
construiește, el are totdeauna în gând o femeie, și am simțit, ca să fiu sincer, că pe Pica o iubește mai mult decât pe mine numai pentru că e de sex feminin. E veșnica preferință pentru ființele slabe care aduc omul în sclavie. Nu sunt pentru viața ascetică, nici pentru eliminarea femeii. Socotesc că un bărbat nu trebuie să cheltuiască energie spre a cerși dragoste femeii, ființă subalternă, care se supune omului puternic, și experiența a arătat că toți acei care au făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
concepția noastră și cei din clasa sclavilor (de altfel din punct de vedere material apărați de orice mizerie, mizerabili numai moralmente) ar fi fost mai fericiți decât burghezii actuali, fiindcă ar fi simțit bucuria amară a condiției lor tragice, inexorabilitatea sclaviei lor, din care n-ar fi putut scăpa decât prin sinucidere. Un coleg de universitate căruia îi spuneam aceste lucruri în formă de badinaj, ca să văd cum reacționează, dispus în caz de sensibilitate la absurd să-l câștig Mișcării noastre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
destinul progeniturii. Raporturile de dominare puse astfel în evidență implică controlarea, și chiar aproprierea directă, a producătorilor mai degrabă decât a mijloacelor de producție și definesc o putere al cărei caracter literalmente alienant este subliniat (prin posibilitatea reducerii dependenților la sclavie sau la captivitate) sau care a fost calificată o vreme drept "totalitară". Aceste reconceptualizări ale raporturilor interne rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care o ia, este în acord cu realitatea satului; ea se integrează acesteia. Este vorba de un acord care poate clarifica reacțiile stranii ale oamenilor care, în prezent, afirmă că regretă acea epocă de coerciție, manifestând o adevărată nostalgie a sclaviei lor. Ne aflăm în prezența unei realități cu două fețe, dihotomice. Ce raport există între aceste două elemente? Este vorba de o contradicție, în sensul dialectic al termenului? Există vreun conflict intern între impactul străin și structura tradițională, un conflict
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
găsi niciodată decât un singur mijloc: a te bucura de munca celuilalt; a face astfel încât Osteneala și Suferința să nu incumbe fiecăruia după proporția naturală, ci ca toată osteneala să fie pentru unii și toate satisfacțiile pentru alții. De aici sclavia, tot de aici spolierea, orice formă ia aceasta: războaie, imposturi, violențe, restricții, fraude etc., abuzuri monstruoase dar consecvente cu gândirea care le-a dat naștere. Trebuie să urâm și să combatem opresorii, nu putem să spunem că ar fi absurzi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tot de aici spolierea, orice formă ia aceasta: războaie, imposturi, violențe, restricții, fraude etc., abuzuri monstruoase dar consecvente cu gândirea care le-a dat naștere. Trebuie să urâm și să combatem opresorii, nu putem să spunem că ar fi absurzi. Sclavia s-a dus, grație Cerului, și pe de altă parte, dispoziția noastră de a ne apăra bunul nostru, face ca Spolierea directă și naivă să nu fie ușoară. Un lucru a rămas totuși. Această înclinație primitivă pe care o poartă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rămâne mult lui însuși; va multiplica numărul agenților săi, va lărgi cercul atribuțiilor sale; va sfârși prin a dobândi proporții împovărătoare. Dar ceea ce trebuie bine remarcat este uimitoarea orbire a publicului în toate acestea. Când soldați fericiți reduceau învinșii la sclavie, ei erau barbari, dar nu erau absurzi. Scopul lor, ca și al nostru, era să trăiască pe cheltuiala celuilalt; dar, ca și noi, nu duceau lipsă. Ce ar trebui să credem despre un popor ce nu pare convins de faptul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să primească, în aceste materii, noțiunile false ale juriștilor, căci, pentru a se asigura cât mai bine de acest lucru, ne aruncă pe toți, pentru zece din cei mai frumoși ani ai vieții noastre, în această atmosferă de război și sclavie care acoperea și penetra societatea romană. Să nu fim deci surprinși a vedea reprodusă, în secolul al XVIII-lea, această idee romană conform căreia proprietatea este un fapt convențional și instituit legal; că, departe ca Legea să fie un corolar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]