4,338 matches
-
respirația, în timp ce “liniștea / umple goluri de mult uitate / se strânge ghem ca o pisică / îi simt gheara flămândă / de un albastru / care nu promite nimic”. Imperiul vegetal este pentru Mihaela Aionesei - zăcământul din care își extrage filonul de aur. Muguri, scoarțe, fructe, sâmburi, rădăcini, pomi fără brațe, ș.a. vor da la iveală noi germeni de lumină transpusă-n vers. Și toate acestea pentru că poeta exersează zborul lin, în adâncul de cer care acoperă și pământul și apele și orice prăpastie: “încerc
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
cu numele tău pe buze / și sufletul în genunchi.” (zidesc ape). Mihaela Aidonesei nu se dezminte de la aceste reguli. E absolut uimitor cum se alcătuiesc aceste prefaceri. Limbajul metaforic scoate la iveală imagini de negrăit. Până la urmă, concluzia este: “sub scoarța polară freamătă / același suflet de cireș”. Și altundeva: “luna s-a spart de necaz, / adun cioburi să scrijelesc pe cer un soare”, sau: “miros de suflet cosit prea devreme” ; “ascult cum râde luna la picioare / când tu mi-o dăruiești
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
ce drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater și sângele o lavă” (Efemer). Viața fiind o clipă trecătoare față de „ceasul” universului. Expresia barocă în ciclul al doilea în care dorințele scot degetul afară, precum firavul ghiocel ce străbate scoarța înghețată, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladivă: „Aș vrea să fiu copil din nou, mi-e dor/ S-alerg prin iarba crudă, la izvor” (Bunica Silvia). În acest ciclu poeta reconstruiește ca un puzzle
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345754_a_347083]
-
ca o lamă de oțel”, ar fi rămas un nume de referință în literatura româ- nă . În susținerea acestei afirmații venim cu câteva aprecieri critice din multe altele. „Nu descoperisem, firește, un nou geniu. Nu era, în caietul acela cu scoarțe negre, un nou Hamsun sau un nou Panait Istrati. Dar aceasta n-are nici o importanță. Important era, pentru mine, că știa să scrie și că avusese răbdarea să scrie o carte. Cu asemenea daruri, poți ajunge oriunde (...). Romanul pe care
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > COPACUL TINEREȚII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Copacul tinereții Copacul tinereții a-mbătrânit cu mine Pe fața lui ridată se adâncesc tăceri. Încet îi mângâi scoarța iar lacrima ce vine, Se scurge pe-a lui creangă uscată de dureri. Văd brațele-i întinse spre cerul infinit. Se roagă la Vecie, durerea să îi ia. Uscatul trup îl doare, dar un cânt doinit Ce colinda pe dealuri
COPACUL TINEREŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345967_a_347296]
-
ce drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater și sângele o lavă,“( Efemer).Viața fiind o clipă trecătoare față de “ceasul” universului. Expresia barocă în ciclul al doilea în care dorințele scot degetul afară, precum firavul ghiocel ce străbate scoarța înghețată, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladivă:”Aș vrea să fiu copil din nou, mi-e dor/ S-alerg prin iarba crudă, la izvor “( Bunica Silvia). În acest ciclu poeta reconstruiește ca un puzzle
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu sandale/ din pielea cerului/ și talpă din scoarță de tei/ agale/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ ca o femeie tânără/ și dornică de dragoste/ în mână cu o carte/ în mileniul viitor/ mai departe... Anca Florentina Popescueste chimistă de amintiri, iar în ceara clepsidrelor află
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
fără răspuns. Natura este ca și Dumnezeirea o noțiune generică, fără formă, fără dimensiuni, dar sclavă a timpului. Însăși inocenta întrebare „Cât a durat o zi a Genezei?” nu este un sacrilegiu, nici măcar o întrebare retorică. Durata de răcire a scoarței pământești până la apariția vieții sub diferite forme a fost cca. 3 miliarde de ani tereștri. De la diversificarea vieții pe pământ și până în zilele noastre, adică formarea și evoluția omului gânditor, s-au scurs cca. 300 milioane de ani tereștri. Unde
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347797_a_349126]
-
altă parte, ci totul de la sine! Orice e preluat dimprejur de un artist, pentru creația sa, nu rămâne brut, totul se șlefuiește prin spiritul său și numai bijutierul știe cât se uzează materialul care se întrebuințează la descoperit strălucirea de sub scoarța sterilă a pietrelor rare. Avem azi o protipendadă de cântăreți urcați în privilegiile unei mase de oameni, căci există mase căzute sub vraja muzicii de la nivelul ridicolului, sau chiar mai jos de el, în obscuritate. Dar avem și artiști adevărați
RAOUL. PROASPETE ŞI AURORALE ŞLAGĂRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347856_a_349185]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DINCOLO DE CURBURA SCOARȚEI TERESTRE Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1190 din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mai știi când reglam apusuri de soare Și ne-abandonam pretutindeni Într-o ființare profundă? Trăgeai din pipă-capriciul comod Al serilor eclatante de vară-
DINCOLO DE CURBURA SCOARŢEI TERESTRE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347447_a_348776]
-
lumi. Dimineața purta coroană De spumă albă, Iar apa scânteia atinsă De lumina franjurată... Mi te-ai inoculat în celule, Astfel că și azi, mă-nalț spre tine Ca o pasăre de-argint, Știind că ne vom întâlni Dincolo de curbura scoarței terestre. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dincolo de curbura scoarței terestre / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DINCOLO DE CURBURA SCOARŢEI TERESTRE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347447_a_348776]
-
apa scânteia atinsă De lumina franjurată... Mi te-ai inoculat în celule, Astfel că și azi, mă-nalț spre tine Ca o pasăre de-argint, Știind că ne vom întâlni Dincolo de curbura scoarței terestre. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dincolo de curbura scoarței terestre / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DINCOLO DE CURBURA SCOARŢEI TERESTRE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347447_a_348776]
-
muritorilor. Atunci când încep(ei, noi, stupizii) să cadă pe capete, tu știi că ți-ai făcut treaba cum trebuie și că poți pleca acasă fără să te temi de ziua de mâine. Nu există niciun copac în niciun parc pe scoarța căruia să nu îmi fi imaginat desenate inițialele tale (numele sufletului celor ca tine e universal) ,dar tu ești ca un fum interminabil, abisal și nu poți vedea ceea ce nu e acolo deja. Nu mai dansa pe insula ta minusculă
UN ALT FEL DE TU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347441_a_348770]
-
pe schimbul de generozitate din partea prelaților, la ocaziile electorale. Întristarea națiunii sub jug, este o lacrimă prea fină pe obrazul gros al politicianului. Societatea românească a ajuns a fi despărțită, sfâșiată, dezmembrată, însă mărul din pomul discordiei e teios ca scoarța. Pe unii îi vor îneaca! Ceea ce nu simt acum ruinatorii de țară este că vremea sosește. Există o memorie instituțională iar istoria nu va uita pe acei care rod țara, organizați în pârghiile puterii angrenate întru funcționarea mașinăriei diabolice de
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
fapt laptele acru, acela pe care îl făceau bunicii noștrii la țară, el se și găsește în mici vase de lut ars. Mierea este de culoare brun roșcat închis, lichidă, de fapt nu este miere de albine ci unextras din scoarța unui copac, cu regret, nu am reușit să îl identific. Este însă foarte gustoasă, aromată iar în combinație cu laptele acru rece devine un desert regesc. Ca să ne arate că nu sunt rupți de lume, că poate concura cu restaurantele
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DECEMBRI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului DECEMBRIE Cerul s-a pudrat cu cenușă; A crăpat scoarța pe trunchiuri, Multe tăiate zac după ușă - Medicament pentru junghiuri. Sus pe deal, la Cuculie, s-a așternut zăpada pe ciulini; pentru copii - nespusă bucurie - la săniuțe au înhămat niște câini. Aleargă, se îmbulzesc râzând... Pe derdeluș s-a adunat
DECEMBRI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346980_a_348309]
-
pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului, de ajunseseră crăpăturile în scoarța pământului de băgai ciomagul de cinci palme, și tot ar fi mai mers în jos, dacă ar fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu se mișcau măcar câțiva milimetri, fiindcă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
răspunsurile pe care le-a dat organelor de anchetă, bineînțeles, cu vădită tendință de-a o găsi vinovată. Cât a stat în pușcăria de la Ploiești, unde și-a dat obștescul sfârșit, măicuța Sevastia a scris (într-un caiet ale cărei scoarțe înegrite de vreme se scorojiseră și se rupseseră la colțuri) povestea lui Andrei și a Lenuței, și multe învățăminte cu privire la îndreptarea nelegiuiților pe drumul cel bun, cât și despre iertarea păcatelor... pe care le fac oamenii într-o viață trecătoare
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul țesutului pe lângă piesele de port și textilele de interior se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
filozoful Baruch Spinoza, lentilele. Dincolo de ființa beznei se află izvorul îndoielii. Cui să-i pese ? Îngerii îi stau în preajmă și flutură. În aceste cuviincioase « lecții de probă » - dintr-o « copilărie trădată » - stau martore rămășițelor de amintiri - zeificate icoane pe scoarță. Singura temere a poetului este « să nu-mi aprind / cuvintele/ adunate în cărți / câteva glugi de coceni din oborul cu poezie » (Focul gheenei). Pentru că, fără ea, ce ne-ar mai rămâne? Creator fiind, poetul este stăpânul sunetelor pe care le
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
de oameni, făcând să dispară pentru totdeauna liniștea tăcută a unui spațiu sacrificat până la acel moment doar pe altarul unei alte primăveri aflate la începuturile ei florale ... Din 1977 și până acum, șocul psihologic provocat de efectele devastatoare ale vibrațiilor scoarței terestre a dinamizat continuu gruparea seismologilor, care au tras un semnal de alarmă semnificativ în ceea ce privește practica de proiectare în domeniu, ținându-se cont de toată pleiada de cutremure mai mult decât severe care au zguduit în ultimii ani lumea de la
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
El Centro din anul 1940. Atunci, proiectarea antiseismică se sprijinea doar pe o serie de ipoteze greu de verificat în practică. Prezentul ne oferă însă un șir de înregistrări bine puse la punct în toată lumea, legate de variile mișcări ale scoarței terestre, de distanțele față de epicentru, dar și de condițiile de teren, astfel că se poate studia până la cele mai fine detalii diferențele majore dintre o mișcare seismică aproape de sursă și una departe de aceasta. De reținut că zona aproape de sursă
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
convenționale din codurile de proiectare, ce corespund cutremurelor din zona departe de sursă, la seismele din prima zonă, nivelurile superioare ale structurii fiind cele mai afectate de avarie. Se impune, așadar, a privi în mod realist cele două mișcări ale scoarței terestre și a stabili, în consecință, nevoia de revizuire și de îmbunătățire a codurilor de proiectare, prin aplicarea de metode cu caracter diferențiat de analiză pentru regiunea aproape de sursa, respectiv, pentru cea departe de sursa seismică. Lumea contemporană, în mijlocul atâtor
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
și zăresc înăuntru o varză acră la fiert și ceva ce semăna cu o bucată de piele netăbăcită, pusă la înmuiat. - Ce e asta, moșule? - Șorici. Eu i-am zis opincă fiindcă îi dădusem sare și se întărise ca o scoarță de piele neargăsită. Da'să vezi una-două cum se înmoaie și ce ciorbă bună iese. Vine primăvara și nu e păcat să arunc toată varza murată care mi-a rămas? Așa, măcar o parte din ea o mai folosesc... când
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
academician Andrei Oțetea, mulți profesori din București. Era și Miron Constantinescu în delegație și la această conferință ungurii au venit cu o idee de la Lenin că dezmembrarea imperiului habsburgic nu era o necesitate.” Negucioiu care îl citise pe Lenin din scoarță în scoarță și-a adus aminte că Lenin a făcut această afirmație în primăvara lui 1917, dar a revenit în toamna aceluiași an cu o declarație că „imperiul habsburgic era inevitabil să se dezmembreze”. Tânărul Negucioiu a cerut acceptul profesorilor
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]